E o seară ploioasă de aprilie în care trotuarele Bucureștiului par oglinzi gata să se spargă la fiecare pas. Cosmin* intră hotărât pe ușa unei săli Superbet din zona Universității. Merge întâi să schimbe o bancnotă de 100 de lei în 10 hârtii de 10. Își „mărunțește” banii ca să joace cea mai mică sumă. Merge la sloturi, introduce bancnotele, apasă butonul și întoarce privirea. Nu vrea să vadă dacă a câștigat sau nu, dar tentația e mare, așa că apoi întoarce din nou capul spre aparat. Fructele nu s-au aliniat într-un rând de trei. A pierdut. Sunt trei săptămâni de când nu mai joacă, dar senzația îi e familiară, ca gustul ciocolatei pentru cineva care a ținut regim de slăbit fără zahăr. La ieșire, oprește telefonul pe care l-a pus în buzunar ca să filmeze și îmi arată mâinile. Au început să-i tremure.
Cosmin este un tânăr din București, care încearcă de peste doi ani să lase în urmă dependența de jocurile de noroc. Îl însoțesc pentru un experiment realizat la inițiativa lui, în două săli în care, potrivit legii, nu ar trebui lăsat să intre: Superbet și Maxbet. Ambele companii i-au confirmat că i-au înregistrat cererea de excludere voluntară de la jocurile de noroc.
La Superbet, Cosmin joacă fără a fi identificat sau oprit de vreun angajat, după cum se poate vedea în filmarea de mai jos. Intrăm apoi și într-o sală Maxbet fără a fi identificați și fără ca prezența lui, un jucător autoexclus, să alerteze pe cineva. Ieșim repede ca el să nu fie tentat să joace din nou. Pentru un dependent, simpla expunere la stimulii vizuali și auditivi dintr-o sală de joc poate stârni o nevoie compulsivă de a juca, la care e foarte greu să reziste.
Înainte de experiment, Cosmin nu mai jucase de trei săptămâni. „Dacă reușesc să ajung la o lună, cred că de data asta chiar scap de tot”, mi-a spus. Nu era însă la prima încercare. Aflase deja pe pielea lui că reglementarea proastă și lăcomia industriei lucrează împotriva celor care vor să se rupă de adicție.
Cosmin este unul din mai bine de 2.500 de oameni care au încercat să folosească mecanismul autoexcluderii pentru a lăsa în urmă răul suferit din cauza jocurilor de noroc.
S-au jucat o jumătate de bilion de dolari anul trecut
Nu a fost niciodată mai ușor, în istoria omenirii, să pierdem bani la ruletă, pariuri, păcănele sau loterie. Există jocuri de noroc de milenii, dar industria s-a dezvoltat și a căpătat proporții copleșitoare de la jumătatea anilor ‘80 până astăzi, piața globală ajungând la peste 540 de miliarde de dolari în 2023. Este o sumă care echivalează cu PIB-ul cumulat al României și Ungariei, două țări UE.
Pentru a crește afacerea, operatorii din domeniu folosesc frecvent practici folosite cândva de producătorii de tutun sau alcool: un lobby agresiv, susținerea evenimentelor sportive, normalizarea prin activități de marketing și publicitate omniprezente. Rezultatul e că atât dependența clinică, precum și consumul compulsiv de jocuri de noroc, au crescut accelerat, atingând și rate de 6% din populație, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.
Povara asociată jocurilor de noroc pare să aibă o magnitudine similară celei asociate tulburării depresive majore și dependenței de alcool și este substanțial mai mare decât cea cauzată de dependențele de droguri
scria profesorul Max Abbott într-o lucrare pregătită pentru un forum OMS.
Un posibil colac de salvare
În noiembrie 2022, când s-a dat „legea Roman”, cum o numește Cosmin, a văzut în ea o pârghie pentru a-i fi mai ușor să se oprească.
Dacă în online exista deja posibilitatea ca utilizatorii să ceară autoexcluderea, prin legea inițiată de deputatul PNL Florin Roman, excluderea voluntară devenea posibilă și pentru sălile fizice de jocuri.
Pentru Cosmin, părea măsura de care avea nevoie ca de aer. Jucase mereu doar offline. Întâi, la pariuri, începând din 2018, fără să fi devenit dependent. Apoi a descoperit însă extazul pe care-l simțea când câștiga la sloturi – numele anglofil al păcănelelor. „La sfârșitul lui 2021, deja pierdeam aproape 60% din buget jucând”, spune Cosmin. Adicția lui s-a coagulat în jurul aparatelor care aliniază arbitrar fructe sau simboluri. Dacă nu ar mai fi fost lăsat să intre în sălile ce găzduiesc aceste aparate, crede că ar fi putut face față mai ușor sevrajului.
