„Pentru că m-am născut în Gaza?” Instanța a decis că informațiile SRI nu indică terorism. Autoritățile încearcă din nou să-l expulzeze

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

• Este al doilea caz pe care Snoop îl documentează, după „Eu sunt Mohamed”, în care instituții ale statului român folosesc argumentul securității naționale pentru a justifica măsuri severe împotriva unor cetățeni străini, din țări arabe, fără a prezenta dovezi concrete.

Acest text nu este despre un palestinian pe care autoritățile încearcă să-l dea afară din România fără să-i explice de ce. Este despre puterea pe care instituțiile de securitate o au atunci când justifică măsuri radicale invocând informații secrete.

În lipsa unor explicații publice și a unui control civil real asupra activității acestor instituții, verificarea eventualelor abuzuri devine aproape imposibilă. În cazul documentat de Snoop, nici după ce o instanță a concluzionat că informațiile secrete nu indică terorism sau un pericol pentru securitatea națională, autoritățile nu au explicat pe ce își bazează suspiciunile și au reluat procedura de îndepărtare a sa din țară.

În cele din urmă, întrebarea nu este doar dacă un om – fie el străin sau român – reprezintă sau nu un pericol. Dar cine și cum verifică instituțiile care fac astfel de evaluări, pentru ca puterea lor să nu poată fi exercitată arbitrar.

Din Fâșia Gaza…

Pe 25 mai 2025, pe strada Mihail Kogălniceanu din centrul Clujului, aerul mirosea a cafea arăbească. Din boxe se auzea muzică orientală, iar zeci de oameni se plimbau printre standurile Festivalului Gastronomic Internațional Ethnicity. Wasim s-a oprit la standul Palestinei și a rămas acolo aproape două ceasuri. A băut o cafea și s-a bucurat de dansurile și cântecele tradiționale. 

Nu îi cunoștea pe organizatori și nu avea nicio legătură cu evenimentul. Era doar un palestinian născut în Fâșia Gaza care, după șapte ani petrecuți în România, se bucura de o seară care îi amintea de locurile lăsate în urmă.

A plecat spre casă cu gândul la celălalt acasă, care astăzi se află sub dărâmături. Nu bănuia că acea seară avea să-i schimbe viața. 

Am primit două certificate din România: unul de masterat și unul de terorist. – Wasim Salem

La 36 de ani, palestinianul stabilit din 2020 în Cluj vorbește calm, aproape resemnat. Ne-am întâlnit la sfârșitul lunii mai în biroul avocatului său, într-o casă interbelică de lângă centrul orașului – acolo unde, cu un an înainte, au început toate problemele. 

Poartă un tricou polo albastru și pantaloni închiși la culoare. Este mai degrabă o prezență care trece ușor neobservată într-o mulțime. Wasim a împrumutat ceva din locul care i-a devenit „acasă”. Vorbește românește cu inflexiuni ardelenești, rostind rar cuvintele și prelungind uneori silabele în felul domol al clujenilor. 

Wasim s-a născut și a crescut în Fâșia Gaza, într-o familie pe care o descrie „nici bogată, nici săracă”. Toți membrii familiei sale lucrează sau au lucrat pentru UNRWA, agenția ONU pentru refugiații palestinieni.

Și Wasim a fost specialist suport tehnic la UNRWA, timp de trei ani, după ce a absolvit Inginerie Software la Universitatea din Palestina. Campusul central al universității din orașul Al-Zahra, la sud de Gaza City, a fost complet distrus pe 17 ianuarie 2024, în timpul ofensivei israeliene din zonă. Toate cele 12 universități mari din Fâșia Gaza sunt astăzi ruine.

… la studii în Cluj-Napoca 

În 2019, Wasim a primit o bursă de studiu în România pentru master. Nu mai ieșise niciodată din Gaza. A primit viza de la Tel Aviv (Israel). „Am vrut să văd cum trăiesc oamenii în Europa. La noi era numai război. Nu aveam viață”, spune el. 

A făcut un an de limba română la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia și, după ce a absolvit masteratul în domeniul Telecomunicaţii la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, în iulie 2023, a decis să rămână în Cluj. 

