„Cezariană – chirurg – uigur – chinez” sau „Chinatown – otoman – nato – atom” sunt doar câteva dintre mesajele afișate pe cele șase dube parcate în Piața Constituției, la câțiva metri de Parchetul General, SRI și Palatul Parlamentului. Sunt staționate aici de aproximativ două săptămâni.
Dubele nu au apărut însă acum.
Aceeași fundație din spatele campaniei anticezariană
La începutul lunii august, unele dintre ele erau parcate în alveola Kiseleff, lângă Piața Victoriei. Acelea afișau jocuri de cuvinte despre Zelenski, China și PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan).
Spre deosebire de campania cu mesaje false anticezariană afișate pe panouri care au împânzit Bucureștiul, în luna aprilie, de data aceasta, dubele sunt asumate de fundația Corporate Transparency.
Snoop a fost publicația care a dezvăluit atunci cine se afla în spatele panourile anticezariană.
Milionarul de la cafea la mesaje criptate
Figurile cunoscute din așa-zisa fundație sunt Radu Grădinaru și Florin Ghencea. La momentul acela, niciunul dintre cei doi nu a vrut să spună de unde vin banii fundației.
Recent, însă, pe site-ul fundației a apărut numele „fondatorului și finanțatorului”: omul de afaceri Constantin Moroianu. Acesta este proprietarul Cafea Fortuna, unul dintre cei mai mari producători români de cafea și o companie cu capital integral românesc. Compania a fost înființată în 1994, iar în anii 2000 a investit circa 8 milioane de euro într-o fabrică la Dragomirești Vale, Ilfov, conform ZF.
În 2025, Cafea Fortuna a avut o cifră de afaceri de aproape 356 de milioane de lei, circa 70 de milioane de euro, un profit net de 23,4 milioane de lei și 156 de angajați. Compania ocupa locul al treilea la nivel național, după cifra de afaceri, între firmele care au ca activitate principală prelucrarea ceaiului și cafelei, conform termene.ro.
Cifra de afaceri din ultimii cinci ani depășește 245 de milioane de euro.
Am încercat să-l sunăm pe Moroianu în repetate rânduri, însă acesta nu a răspuns apelurilor Snoop. A revenit, însă, pe WhatsApp cu invitația de a ne întâlni la fundație pentru un dialog care se bazează pe documente și „date despre adversar”.
| Moroianu, în fotbal La fel ca ceilalți doi membri ai fundației, Radu Grădinaru și Florin Ghencea, și Constantin Moroianu a avut legături cu lumea fotbalului. În 2013, era patron al echipei din liga a II-a, ACS Clinceni. Prosport scria că avea o avere estimată la 17-18 milioane de euro. Ulterior a mutat echipa la Pitești, sub numele Academica Argeș. Un an mai târziu, Moroianu a încercat să cumpere brandul și palmaresul FC Argeș, fiind dispus, potrivit presei locale, să ofere până la 500.000 de euro. În 2015, după ratarea promovării în prima ligă, Moroianu s-a retras din fotbal. Legătura lui Moroianu cu fotbalul datează încă de la începuturile companiei Cafea Fortuna, în care a fost implicat și arbitrul FIFA Dan Lăzărescu. În 2007, era deja director general al companiei lui Moroianu. A devenit de-a lungul anilor omul care reprezenta public compania, vorbind despre vânzări, investiții și strategie. Când Moroianu intra în fotbal, Lăzărescu era alături de el: în 2014, Moroianu era patron la Clinceni, iar Lăzărescu – președintele clubului. |
„O decriptare în mesaje”
Florin Ghencea, cunoscut drept crainic la meciurile echipei FCSB și care se declară jurnalist de „peste 30 de ani”, este „colaborator al fundației”.
Ghencea spune că nu-l cunoaște personal pe Moroianu, „doar din auzite”. „Eu am vorbit doar cu Radu Grădinaru”, insistă el.
Nu cunoaște detalii despre campania cu dubele publicitare din Piața Constituției, cum nu cunoștea nici despre panourile cu mesaje anticezariană, susține Ghencea.