Așa că, pe final de 2022, a început să ceară fiecărei săli de joc din cartierul lui să-l treacă în registrul celor autoexcluși. În ultimul an și jumătate, Cosmin a completat zeci de astfel de cereri și a contactat în repetate rânduri departamentele de suport ale companiilor de jocuri de noroc. A continuat să facă asta și după octombrie 2023, când un om în situația lui este, teoretic, ajutat de ordonanța de urgență nr.82/2023, un text legislativ mai clar în privința autoexcluderii decât legea anterioară.
Pentru mine, autoexcluderea era mană cerească. Problema mea era cu astea terestre, din proximitate, că eu nu joc online. Dacă aș fi fost autoexclus, nu aș avea nicio problemă. Să nu mă mai lase să intru.
spune tânărul Cosmin.
În ciuda eforturilor sale de autoexcludere, Cosmin spune că a putut juca în continuare în locațiile fizice ale următoarelor companii: Superbet, Max Bet, Stanleybet, Sălile Bonus, Fortuna. Singura sală în care i s-a cerut vreodată un act de identitate înainte de a putea juca la aparate a fost una a Loteriei Române.
Dacă și tu ai încercat să te autoexcluzi de la jocurile de noroc și ai întâmpinat probleme, vrem să știm cum a fost experiența ta. Scrie-ne la [email protected] sau [email protected].
Cum a avansat legislația
Legea 326 din 28 noiembrie 2022 prevedea ca operatorii de jocuri de noroc să întocmească baze de date cu jucătorii autoexcluși și indezirabili. Iar pasul doi este să identifice oamenii la intrarea în săli și să întocmească o bază de date cu toți jucătorii. Deși a trecut un an și jumătate, legea nu are încă norme de implementare. În martie 2023, Avocatul Poporului a atacat-o la Curtea Constituțională a României, pentru că „afectează dreptul la viață privată” și pentru că „instituie o prezumție de dependență”. CCR nu a decis încă pe această speță. Legea este încă în vigoare, dar într-un soi de limbo legislativ.
În octombrie 2023, guvernul a completat prin ordonanță de urgență legislația jocurilor de noroc și au apărut în document prevederi noi privind autoexcluderea:
„Organizatorii de jocuri de noroc sunt obligaţi să nu permită accesul în incinta locaţiilor în care se desfăşoară activităţi de jocuri de noroc persoanelor autoexcluse şi indezirabile care se regăsesc în baza de date privind persoanele autoexcluse şi indezirabile, creată, gestionată şi actualizată permanent de către ONJN, bază de date la care organizatorii de jocuri de noroc au acces în timp real”, arăta textul ordonanței.
Persoanele indezirabile sunt clienții pe care sălile decid să-i treacă pe „lista neagră” (legal, operatorii trebuie să argumenteze de ce îi consideră „indezirabili”).
Prin OUG, devenea posibil ca un jucător să depună cererea de autoexcludere direct la ONJN, deci fără să mai contacteze firmele. În același timp, companiile care primeau solicitări de autoexcludere erau obligate să le raporteze în termen de două zile lucrătoare către ONJN, astfel ca aceștia din urmă să poată completa baza de date.
Apărea și un termen de grație, 31 martie, dată până la care ONJN trebuia să facă baza de date centralizată. Tot până la 31 martie organizatorii de jocuri de noroc aveau oricum obligația să nu permită accesul persoanelor care formulaseră în scris cereri de autoexcludere.
Ne-am luat obligația ca această bază de date să fie gata până la data de 31 martie 2024
declara pentru Euronews, la momentul publicării ordonanței, Silviu-Mihail Pocora, vicepreședintele ONJN, care la momentul respectiv avea și atribuții de președinte.
La registrul unic urma să aibă acces direct doar ONJN, dar, conectați la serverele instituției, operatorii de jocuri de noroc ar fi putut scana documentul de identitate al fiecărui client ca să afle dacă acesta are sau nu drept de joc. Sau cel puțin așa explica toamna trecută Pocora, liderul instituției publice:
„Evitarea răspunsului nu dă bine deloc”
Acest registru unic nu există nici astăzi, după cum arată și un răspuns oficial al Oficiului Național pentru Jocurile de Noroc pentru site-ul de investigații Snoop. Am întrebat ONJN în ce stadiu de implementare e registrul.