A obținut un permis de ședere cu drept de angajare și a lucrat cu forme legale în Cluj. Părinții, doi frați și o soră au rămas în Fâșia Gaza și trăiesc acum într-o tabără de refugiați în apropiere de granița cu Egipt. 

„Nu mai avem casă, a fost distrusă în bombardamente. Familia mea stă acum într-un cort. Mama este grav bolnavă”, povestește Wasim. Încearcă să țină legătura cu cei de acasă, atunci când ei prind semnal. Dar uneori trece și câte o lună până să dea de ei. În general, veștile vin telegrafic: „Suntem bine. Tu ești bine?”. 

Zâmbește des. Dar nu ca să destindă conversația, ci ca să-și acopere emoțiile atunci când vorbește despre lucrurile apăsătoare din viața lui. 

Problemele

Până în vara lui 2025, invariabil răspunsul lui Wasim era: „Sunt bine”. Viața lui era remarcabil de banală. Se ducea la muncă, se întorcea acasă, seara făcea câteva curse de ridesharing, pentru a-și spori veniturile. Nimic ieșit din comun. „Asta e toată viața mea.”

Wasim și-a construit treptat o a doua biografie. Și-a strâns în jur o mică familie: prietenii lui sunt, în mare parte, oameni veniți de departe – palestinieni, sirieni, egipteni. Oameni ca el, care cunosc sentimentul de a aparține simultan mai multor locuri și niciunuia pe deplin. 

La muncă și-a găsit o altă formă de apartenență, printre români. Când a câștigat primul proces cu IGI Cluj, colegii i-au făcut o petrecere surpriză. Nu a fost doar o celebrare a unei victorii juridice. A fost felul lor de a-i spune că, într-un oraș în care a venit ca străin, a devenit unul de-ai lor. 

Pentru Wasim totul s-a schimbat într-o duminică din mai 2025, când a hotărât să meargă cu niște colegi de muncă la Zilele Clujului, eveniment anual organizat de Primărie și Consiliul Local. Acolo, a poposit două ore, la standul Palestinei.

La câteva zile după eveniment, doi bărbați în civil l-au căutat la locul de muncă și l-au invitat la sediul Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO). „Să povestim un pic”, își amintește Wasim că i-au spus.

I-au pus mai multe întrebări despre evenimentul la care participase: cine a organizat standul Palestinei, cine a fost acolo, dacă a donat bani, dacă a dat vreodată bani pentru palestinienii din România. „Mi-a arătat și o poză cu două persoane, un bărbat și o fată, români. «Cine sunt oamenii ăștia?», m-au întrebat. «Nu știu.» «Au fost la standul Palestinei», mi-au zis. «Eu nu-i cunosc», le-am zis. «M-ați chemat pentru că sunt din Palestina?» «Nu, nu înțelege așa, aici e libertate», mi-au mai spus”, a povestit Wasim. 

Bărbatul susține că reprezentanții BCCO i-au spus că vor să știe dacă susține cauza palestiniană. „«Dacă m-ați chemat aici doar pentru că am băut o cafea și m-am bucurat de un dans palestinian, dacă aș fi fost la un protest pro Palestina, ce s-ar fi întâmplat cu mine? M-ați fi trimis direct în Fâșia Gaza?»”, își amintește că i-a întrebat Wasim. Nu a primit un răspuns. La final, i-au spus că nu are nicio problemă și poate să-și vadă liniștit de treburi. 

Întâlnirile

Din discuțiile purtate de Snoop cu mai mulți membri ai comunității arabe din România reiese că reprezentanți ai serviciilor de informații i-ar aborda uneori în afara unui cadru oficial: îi invită la o cafea. 

În cadrul acestor întâlniri, le sunt solicitate informații despre alte persoane străine și li se induce, uneori direct, alteori prin aluzii, că refuzul de a colabora poate avea consecințe grave. Majoritatea aleg să colaboreze de teama represaliilor. 