Acesta este autorul unei documentări, pentru Corporate Transparency, „despre acționariatul unor multinaționale pe care o poate face orice jurnalist accesând site-uri de pe internet”. A constatat, în urma analizei sale, că „sunt foarte multe fonduri de investiții care se regăsesc în acționariatul multor multinaționale, iar acest lucru ridică un semn de întrebare vizavi de o posibilă încălcare a legii monopolului”.
L-am întrebat pe Ghencea, totuși, cum poate explica pentru public aceste jocuri de cuvinte, care par teorii ale conspirației. Nu poate să ne zică prea multe, pentru că nu știe, dar „vede o decriptare” în mesajele transmise, care nu este disponibilă oricui.
„Nu știu dacă sunt adevărate sau false. Eu pot răspunde în ceea ce am lucrat eu. Mai departe lucrurile sunt prea complicate și necesită o pregătire de rigoare.”
Sunt dubele amplasate legal?
Dincolo de conținutul mesajelor, de care primăriile nu sunt responsabile, există însă o problemă mult mai simplă: au voie aceste dube cu mesaje publicitare să staționeze într-o parcare publică?
Legea 185/2013 privind amplasarea și autorizarea mijloacelor de publicitate spune explicit că „staționarea vehiculelor publicitare pe drumurile publice sau în locurile vizibile dinspre acestea este interzisă”.
Parcarea din Piața Constituției se află în administrarea Municipiului București, prin Compania Municipală Parking București. Am trimis mai multe întrebări către PMB și către societate, dar nu am primit un răspuns până la publicarea acestui articol.
În timp ce ne aflam în Piața Constituției, o mașină a Primăriei București a trecut prin parcare, chiar pe lângă dubele publicitare staționate.
Pe 10 august, am întrebat Primăria Sectorului 1 despre cele două dube din alveola Kiseleff: dacă amplasarea vehiculelor era legală și dacă autoritățile făcuseră verificări.
Primăria ne-a răspuns zece zile mai târziu că trebuie să extindă termenul până la 30 de zile pentru a ne răspunde solicitării. Între timp, acele dube s-au mutat în Piața Constituției.
ANPC nu știe despre dubele publicitare
În primăvară, Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor a amendat fundația Corporate Transparency cu 30.000 de lei, pentru împiedicarea verificărilor și pentru o practică comercială incorectă.
Se întâmpla după ancheta Snoop. La acel moment, fundația nu își afișase numele pe panouri.
Contactat de Snoop, șeful ANPC, Csaba Bekesi, a spus că nu știe sigur dacă amenda a fost plătită, pentru că, „după 15 zile, ies din evidența noastră și sunt trimise către ANAF. Nu le știu pe toate, sunt cam 60.000 de sancțiuni într-un an”.
Șeful ANPC spune că nu știe nici despre dubele cu mesaje publicitare din Piața Constituției și că e nevoie de o sesizare, cu fotografii, pentru a verifica, „așa cum am făcut și data trecută”. Subliniază că, în primăvară, au dat jos mesajele amplasate pe panouri, într-o colaborare cu poliția locală.
Legalitatea amplasării lor în Piața Constituției (publicitatea stradală) ține de poliția locală, dar mesajul trimis către cetățeni este în apanajul Protecției Consumatorilor. Bekesi a spus că vor face aceste verificări.
Alte campanii de la aceeași fundație
Nu este prima campanie de acest tip. Înaintea mesajelor anticezariană documentate de Snoop, publicația independentă Public Record a dezvăluit, în 2024, că aceeași fundație amplasase 12 panouri pe remorci, în șase zone din centrul Bucureștiului, majoritatea în apropierea unor ambasade.
Mesajele promovau teorii conspiraționiste despre Dalai Lama, prezentat drept conducătorul din umbră al sistemului bancar mondial. Unele dintre panouri fuseseră amplasate fără autorizație, iar Poliția Locală a Capitalei a amendat fundația cu 2.000 de lei.
În mai puțin de doi ani, fundația Corporate Transparency a folosit astfel cel puțin trei forme de publicitate stradală: remorci, panouri și, acum, dube.
Cele șase dube din prezent se mută între unele dintre cele mai supravegheate zone ale Capitalei. Până acum, autoritățile le-au lăsat să stea.
A contribuit Răzvan Luțac
Foto: Adela Cioruță