Răspunsul dat de cabinetul președintelui a venit cu o scăpare către presă. Un comentariu care aparține probabil cuiva din departamentul de comunicare al instituției spune că „evitarea răspunsului nu dă bine absolut deloc, sunt 2-3 ani de când se lucrează la baza de date, publicul așteaptă un răspuns estimativ, dar clar”.
După această paranteză, instituția a dat răspunsul standard:
„În prezent, ne aflăm în etapa în care am inițiat demersuri pentru integrarea noilor modificări legislative din domeniu, pregătindu-se achiziția necesară de soft specializat.” Pe scurt, momentan nu există nici baza de date, nici softul, un nou termen limită nu a fost comunicat publicului, chiar dacă, potrivit notei interne „evitarea răspunsului nu dă bine absolut deloc”.
Câte cereri de autoexcludere trebuie să completeze un jucător dependent ca să nu mai fie primit în săli?
E o întrebare retorică, pe care Cosmin și-a pus-o de fiecare dată când a pierdut sume mari de bani într-o sală de păcănele în care, din punct de vedere legal, nu ar fi trebuit să îi fie permis accesul.
A făcut un calcul. În ultimii doi ani, a pierdut mai mult de 50.000 de lei din cauza adicției sale. Odată a rămas fără 6.000 de lei în 30 de minute. La un moment dat, când a cerut autoexcluderea la o sală de jocuri din cartier, managerul i-a spus:
Dar dacă n-ați fi voi, dependenții, noi din ce-am mai trăi?
De fiecare dată când a încercat să se lase, pe parcursul ultimelor nouă luni, sevrajul devenea tot mai puternic. Atunci când ceda și intra să joace: „nu mai aveam răbdare, jucam direct maximul. Dacă aveam 6.000 de lei la mine, atunci jucam 60 de mâini cu 100 de lei”. Și nu-l oprea nimeni.
După nici jumătate de oră, pleca acasă cu buzunarele goale și conṣtiința încărcată. Pe măsură ce boala a avansat, a început să joace din credite. „Nici măcar banii mei nu-i mai pierdeam, pierdeam bani împrumutați.” A acumulat datorii de 30.000 de lei.
În ultimul an și jumătate, toți operatorii cărora le-a scris pentru autoexcludere i-au primit cererea și fotografia după cartea de identitate. Când a jucat într-o sală Fortuna, după ce se exclusese voluntar, le-a semnalat ce se întâmplase. „Mi-au zis că nu au nicio cerere de la mine. Nu înregistraseră nimic”.
De la Maxbet a primit o decizie scrisă după ce a trecut prin procedura de autoexcludere. „Intri și cu decizia în mână, nu te întreabă nimeni nimic”. Răspunsul companiei pentru el, semnat de directorul general și directorul departamentului juridic, arăta că:
„Considerăm că decizia de a intra într-o sală dedicată de jocuri de noroc vă aparține în totalitate, iar Societatea noastră va lua toate măsurile necesare pentru a vă sprijini în cele menționate de dumneavoastră în cerere. Prin urmare, vă comunicăm faptul că a fost emisă decizia de interzicere a accesului dumneavoastră în toate locațiile societății noastre, urmare a cererii de autoexcludere formulată”.
În aprilie, l-am însoțit pe Cosmin într-o locație MaxBet din centrul Bucureștiului. Niciunuia dintre noi nu i-a fost cerut un document de identitate la intrare. În apropierea aparatelor, am stat mai puțin de un minut, pentru ca el să nu fie tentat să joace, dar nu avem niciun motiv să credem că nu o putea face.
Când a jucat la o altă companie, tot după excluderea voluntară, Cosmin le-a trimis și acestora o sesizare. „M-au contactat ca să-mi dea niște vouchere la Emag în locul banilor pierduți”, povestește el. Spune însă că nu are documente oficiale care să indice acest lucru și că a fost doar o discuție informală.
Într-un alt caz, după ce a cerut înapoi banii pierduți, explicând că era autoexclus, „m-au chemat la sediu, directorul m-a pus să semnez că îmi asum că nu mai intru la ei și mi-a dat banii cash de la el din buzunar. Mi-a mai spus că ei au un sistem de alertă, dar că nu îi lasă ONJN. să-l implementeze”.
Nu este un caz izolat în care un jucător care pierde sume mari la sloturi ajunge să-i primească înapoi tocmai de la cei care conduc agenția. Într-o discuție cu un alt jurnalist Snoop, unul dintre responsabilii unei companii importante de jocuri de noroc a mărturisit că și el face la fel: se duce și dă bani unor oameni despre care află că au jucat pe credit și au pierdut mult. A adăugat că o face în mod regulat și anonim, dar că nu i se pare, într-adevăr, o soluție.
