- Snoop a aflat și că, pe când era primar la Râșnov, Veștea a luat 600.000 de euro dintr-o afacere cu un dezvoltator imobiliar căruia i-a semnat ulterior documente de autorizare, în calitatea oficială.
- Guvernul său nu a trecut ieri, 22 iunie, de votul Parlamentului, însă Adrian Veștea rămâne în funcția de președinte al Consiliului Județean (CJ) Brașov.
- Astăzi vorbim despre o cabană nedeclarată.
- Într-un dialog cu Snoop, la o zi după ce a fost respins ca premier, Adrian Veștea spune că nu și-a declarat vreme de un deceniu vila pentru că „nu era finalizată”. „Nu poate oricine să spună că are o casă dacă a ridicat patru pereți”, susține șeful CJ Brașov.
O proprietate veche, declarată ca nouă
În decembrie 2024, la un an și jumătate de când era ministrul Dezvoltării, Adrian Ioan Veștea și-a trecut în declarația de avere o casă de vacanță. Cabana a fost construită pe un teren pe care l-a cumpărat în 2003, la marginea pădurii, în zona Cheișoara.
Potrivit declarației de avere a politicianului liberal, casa a fost ridicată în același an (2024) și ar avea 278 de metri pătrați.
Mai multe documente consultate de Snoop, dar și resursele Google, arată însă că vila de la marginea pădurii era ridicată de mai bine de un deceniu. Ea a fost înregistrată și declarată oficial abia acum doi ani.
Contactat de Snoop, Adrian Veștea spune că a inclus vila în declarația de avere în momentul în care a fost finalizată și a avut proces de recepție, adică în 2024.
„Până atunci, nu cred că poți să pui în declarația de avere o construcție neterminată, să spui că este cabană și că este funcțională. Nu poate oricine să spună că are o casă dacă a ridicat patru pereți. O casă o poți trece în declarația de avere în momentul în care este funcțională”, afirmă șeful CJ Brașov.
Excavatorul care lucrează la vilă
În 2012, când Veștea câștiga al doilea mandat de primar PNL al Râșnovului, Google Street View surprindea un excavator și un morman de pământ pe terenul cumpărat de el în 2003.
Proprietatea se află într-una dintre cele mai căutate zone de către investitorii imobiliari, spun mai multe surse pentru Snoop.
E un loc retras. În spatele cabanei lui Veștea este doar pădurea, iar de jur împrejur sunt doar pajiști. Cele mai apropiate construcții sunt pensiuni aflate la 100 de metri distanță în linie dreaptă, despărțite de copaci.
Deși o primă autorizație de construire avea să fie obținută în 2017, imaginile din satelit arată că vila era deja ridicată în 2013. În acest an, Adrian Veștea era primarul Râșnovului.
Construcția apare și în celelalte imagini încărcate de aplicație, din 2014 până în 2024.
În prezent, cabana este finalizată.
Întrebat de ce a început construcția cabanei înainte de a avea autorizația, Veștea susține că a oprit lucrările la un moment dat și recunoaște că a făcut demersuri pentru a intra în legalitate. „Cabana nu era finalizată, era doar un început. Ulterior, am intrat în legalitate prin autorizație de construcție. Construcția a fost sistată, s-a terminat abia în anul 2024, vă dați seama că nu s-a lucrat la ea”.
Cum intră în legalitate o construcție deja existentă
Informațiile obținute de Snoop arată că în 2013 a fost întocmit un Memoriu General. Însă memoriul a primit avizul de la Consiliul Județean (CJ) Brașov abia în 2017, când Adrian Veștea a ajuns la conducerea instituției.
Memoriul General este un document făcut de un arhitect în care este explicată în detaliu propunerea urbanistică din cuprinsul unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ).
În mai 2016, Primăria Râșnov a eliberat un certificat de urbanism care prevedea, printre altele, regimul de înălțime la S+P+2E+M. Practic, se declanșează procedura de obținere a PUZ-ului și a autorizației de construire.
La acea dată, Adrian Veștea se afla în ultima lună din al treilea mandat de primar. Urmau alegerile locale. Le-a câștigat, însă a renunțat la funcție pentru a deveni, în iunie 2016, președintele CJ Brașov.
Condus de Veștea, în mai 2017, CJ Brașov avizează favorabil PUZ-ul de construire complex turistic, în zona Cheișoara, în extravilan. Destinația: turism, agrement, sport. Fără acest aviz, Primăria Râșnov nu ar fi putut aproba PUZ-ul.
Ulterior, primăria Râșnov, condusă de finul lui Veștea, aprobă PUZ-ul.
Veștea a negat că ar fi vreo legătură între succesiunea aprobărilor primite și funcțiile deținute: „Vă asigur că demersurile pentru intrarea în legalitate au început cu mult înainte, doar că nu au fost finalizate foarte repede pentru că erau necesare multe avize și documentații de la o grămadă de instituții ale statului”.
Terenul devine intravilan în declarațiile lui Veștea abia în 2023, după ce cabana era deja ridicată
Documentele arată că Veștea voia să ridice un complex turistic de 3 stele, care să cuprindă o pensiune cu restaurant S+P+2E+M, în centrul terenului. Dar se adaugă și o cabană din lemn P+M, pe latura vestică a terenului.