Vadim Chiriac, jurist la Centrul de Resurse Juridice (CRJ), a declarat pentru Snoop că a observat că numărul cazurilor care vizează strict cetățeni palestinieni pe motive de securitate națională pare să se fi intensificat după octombrie 2023, odată cu războiul din Gaza. 

Răspunsul oficial de la IGI, la solicitarea Snoop, este vag, dar indică faptul că „mai puțin de 5” cazuri ar fi primit decizii de returnare din cauze de siguranță națională din 2023 până azi. 

Dar fostul președinte al comisiei parlamentare de control al SRI, Ioan Chirteș, declara public, în noiembrie 2023, că sunt luate sub observație comunitățile și mediile studențești unde se află mulți palestinieni, explicând că un astfel de student „chiar dacă nu are antecedente, se poate radicaliza”. 

„O asemenea logică pornește de la apartenența la un grup național, nu de la conduita individuală a persoanei, adică reproduce exact tiparul profilării. Iar atunci când o astfel de suspiciune se traduce în măsuri întemeiate pe informații clasificate, opacitatea face ca eventuala profilare să devină practic imposibil de verificat și de contestat”, a explicat, la Snoop, juristul Vadim Chiriac. 

Prima decizie

După vizita BCCO, viața lui Wasim s-a derulat obișnuit timp de două luni. 

Până în data de 1 august 2025, la ora 8.00 dimineața, când a primit un telefon prin care a fost invitat la sediul Serviciului pentru Imigrări (IGI) al Județului Cluj. Acolo, i-a fost înmânat un document prin care era înștiințat că șederea sa în România a devenit ilegală începând cu 31 iulie. 

„Le-am dat permisul de ședere și pașaportul și am primit decizia de returnare. Am întrebat: pentru ce e asta?”, povestește Wasim. Nu i s-a răspuns. 

Odată ce a citit decizia de returnare și a studiat textele legilor invocate, avocatul Marian Eftenie a ajuns rapid la concluzia că autoritățile române îl consideră pe Wasim „un pericol pentru securitatea națională”. 

„Se sugerează că decizia are la bază semnalarea efectuată de către o organizaţie internaţională ori de o instituţie specializată în combaterea terorismului, că el finanţează, pregăteşte, sprijină în orice mod sau comite acte de terorism. Dar nu știm clar care dintre aceste acuzații i se aduc sau dacă există dovezi pentru vreuna dintre ele. Pentru că motivarea este inexistentă”, a explicat avocatul Marian Eftenie pentru Snoop. 

Pe lângă obligația de a părăsi România, bărbatul a primit și interdicție să intre în alte state membre UE, SEE și ale Confederației Elvețiene. Măsura poate fi semnalată în sistemul de informații Schengen.

Wasim nu se putea gândi la nimic care să justifice ce i se întâmpla. Crede că „de vină” e faptul că s-a născut în Fâșia Gaza și că a fost văzut la standul Palestinei la Zilele Clujului.

Din 2019, Wasim nu a mai ieșit din România, nu a participat la proteste și nu a făcut comentarii politice în spațiul public despre Gaza sau Israel. 

„S-a protejat, tocmai pentru că știe care ar putea fi consecințele unui gest interpretat greșit, știe care este percepția în Europa despre cetățenii palestinieni, știe că ajung să fie asociați cu Hamas doar pentru că s-au născut în Gaza”, afirmă avocatul lui. 

Wasim a contestat decizia de returnare la Curtea de Apel Cluj și a chemat în instanță IGI Cluj. Cu doar o zi înainte de primul termen de judecată, de pe 11 septembrie 2025, la puzzle s-a mai adăugat o piesă: Serviciul Român de Informații (SRI). 

IGI Cluj a transmis instanței, prin compartimentul de documente clasificate, o adresă emisă de SRI. „Informarea asta a venit ulterior, la aproape 40 de zile de la decizia de returnare. Bănuiala noastră este că decizia a avut la bază doar informațiile de la SRI”, susține avocatul.  