„O atracție fizică”
Cosmin spune că a jucat cel mai frecvent la Superbet, motiv pentru care la ei a avut și cele mai multe tentative de autoexcludere: discuții pe chat cu departamentul de suport, prin email, vizite fizice în care a cerut asta.
În iunie 2023, când a scris pe chat-ul de suport că, deși este autoexclus, a putut juca la o agenție stradală și a pierdut 900 lei, nimeni nu i-a răspuns la mesaj.
Într-un email primit cu o lună mai târziu, în iulie, un reprezentant Superbet i-a confirmat lui Cosmin că este înregistrat în: „Lista Cererilor de Autoexcludere” creată la nivelul Societății Superbet Betting & Gaming SA”, precizându-i și poziția la care se afla numele său (a fost între primele zeci de oameni care au cerut excluderea voluntară).
Reprezentantul Superbet adăuga însă: „Până la acest moment Normele metodologice de punere în aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc nu au fost modificate prin hotărâre de guvern. Pe această cale, confirmăm că toți Jucătorii înscriși în această listă vor fi contactați de SUPERBET, ulterior publicării Normelor, pentru verificarea datelor cu caracter personal și dispunerea măsurii în conformitate cu cadrul legal.”
Cu alte cuvinte, compania îi confirma că, deși e trecut pe o listă, înregistrarea nu are în practică niciun efect.
Apoi, Superbet îl trimitea către site-ul www.jocresponsabil.ro, unde „se oferă consiliere gratuită jucătorilor și totodată aceștia pot afla dacă au probleme cu dependența de jocuri de noroc”.
Site-ul este o platformă creată chiar de industrie, unde jucătorii au acces la o serie de resurse, inclusiv o aplicație numită Betblocker care le permite limitarea accesului la jocurile de noroc online.
Offline însă această aplicație nu are niciun impact, deci nu poate ajuta jucători precum Cosmin, a căror dependență e strâns legată de atmosfera din sălile de joc – în cuvintele lui „o atracție fizică”.
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, pasiv în aplicarea autoexcluderii
Peste 500 de oameni s-au adresat direct Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc cerând autoexcluderea, iar de la companii Oficiul a mai primit încă 2.000 de astfel de cereri transmise de jucători. Asta înseamnă aproximativ 2.500 de oameni care așteaptă ca autoexcluderea să fie implementată până la capăt și în România.
Din ianuarie 2023 și până în aprilie 2024, Cosmin s-a adresat de șapte ori Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, atât cu cereri de autoexcludere, cât și arătându-le că legislația privind autoexcluderea nu este aplicată în diferite locații (le furniza acestora locațiile în care jucase). ONJN a răspuns petiției sale din ianuarie 2023, cu două comunicări oficiale.
Primul răspuns sugerează că autoritatea de reglementare lasă povara adicției aproape în totalitate pe jucătorul care suferă din cauza ei:
„Practicarea jocurilor de noroc ar trebui să fie o activitate de divertisment și nu singura modalitate de a-ți petrece timpul liber, dar nici o modalitate de a-ți asigura venituri. Față de activitatea de jocuri de noroc, este foarte important să citiți și să înțelegeți regulamentul de joc, având în vedere faptul că decizia de a juca un joc este individuală şi reprezintă o alegere”, scrie ONJN.
Științific însă, dependența de jocurile de noroc este o boală, care, din punct de vedere biologic, acționează similar cu alcoolismul sau dependența de droguri. Chiar dacă nu e nicio substanță inclusă, studiile au arătat că sunt implicate aceleași căi neuronale. Iar la cel afectat de dependență, mecanismele deciziei și controlul cognitiv devin disfuncționale, după cum arată numeroase studii. Este motivul pentru care dependenții continuă să consume în ciuda consecințelor negative sau chiar punitive.
Instituția mai precizează că va face verificări cu privire la organizatorii jocurilor de noroc reclamați de Cosmin. ONJN revine câteva săptămâni mai târziu cu rezultatul verificărilor la cele două companii care făceau obiectul petiției. I se transmite lui Cosmin că la nivelul Superbet era creată o listă a cererilor de autoexcludere, pe care se afla și numele lui, iar „procesarea acestei liste şi transmiterea ei de către organizator la agențiile de pariuri stradale urmând a fi efectuată în perioada următoare”.
De această dată, Superbet nu mai invocase lipsa normelor în relație cu autoritatea, ci promisese implementarea registrului.