Potrivit unui fost arhitect-șef de județ consultat de Snoop, pe un teren extravilan nu poți construi legal o cabană cu destinație de locuire sau agrement.
Tocmai de aceea, în afacerile imobiliare este frecvent întâlnită o schemă prin care terenuri cumpărate ieftin în extravilan sunt ulterior introduse în intravilan prin documentații urbanistice.
Miza este dublă: pe de o parte, proprietarul obține dreptul de a construi legal, iar pe de altă parte valoarea terenului crește semnificativ după schimbarea regimului urbanistic.
Momentul în care terenul de 8.000 mp pe care se află cabana a apărut în intravilan coincide cu anul 2023. Dar atunci construcția exista deja de mai bine de un deceniu, iar Adrian Veștea era la conducerea Ministerului Dezvoltării.
În discuția cu Snoop, Veștea afirmă că „terenul s-a regăsit în declarația de avere încă din prima zi din care l-am cumpărat” și că a reușit să-l treacă în intravilan încă din 2017.
Întrebat de ce, totuși, apare în declarația sa de avere ca teren agricol până în 2023, susține că e vorba de o greșeală: „Nu-l trecusem din categoria de fâneață în categoria intravilan. Este vorba de o eroare. Când mi-am dat seama de eroare, am modificat”.
În Memoriul General avizat de CJ Brașov în 2017 și ajuns în posesia Snoop sunt menționate mai multe „disfuncționalități”, printre care faptul că zona are „preponderent funcții agricole” și „că la ora actuală, terenul are destinația de fâneață, extravilan”.
Pentru a argumenta necesitatea trecerii terenului din extravilan în intravilan se invocă „dezvoltarea rapidă a turismului în domeniul privat românesc”.
Se subliniază și că „în noul PUG al Râșnovului, aflat în curs de execuție, zona va fi cuprinsă în intravilanul orașului Râșnov, însă până la finalizarea lui, (…) terenul este extravilan cu destinația pășune”.
Inclusiv în acest document scris în 2013 se afirmă că terenul este aproape gol: „Amplasamentul este neconstruit, doar o construcție cu caracter provizoriu din lemn executată cu ocazia filmărilor cinematografice”.
Din satelit se vede, însă, că terenul pe care e ridicată cabana era gol înainte de 2012.
În finalul Memoriului General avizat în 2017 se precizează: „Având la bază reglementările din prezentul PUZ se pot emite Certificate de Urbanism și Autorizații de Construire pentru această zonă”.
Imaginile arată însă că la acel moment vila era deja ridicată.
„Un subterfugiu”
În 2017, la patru ani după ce cabana apăruse, Primăria Râșnov, condusă de finul lui Veștea, emite autorizația de construire.
Anul următor, primăria autorizează și lucrări pentru „intrare în legalitate construcție cabană”.
O altă autorizație este una de construire, emisă abia șase ani mai târziu, în august 2024, cu mențiunea: „modificare tema AC nr 41/2017”. Noul document este pentru a legaliza o schimbare care nu era inclusă în proiectul inițial pentru care obținuse prima autorizație, cea din 2017.
O sursă cu expertiză vastă în documentații și reglementări urbanistice a explicat pentru Snoop că, dacă o construcție este ridicată fără autorizație, următorul pas este să soliciți intrarea în legalitatea, ceea ce atrage după sine plata unei amenzi.
„De regulă, «modificarea de temă» este un subterfugiu pentru a ascunde lucruri mai grave și pentru a evita plata unei amenzi”, spune expertul.
În 25 octombrie 2024, Primăria Râșnov confirmă oficial că vila a fost construită conform autorizației primite. La acel moment, instituția era condusă în continuare de finul lui Veștea. „Eu mi-am început mandatul pe 28 octombrie 2024”, a spus pentru Snoop Horia Motrescu (USR), actualul primar al orașului.
Cabana, veche de un deceniu, declarată în acte în 2024
La cadastru, unde terenul de 8.000 mp e intabulat din 2023, cabana figurează cu trei niveluri, suprafața desfășurată – 374,9 mp și suprafața construită la sol – 166,4 mp.
Anul construirii este trecut 2024, deși vila exista de peste un deceniu.
Din declarațiile de avere depuse de Adrian Veștea în ultimii cinci ani reiese că, în 2003, a cumpărat un teren de 18.000 mp în extravilanul orașului Râșnov.
În 2023, când a semnat prima declarație ca ministru în Guvernul Ciolacu, cei 18.000 mp sunt „rupți” în două: iar bucata de 8.000 de mp pe care și-a construit cabana apare în intravilan.
Succesiunea documentelor vorbește despre faptul că ridicarea și edificarea cabanei a precedat obținerea tuturor condițiilor urbanistice necesare pentru autorizarea unei astfel de construcții.
Veștea a intrat complet în legalitate la un an de când era ministrul Dezvoltării și la două luni după ce finul său, Liviu Butnariu, a pierdut alegerile pentru Primărie, în iunie 2024.
O explicație plauzibilă a omiterii, vreme de 10 ani, din declaratia de avere este iregularitatea de a ridica o cabană pe un teren extravilan. Astfel, informația a fost făcută publică de Veștea abia după ce a reușit să mute terenul în intravilan, cu tot cu cabana deja ridicată.
Editori: Iulia Roșu, Cătălin Tolontan
Foto principal: Colaj Ion Mateș