Adresa de la autorități a rămas secretă pentru public și pentru persoana vizată. A fost văzută doar de judecători, în regim clasificat. În România, accesul la asemenea documente este permis doar persoanelor autorizate pentru nivelul de secretizare respectiv, conform legii. 

Victoria

Pe 27 noiembrie 2025, Curtea de Apel Cluj a anulat decizia de returnare emisă de IGI Cluj, precum și toate efectele ei. 

În motivarea instanței, consultată de Snoop, se arată că nu a existat „o minimă descriere a faptelor care i se impută” lui Wasim. În ce privește adresa SRI, Curtea a apreciat că: 

„ (…) presupusele fapte săvârşite de reclamant nu pot determina concluzia că acesta ar finanța, pregăti, sprijini în orice mod sau comite acte de terorism sau ar prezenta un pericol real pentru apărarea și securitatea națională, ordinea și sănătatea publică”. 

Instanța mai notează că din informațiile primite „nu se poate reţine care ar fi actele de terorism” în care Wasim ar fi implicat și nici faptele „care ar justifica existența unui pericol real pentru apărarea și securitatea națională”.

Nu sunt evidenţiate riscuri concrete, directe, grave şi actuale, întemeiate pe elemente de fapt concrete, informațiile furnizate prezentând doar elemente cu caracter general – din decizia Curții de Apel Cluj

Wasim a răsuflat ușurat când a aflat verdictul. Avea în mâini un document care îi dădea dreptate și care demonta suspiciunile la adresa lui. Și-a permis să creadă că totul fusese doar o încurcătură și că viața lui își va relua cursul firesc. Dar liniștea nu a venit. 

Ofițerii în civil

Deși decizia instanței a devenit executorie din noiembrie 2025, problemele lui Wasim nu s-au terminat. După decizia favorabilă a Curții de Apel, a fost la sediul IGI Cluj să-și recupereze actele – permisul de ședere și pașaportul -, dar i s-a spus că instituția nu a primit decizia oficială, așa că nu-i poate restitui documentele. Asta, chiar dacă avocatul scosese la imprimantă decizia instanței de pe portalul de judecată. 

A mai mers încă o dată, cu decizia ștampilată de judecătoare. I s-a spus că va fi sunat. „Am mers prin oraș fără buletin, fără acte aproape două luni”, spune Wasim. Și-a primit documentele abia pe 22 ianuarie 2026. În aceeași zi, și-a făcut programare pentru a-și reînnoi permisul de ședere, care expira pe 14 mai 2026. 

Odată cu decizia inițială de returnare, pe numele lui Wasim au fost introduse alerte în Sistemul de Informații Schengen și în Sistemul Informatic de Semnalări (SIS). În practică, semnalarea apare la controalele poliției și ale autorităților de frontieră și poate conduce la verificări suplimentare.

Dar cum Wasim a câștigat procesul la Curtea de Apel Cluj, autoritățile române, în cazul acesta IGI Cluj, erau obligate să-i scoată alertele din sistemul informatic. Lucru care nu s-a întâmplat. 

La începutul lunii februarie 2026, a fost oprit de poliția rutieră. Când au văzut că pe numele lui există o alertă, agenții l-au condus la sediul IGI Cluj. Wasim nu a protestat. A apucat să-și sune avocatul. 

„M-am dus de urgență. A fost destul de brutal – nu în sensul fizic, ci în sensul că nu i s-a permis să fie asistat de un avocat, deși avea acest drept. Am ajuns în același timp cu el, iar șeful Serviciului Imigrări, căruia i-am prezentat împuternicirea avocațială, nu mi-a permis accesul, deși am insistat”, povestește avocatul.

Potrivit legislației naționale în vigoare și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, orice persoană are dreptul să fie asistată de un avocat. 

Wasim povestește că a fost interogat de doi bărbați în civil, despre care crede că erau de la SRI. Când le-a spus că ar dori să fie asistat de avocat, răspunsul ar fi fost: „Avocatul tău nu are treabă aici, ci în sala de judecată. Noi aici avem treabă cu tine”, spune el. 