La mai bine de un an distanță, Cosmin poate intra în continuare și juca fără probleme la agențiile stradale ale Superbet, așa cum o arată filmările realizate în aprilie 2024.
Cealaltă companie la care se referea petiția lui Cosmin, Moonlight Production SRL-Winner, nu avea, potrivit ONJN, nicio cerere de autoexcludere înregistrată pe numele lui. Între timp, locațiile fizice ale Winner s-au închis.
Cosmin a revenit și cu alte reclamații la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, inclusiv după ce-a fost dată ordonanța de urgență din octombrie 2023. La sfârșitul lui 2023, de exemplu, a cerut explicații instituției după ce Superbet îi spusese că așteaptă normele de implementare ale legislației ca să aplice efectiv lista de autoexcludere. Nici de această dată nu a primit vreo explicație de la ONJN. Mai bine de un an, petițiile lui Cosmin au rămas fără răspuns.
Într-un răspuns pentru Snoop, asumat de Gabriel Gheorghe, președintele instituției, acesta spune că ONJN a înregistrat 50 de petiții de la oameni care au spus că au putut juca în continuare în săli din care ar fi trebuit să fie excluși. Oficiul nu a precizat dacă e vorba de 50 de oameni sau 50 de petiții (o persoană poate face și mai multe petiții).
Rugați să explice cum au soluționat aceste petiții, reprezentanții autorității au făcut practic un rezumat al legislației:
„În conformitate cu dispozițiile legale în vigoare organizatorii de jocuri de noroc sunt obligaţi să nu permită accesul în incinta locaţiilor în care se desfăşoară activităţi de jocuri de noroc persoanelor autoexcluse. De asemenea, nerespectarea prevederilor legale în cauză, constituie contravenție, potrivit legii, fiind sancționată cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei. (…) Dacă inspectorii ONJN constată în teren că o sală permite accesul jucătorilor autoexcluși, se impun imediat sancțiuni care pot include amenzi sau, chiar suspendarea licenței de operare, în cazuri mai grave. Verificarea îndreptării neregulilor constatate se face prin vizite ulterioare inopinate și prin monitorizarea constantă a respectării ulterioare a măsurilor impuse”.
Snoop a cerut și numărul amenzilor și date mai concrete privind sancțiunile, dar ONJN nu le-a oferit invocând: „motive care privesc protecția datelor și confidențialitatea acțiunilor de control în desfășurare”.
La scurt timp după comunicarea cu Snoop, ONJN. i-a răspuns și lui Cosmin la o petiție transmisă de el în luna martie, în care îi întrebase de registrul național. A fost prima dată când îi dădeau un semn în mai bine de un an.
I-au scris că baza de date a Oficiului este „în curs de operaționalizare”, dar și că „organizatorii de jocuri de noroc au obligația de a nu permite accesul (..) pentru persoanele care au depus solicitări de autoexcludere”. Apoi, i-au mai citat alte elemente din legislația privind autoexcluderea.
Cât de eficientă e autoexcluderea
De la începutul mileniului, cazinouri din întreaga lume au oferit programe de autoexcludere jucătorilor care doresc să fie ajutați în ceea ce privește comportamentul lor de joc. Există astfel de programe în SUA, Canada, Australia, Marea Britanie, Africa de Sud. Peste 85% din cazinourile online oferă un instrument de autoexcludere, conform unor statistici recente.
Unul din cele mai eficiente programe de autoexcludere, din cele care au fost evaluate în cercetări, este cel implementat în Australia de Sud. Aici, utilizatorul poate alege să se excludă voluntar de la multipli operatori simultan, fără a fi nevoit să intre într-o sală de joc pentru a face asta.
Un studiu din 2010 arăta că 85% din cei care au ales autoexcluderea au reușit fie să înceteze de tot să joace, fie și-au redus drastic consumul – rezultate la 12 luni după înscrierea în program.
Rezultate similare a avut un studiu care a evaluat experiența a 113 jucători autoexcluși din statul Missouri, la 10 ani după înscrierea lor voluntară în programul de excludere al statului. Cei mai mulți au avut o experiență pozitivă cu această practică și i-a ajutat să-și reducă problemele cu jocurile de noroc. Totuși, mai bine de 50% dintre cei care au încercat să intre în cazinouri după înscrierea în program au reușit să facă asta.
Cercetătorii au sugerat posibilitatea ca beneficiile autoexcluderii să se datoreze mai mult deciziei în sine a utilizatorului decât implementării efective a politicii.
Problema cu aceste programe ține de dificultatea implementării lor, chiar și în statele care au o legislație clară în acest sens. De pildă, în provincia Ontario din Canada, companiile foloseau soft-uri de recunoaștere facială, pentru a identifica astfel consumatorii problematici. O investigație din 2017 a unei televiziuni canadiene a arătat că mai mulți dependenți din cei autoexcluși intraseră fără probleme în sălile de joc, fără a fi detectați de software.
Unii experți văd în autoexcludere o formă a companiilor de a arăta că fac ceva să ajute, fără a ajuta, în realitate, pe bune. „E o campanie concertată de relații publice care distrage atenția de la o industrie și produse problematice”, susține Natasha Dow Schull, antropolog cultural la New York University și autoare a cărții „Addiction by Design”.
Marea Britanie e cea mai mare piață de jocuri de noroc din Europa. Aici, companiile sunt obligate prin lege să ia anumite măsuri pentru a preveni răul asupra jucătorilor și asupra vieții familiilor și celor din jur. Din 2018, britanicii pot decide să se excludă voluntar de pe toate platformele online, printr-un sistem centralizat numit Gamstop. Până la sfârșitul lui 2023, peste 315.000 de oameni făcuseră acest pas. În același timp, există, la fel ca în Australia, anumite scheme de excludere de la multipli operatori de săli fizice de jocuri de noroc.
Cum funcționează sistemul de autoexcludere în Marea Britanie (click pentru detalii)
De pildă, dacă un jucător are o problemă cu mersul la casele de pariuri, el poate suna la call-center-ul dedicat și cere să fie exclus din toate spațiile în care este în pericol să joace. Operatorul îl ajută să construiască un soi de hartă a riscurilor, ținând cont de unde are domiciliul, unde lucrează și unde socializează. Apoi, trebuie să trimită o copie a unui document de identitate și o fotografie recentă. Fotografia jucătorului este distribuită apoi la toate casele de pariuri relevante, conform mapării. Apoi, în teorie, dacă intră într-unul din aceste locuri, angajații îi pot cere să plece. Însă nu există o legislație care să plaseze responsabilitatea pe casa de pariuri sau operator. „Serviciul și operatorii nu își asumă nicio răspundere în cazul în care nu vă respectați autoexcluderea, jucați și pierdeți”, arată reprezentanții schemei de excludere voluntară. În același timp însă, britanicii au implementat numeroase alte politici pentru a reduce dependența și pierderile asociate jocurilor de noroc. Din august, toți jucătorii care pierd peste 500 de lire într-o lună vor fi supuși unor verificări suplimentare, ca parte a unui pachet legislativ menit să protejeze consumatorii cei mai vulnerabili.
În Bulgaria, încă de la sfârșitul anului 2022, Agenția Națională de Venituri (autoritatea de control în domeniu) a creat un registru național al celor care au solicitat excluderea voluntară de la jocurile de noroc. Peste 36.000 de cetățeni s-au înscris deja, potrivit jurnalistei bulgare Tsvetelina Sokolova de la site-ul de investigații mediapool.bg. Operatorii sunt obligați prin lege să nu permită accesul în locațiile fizice ale celor autoexcluși pe o durată de minimum de 30 de zile, scăzută de la doi ani, conform noii legi. Pot face asta consultând registrul autorității de reglementare.
Dacă operatorii permit accesul jucătorilor autoexcluși, aceștia riscă amenzi de până la 20.000 leva (50.000 lei). E doar una din politicile de stat adoptate de bulgari pentru jocul responsabil și sigur. Recent, Parlamentul bulgar a interzis orice publicitate la jocurile de noroc în mass-media.
Ce spun companiile de jocuri de noroc la solicitările Snoop
Am contactat toți operatorii de la care Cosmin a încercat să obțină autoexcluderea și le-am cerut detalii despre felul în care implementează această practică. Le-am adresat următoarele întrebări:
1. Cum poate proceda un jucător problematic dacă dorește să se autoexcludă de la compania dvs. – inclusiv de la locațiile fizice?
2. Aveți un registru al autoexcluderii? Până acum, câți oameni au cerut autoexcluderea cu o solicitare către compania pe care o reprezentați?
3. Cum verificați, în practică, faptul că jucătorii autoexcluși nu mai ajung sa joace în unitățile fizice ale companiei?
4. Sunt jucătorii identificați la intrarea în săli?
5. Exista o colaborare cu Oficiul Național al Jocurilor de Noroc în acest sens?
6. Un jucător sub tratament pentru dependență ne-a scris că, deși a completat cererea de autoexcludere, a putut în continuare să intre și să joace în sălile fizice ale companiei dvs, având recăderi. De ce?