I-ar fi fost puse în față declarații în alb pe care să le semneze. A refuzat. Bărbații în civil l-au pus să-și deschidă telefonul mobil și i-au arătat în Google Maps harta Fâșiei Gaza, susține bărbatul în dialogul cu Snoop. „Și m-au întrebat unde stau în Fâșia Gaza. Le-am zis că toată Fâșia Gaza e acum distrusă. «Unde stai exact?». Am căutat, le-am arătat unde era casa. Au făcut poză. Nu știu pentru ce”, povestește Wasim. 

„L-au întrebat dacă el sau eu avem relații sau o cunoaștem pe judecătoarea care i-a dat câștig de cauză”, spune și avocatul. 

Într-un final, după aproximativ două ore, l-au lăsat să plece. Angajații IGI Cluj l-au asigurat că nu vor mai apărea alerte în sistem pe numele lui, că „și-au făcut treaba”. 

După acest moment, a mai fost oprit în trafic de alte trei ori. De fiecare dată, alerta pe numele lui încă apărea. „Am renunțat să mai fac curse de ridesharing, toți polițiștii de la rutieră știu cine e Wasim și problema mea. De fiecare dată trebuia să aștept cel puțin o oră”, povestește el. 

Încă circulă cu un dosar gros pe scaunul din dreapta. În el ține hotărârea Curții de Apel, cazierul judiciar și toate documentele care arată că are dreptul să fie în România. „Dacă mă opresc polițiștii, nu mai dau doar buletinul”, spune el. „Le dau tot dosarul.”

A doua decizie

Pe 1 aprilie 2026, Wasim a avut programare pentru prelungirea dreptului de ședere. Pe 13 mai, cu o zi înainte ca permisul să-i expire, palestinianului i-a fost înmânată o nouă decizie de returnare. 

Este aproape identică cu cea din vara anului 2025. Are doar o propoziție în plus, prin care Wasim este informat că îi este respinsă cererea de prelungire a dreptului de ședere.

Avocatul a cerut o audiență la șeful IGI Cluj pentru explicații privind noua decizie. „Mi-a zis: «Ce scrie acolo aia e. Noi nu avem nimic de comentat». I-am spus că avem șanse și mai mari să câștigăm. Iar răspunsul care m-a frapat a fost: «Mult succes să câștigați și de data asta»”. 

Avocatul Eftenie spune că a interpretat acest răspuns ca pe o sugestie că există „o intervenție” care să influențeze decizia cu privire la Wasim. Îi este teamă, spune el, și că, „voalat, SRI va interveni în proces, astfel încât să se asigure că Wasim va fi expulzat”. 

Eu sunt terorist pentru că am băut o cafea în fața unui stand palestinian? Dacă știam că ajungeam aici, aș fi zis: «Nu vreau cafea, rămân să-mi beau cafeaua acasă» – Wasim Salem 

Vadim Chiriac, de la Centrul de Resurse Juridice, a precizat pentru Snoop că o a doua decizie de returnare nu este automat nelegală, fiindcă, în teorie, pot apărea motive noi. Problema pe care o vede însă este regimul clasificat al acestor informații. 

„Creează o opacitate pe mai multe planuri: persoana nu știe ce i se reproșează și nu se poate apăra eficient, părțile nu pot raporta a doua decizie la prima, iar hotărârea nu poate fi supusă analizei juriștilor, investigației jurnalistice sau dezbaterii publice, adică unor forme importante de responsabilizare a instituțiilor publice”, explică Chiriac. 

Secretele

Cazul lui Wasim scoate la iveală o problemă mai largă. Deciziile care îi afectează viața sunt justificate prin informații pe care nu le poate vedea, nu le poate combate și care rămân opace. Situația lui Wasim nu este una singulară, așa cum a arătat Snoop în investigații anterioare. 

În teorie, astfel de puteri ar trebui să fie însoțite de mecanisme solide de control și responsabilizare. În practică, însă, încercarea de a înțelege cum au ajuns autoritățile la concluzia că Wasim reprezintă un risc pentru securitatea națională s-a lovit în mod repetat de expresia: „informații clasificate”.

Am trimis, pe rând, două solicitări la SRI. Prima viza exclusiv aspecte procedurale și legale. A doua – referitoare la cazul lui Wasim. La ambele am primit un răspuns identic: secret. 

Serviciile invocă secretul de stat nu doar pentru conținutul informațiilor operative, ci și pentru aspecte procedurale elementare privind modul în care au fost luate deciziile.

Am întrebat, între altele, în baza căror prevederi reprezentanți ai instituției pot participa la audieri desfășurate la sediile IGI și în ce condiții poate fi limitat accesul unui avocat la o astfel de discuție. 

SRI nu a răspuns la niciuna dintre cele 16 întrebări legate de procedură. 

Sediul IGI Cluj se află în parcarea subterană de la Iulius Mall. Cetățenii trebuie să aștepte într-un cort pentru a intra în audiență FOTO Adela Cioruță/Snoop

Asigurări, dar nu și răspunsuri am primit și de la IGI Cluj. 

Am mers să vorbim cu șeful IGI Cluj, comisarul Ovidiu Ștefan Imbre. Sediul instituției se află în parcarea subterană de la Iulius Mall.

Până să ajungem în biroul șefului, am trecut printr-un cort din plastic amenajat în parcare. În el, pe două bănci din lemn și în picioare așteptau zeci de oameni, majoritatea imigranți. Își beau cafeaua în mirosul puternic de gaze de eșapament, cu dosarele în brațe și privirile fixate pe ușa instituției de care depinde, adesea, viitorul lor. 

Am trimis două solicitări către IGI Cluj. La ambele răspunsul a fost același: informațiile sunt secrete. Deși majoritatea întrebărilor adresate nu vizau conținutul unor informații operative sau de securitate națională, ci aspecte procedurale elementare: existența unor documente administrative, temeiurile legale ale măsurilor dispuse, respectarea dreptului la apărare ori existența unor procese-verbale. 

BCCO Cluj a refuzat, de asemenea, să răspundă. Prin Inspectoratul General al Poliției, ne-a transmis că, dacă ar confirma sau infirma că reprezentanți ai instituției s-au prezentat la locul de muncă al lui Wasim și l-au condus la sediul pentru o discuție, ar încălca Regulamentul UE privind datele cu caracter personal. 

În lipsa unor răspunsuri, rămâne imposibil de stabilit ce anume a determinat autoritățile să îl considere pe Wasim un risc pentru securitatea națională. Sau pe alți cetățeni. Publicul nu are acces la nicio explicație pentru deciziile operate sub umbrela securității naționale. 

Opacitatea dăunează statului de drept. Această imposibilitate de verificare este, prin natura ei, nocivă: acolo unde nimic nu poate fi controlat, se creează spațiu pentru arbitrariu. – Vadim Chiriac, jurist CRJ

În prezent

Wasim a înregistrat o nouă contestație împotriva deciziei IGI Cluj. 

Din documentele oficiale consultate de Snoop, IGI Cluj confirmă că Wasim a solicitat, pe 1 aprilie, prelungirea permisului de ședere. În mod normal, soluționarea unei astfel de cereri se face în termen de 30 de zile. Soluționarea lui Wasim a fost însă prelungită pentru „verificări suplimentare”, timp în care, pe 6 mai, SRI a transmis către IGI Cluj o nouă adresă secretă. Nu știm însă dacă are un conținut identic cu al primei adrese sau dacă există informații noi. 

Informarea SRI a stat la baza respingerii cererii de prelungire a permisului de ședere și emiterii unei noi decizii de returnare pe numele lui Wasim, spune avocatul Marian Eftenie.  

Mai mult, IGI Cluj a solicitat judecătorului să introducă SRI în proces în calitate de pârât. „Nu există vreun temei legal pentru asta”, susține însă Eftenie. 

Juristul Vadim Chiriac subliniază că, așa cum susține și CEDO, securitatea națională este, fără îndoială, importantă, dar nu poate goli de substanță un drept atunci când îl limitează. 

„Securitatea națională nu poate înlătura minima garanție care impune ca persoana vizată să cunoască cel puțin esența acuzațiilor care i se aduc și să aibă o posibilitate reală de apărare”, detaliază expertul. 