7. Ce se întâmplă într-un astfel de caz, dacă vi se adresează după ce a pierdut sume de bani jucând?
8. Cum arată cererea de excludere, e un formular tipizat?
În locul departamentului de comunicare, de la Maxbet ne-a răspuns direct departamentul Juridic, care i-a cerut reporterului legitimația de presă și un document din partea redacției care să ateste asumarea demersului jurnalistic. De asemenea, ne-au cerut să dăm detalii despre identitatea sursei, ceea ce am refuzat, deoarece ar fi încălcat etica meseriei de jurnalist. În același email, Maxbet ne-a avertizat că:
„Vă aducem la cunoștință că utilizarea de imagini cu marca, punctele de lucru sau denumirea Maxbet în orice demers jurnalistic nu are acord de utilizare din partea societății noastre, scop în care ne rezervam dreptul de a acționa împotriva oricărei persoane responsabile de utilizarea fără drept. În ceea ce privește orice conținut jurnalistic publicat care se refera la societatea noastră, invederăm următoarele acte cu caracter normativ:
– Planul de acțiune împotriva dezinformării din 5 decembrie 2018 din Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor;
– Constituția României (art. 30 alin. (8), art. 31 alin. (4));
– Codul Civil (art.1349);
– Decizia 220/2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual;
– Codul deontologic al ziaristului.”
Chiar dacă am transmis către MaxBet copia după legitimația de presă, un document din partea redacției că își asumă demersul jurnalistic, dar și o asigurare că respectăm codul deontologic al jurnalistului, compania nu a revenit cu nicio informație din cele solicitate.
Am publicat video-ul realizat într-un sediu Maxbet, deoarece considerăm asta justificat de interesul public. Clipul, la fel ca povestea lui Cosmin, arată că legislația creată pentru a proteja dependenții nu este respectată.
SuperBet nu a răspuns punctual la întrebări, ci ne-a transmis următorul punct de vedere:
„Superbet acționează în deplină conformitate cu normele de autoexcludere stabilite de către Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN).
Răspuns extins Superbet (click pentru detalii)
(…) Oferim clienților noștri opțiunea de a se auto-exclude, toate auto-excluderile fiind ireversibile pe durata specificată în cererea formulată de jucător.
În urma primirii unei cereri de autoexcludere, echipele noastre de specialiști acționează proactiv pentru a informa clienții asupra opțiunilor de tratament și consiliere într-un centru specializat, unde li se oferă consiliere gratuită și unde aceștia pot afla dacă manifestă probleme asociate cu dependența de jocuri de noroc. Mai multe informații disponibile pe: www.jocresponsabil.ro .
Compania noastră este deschisă să pună în aplicare prevederile unor reglementări, care sunt însoțite de norme de implementare, astfel încât să putem asigura un mediu de divertisment sigur pentru clienții noștri și sustenabil pentru industria din care facem parte.”
Nici de la Sălile Bonus nu am primit detalii despre felul în care implementează procedura de autoexcludere. Răspunsul lor a fost în aceeași linie cu al celor de la Superbet:
„Compania noastră este transparentă și deschisă oricărei solicitări și oricărui control venit din partea ONJN. (…) Procedura de autoexcludere este, în primul rând, un demers voluntar, care presupune ca persoana care dorește acest lucru să depună o cerere specifică, fie la sediul ONJN, fie direct la operatorii de jocuri de noroc.”
Răspuns extins Sălile Bonus (click pentru detalii)
„Cu siguranță că procedura și modalitatea de aplicare sunt perfectibile, iar compania noastră, direct sau prin intermediul organizațiilor reprezentative ale industriei, a făcut numeroase propuneri menite să integreze aceste baze de date și să ajute la o mai bună gestionare a situației. Bonus, prin intermediul asociațiilor de profil, a inițiat, cu ani în urmă, această posibilitate de autoexcludere a jucătorilor, în mod voluntar, din dorința de a se autoreglementa, de a fi un business responsabil și de a preveni eventuale derapaje”.
La fel ca Superbet, și-au încheiat răspunsul cu o trimitere la asociația Joc Responsabil, care „finanțată sută la sută de companiile din domeniu, derulează o serie de programe de responsabilitate”.
Fortuna și Stanleybet nu au răspuns deloc solicitării Snoop.
Loteria Româna, singura din cele contactate care a detaliat cum aplică procedura de autoexcludere
Am adresat aceeași solicitare de informații și Loteriei Române, după ce Cosmin ne-a spus că este singurul loc în care i s-a cerut vreodată buletinul, înainte de a-i fi permis accesul la sloturi.
Aceștia au fost singurii care au răspuns punctual la toate întrebările adresate. Procedura de la Loto e simplă: un jucător problematic poate completa o cerere de autoexcludere pe care o depune la registratura unuia din sediile zonale/județene ale Loteriei Române. Când depune cererea, trebuie să prezinte un act de identitate valabil.
Cererile de autoexcludere se înregistrează în sistemul loteristic în care se activează regulile de acces prin marcarea ca „autoexclus”. Până la sfârșitul lunii aprilie, Loteria Română primise 221 cereri de autoexcludere. În orice agenție loto, operatorii sunt obligați să solicite fiecărei persoane care doreşte să participe la jocurile organizate și exploatate de Loteria Română un act de identitate valabil şi verifică dacă această persoană se află în baza de date care conține persoanele autoexcluse.
Cum se face autoexcluderea la Loteria Română (click pentru detalii)
Această verificare se face introducând în baza de date CNP-ul fiecărei persoane care doreşte să participe la jocurile organizate și exploatate de Loteria Română, în scopul realizării verificărilor necesare. Oricărei persoane înregistrată ca „autoexclusă” în sistemul loteristic i se refuză dreptul de participare la jocurile loteristice.
Potrivit departamentului de comunicare de la Loteria Română, toate solicitările de autoexcludere se transmit în termenul legal către ONJN, prin registratura generală.
Și cei de la Loto au un parteneriat cu asociația Joc Responsabil. Numai în anul 2023, asociația a răspuns la peste 7.000 de apeluri de la persoane care, prin intermediul chat-ului disponibil pe website-ul www.jocresponsabil.ro sau al numărului de telefon de tip Tel-Verde pus la dispoziție gratuit, au solicitat ajutor, consiliere psihologică gratuită ori simple informații despre gambling și adicție.
„Loteria Română a obținut în iulie 2022 certificarea alinierii la standardele Jocului Responsabil din partea European Lotteries Association, fiind singurul organizator de jocuri de noroc din România care a obținut această certificare, evidențiind angajamentul nostru ferm în asigurarea standardelor de înaltă siguranță și securitate pentru jucători”, mai arată răspunsul celor de la Loto.
În timp ce aplicarea legii stă pe loc, lupta lui Cosmin continuă
Pentru Cosmin, autoexcluderea s-a dovedit un colac de salvare aruncat dezumflat. A căutat însă ajutor la medicul psihiatru și a început un tratament medicamentos. A început și să meargă zilnic la grupuri de suport de tipul Jucătorii Anonimi.
Până acum, spune el, asta l-a ajutat cel mai mult, pentru că a putut vorbi și cu alți oameni despre ceea ce i se întâmplă fără să simtă rușine. Cu apropiații nu putea. La Jucătorii Anonimi s-a recunoscut în dramele celorlalți, dar l-au și speriat unele din poveștile ascultate. „Sunt oameni care au pierdut totul, oameni cu salarii de câteva mii de euro, care luau banii și în câteva minute îi băgau acolo și îi pierdeau pe toți. Sunt tineri care au început să joace dinainte de majorat și au ajuns să fure din casele părinților, e dramatic”, spune el.
Drumul până la recuperare e, ca în orice dependență, unul teribil de sinuos, mai ales dacă accesul la „drog” – în acest caz, jocurile de noroc – e unul foarte facil.
În același timp, programele publice pentru tratamentul dependențelor – mai ales al celei de jocuri de noroc – sunt cvasiinexistente. Fondul de aproape șase milioane de euro destinate prevenției și combaterii dependenței de jocuri de noroc, colectat din 2016 de ONJN de la companiile din industrie, rămâne necheltuit. Iar contribuțiile vor crește pentru fondul „Joc responsabil” până la 150.000 de euro pe an.
În mai, după săptămâni bune de abstinență, Cosmin a avut o recădere urâtă. A pierdut 9.000 de lei într-o sală în care, legal, nu ar fi trebuit să fie lăsat să intre.
***
*Cosmin este un pseudonim folosit deoarece sursa ne-a cerut să-i protejăm confidențialitatea.
Imaginile din text sunt realizate cu ajutorul Inteligenței Artificiale.
Dacă ai nevoie de ajutor pentru a lupta cu adicția de jocuri de noroc poți apela la grupul „Jucătorii Anonimi” sau la programele de informare și consiliere psihologică derulate de Asociația Joc Responsabil.