România, de două ori condamnată la CEDO în cazuri similare (click pentru detalii)

Muhammad şi Muhammad vs. România (2020). Juristul Vadim Chiriac spune că hotărârea CEDO în acest caz e un reper important, mai ales că seamănă foarte mult cu cazul lui Wasim. Curtea a stabilit că România a încălcat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului când, în 2012, a expulzat doi studenţi pakistanezi, pe Ramzan Muhammad şi Adeel Muhammad, stabiliți la Sibiu, pe care i-a acuzat de legături cu Al Qaeda. Instanța a constatat că cei doi nu au avut acces la informațiile clasificate și, prin urmare, nu au avut posibilitatea de a se apăra. 

Hassine vs. România (2022). CEDO a condamnat din nou România pentru expulzarea, tot în 2012, unui cetățean tunisian, Amine Hassine din Cluj-Napoca, declarat indezirabil tot din motive de securitate națională. Motivarea instanței a fost aceeași, iar statul român a fost obligat să îi plătească despăgubiri de 5.000 de euro.

Deși relevante ca precedent, hotărârile CEDO nu anulează deciziile instanțelor naționale. Curtea constată dacă a existat o încălcare a Convenției și poate obliga statul membru la acordarea de despăgubiri. 

Pierderea jobului și a speranței

Din cauza deciziei de returnare, Wasim a rămas fără loc de muncă. Angajatorul a fost obligat să-l concedieze, în data de 2 iunie, ca urmare a unei schimbări legislative.

În aprilie 2026, a fost modificată prin ordonanță de urgență legea privind accesul la muncă a străinilor. Noile prevederi obligă încetarea contractului de muncă de la data la care angajatorul este informat de către un birou IGI că pe numele angajatului a fost emisă o decizie de returnare. 

Avocatul lui Wasim a contestat și această decizie: „Am invocat o excepție de neconstituționalitate. Este singura situație în care încetează un contract de muncă fără să existe o decizie definitivă a instanței”. 

Pe 12 iunie, la prima înfățișare, instanța a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale cu privire la excepția de neconstituționalitate a prevederilor din ordonanța de urgență care au dus la încetarea contractului de muncă al lui Wasim. În schimb, a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare a efectelor deciziei în baza căreia contractul de muncă a încetat.

Următorul termen de judecată, pentru a hotărî dacă decizia de returnare este sau nu corectă, a fost stabilit pe 4 septembrie. Adică peste trei luni în care Wasim trebuie să supraviețuiască fără un venit. 

„Practic, este indirect obligat să părăsească țara, pentru că nu va avea din ce să trăiască până când instanța se organizează să-i soluționeze o contestație care, potrivit legii, trebuia să se finalizeze în 30 de zile”, a declarat avocatul lui pentru Snoop. 

Deși legea prevede că astfel de cauze trebuie judecate rapid – pentru că pot afecta dreptul de ședere și de muncă – nerespectarea termenului nu atrage nicio sancțiune. „Ce poți să faci este o plângere administrativă”, punctează avocatul lui Wasim.

Wasim spune cu amărăciune că nu mai poate dormi de când a primit a doua decizie, iar de când și-a pierdut locul de muncă se simte și mai rău: „Sunt ca un copil, plâng în fiecare zi. Nu știu ce să fac. Unde să mă duc? Nu știu luna viitoare dacă o să am bani să-mi plătesc chiria”. 

Recunoaște că și-a pierdut speranța, deși știe că este nevinovat: „Nu am făcut nimic greșit. Nu eu am ales să mă nasc în Gaza. Am venit aici pentru o viață mai bună, pentru liniște și, în final, eu sunt terorist, pentru că așa a zis România. Pentru ce? Pentru că m-am născut în Fâșia Gaza. Atât.”

Editor: Iulia Roșu
Video: Adela Cioruță
Montaj: Adela Cioruță 
Editori Montaj: Iulia Roșu și Răzvan Luțac
Colaj foto: Răzvan Luțac