- De-a lungul timpului, Petroi s-a prezentat ca director de editură, a fost vicepreședinte al unei academii de fotbal și a participat la dezbateri AUR despre scoaterea jocurilor de noroc din oraș. Numele său e asociat unei biserici evanghelice din Oradea.
- „Știm că vom câștiga, dar sperăm și ne rugăm ca tranziția către libertate să aibă loc fără vărsare de sânge”, spunea Petroi în 2025 pentru FryhetsNytt, site radical naționalist din Suedia, care l-a prezentat drept „prietenul” fostului candidat.
- Petroi a fost și este asociat în zece firme, dintre care nouă nu mai există. Multe companii au intrat în faliment, chiar și un ONG. Spune că a fost implicat alături de olandezi care „au devalizat” firmele.
Întâlnirea din Dorobanți
Răzvan Leu, om de afaceri din Buzău, îi acuză, printre alții, pe Călin Georgescu și pe afaceristul Ionel Rusen că l-au deposedat de 1,1 milioane de euro în 2021. Un milion era „garanția” pentru intrarea într-o afacere de 6 milioane de euro cu „metale prețioase”, iar restul urma să fie investit în campania pentru alegerile prezidențiale. Banii au fost virați într-un cont deschis în Zurich, Elveția, și apoi transferați către diverse conturi, inclusiv al soției lui Rusen.
E principala acuzație din dosarul în care Rusen și Georgescu sunt cercetați sub control judiciar.
Călin Georgescu i l-a prezentat lui Răzvan Leu pe Sami Petroi, un om de afaceri din Oradea, drept o pretinsă soluție pentru acoperirea prejudiciului de 1,1 milioane de euro. Georgescu l-ar fi descris ca „o persoană dispusă să-l ajute și să-i ofere banii”, iar ulterior Petroi i-a cerut afaceristului din Buzău să nu formuleze plângere penală împotriva lui Georgescu.
Fostul candidat pro-rus la prezidențiale în 2024 a organizat o întâlnire în zona Dorobanți din București, la care au participat și Răzvan Leu, și Sami Petroi. Soluția propusă de Petroi era să cumpere societățile administrate de Leu. Prețul cesiunii urma să fie majorat artificial cu 1,1 milioane de euro pentru ca afaceristul din Buzău să-și recupereze prejudiciul.
Deși Leu a fost de acord, înțelegerea nu s-a concretizat.
Ce spune Petroi?
Pe numele său real Samuil Petroi (foto), are 64 ani și e prezentat, local, și ca „Sami” sau „Samuel”.
Contactat de Snoop, Petroi admite că a avut discuții cu familia Leu. Însă nu ca potențial cumpărător, ci ca intermediar al unui alt om de afaceri din Bihor. Recunoaște că i-a cunoscut prin Călin Georgescu, dar nu-și amintește întâlnirea din Dorobanți, ci doar de una la Buzău.
„Eu am adus un potențial cumpărător din județul Bihor. Era interesat să cumpere una sau mai multe firme ale domnului Leu. E adevărat, i-am cunoscut prin domnul Călin Georgescu”, a răspuns Petroi.
„Am fost cu acel potențial cumpărător, fără domnul Călin Georgescu, la Buzău. Să vizionăm asset-urile companiei. Dar eu nu-mi amintesc să mă fi văzut cu domnul Georgescu și cu domnul Leu în Dorobanți”, explică Petroi.
El recunoaște că discuțiile nu au avut finalitate, fără să numească potențialul investitor. „Nu s-a finalizat din anumite motive. Dar asta e altă discuție”.
„Dosar fabricat”
Petroi spune că îl cunoaște pe Georgescu de cinci ani: „Am fost la Oradea la o conferință, legată de cânepă. A fost unul din vorbitori. Ne-am cunoscut și am păstrat legătura, mai ales că am avut mai multe discuții, idei în comun. Suntem de aceeași vârstă. Am avut o conectare bună”.
E de părere că dosarul „e fabricat. E foarte clar”.
„Familia Leu mi-a explicat foarte clar. Domnul Georgescu doar i-a pus în contact cu acel român din Marea Britanie, am și uitat numele… El n-a făcut mai mult, n-a semnat niciun act. E ca și cum dumneavoastră mi-ați da un contact acum și eu cu respectivul fac niște afaceri de care dumneavoastră nu aveți idee și să fiți păgubit. E responsabilitatea mea dacă sunt naiv sau nu. Dacă fac transferuri…”
Întrebat de cei 1,1 milioane de euro luați de la Leu, Petroi a spus că nu cunoaște „detaliile contractului de creditare”.
Susține că nu auzise nici că numele său a apărut în dosar. Neagă că a fost chemat ca martor. „Acum e prima oară când aud așa ceva. Și mă miră asta.”
Interviu în presa extremistă din Suedia în 2025
„Sunt un antreprenor, sunt naționalist, îmi iubesc țara. Îl iubesc pe Dumnezeu, îmi iubesc familia și țara”, spunea Sami Petroi pentru FrihetsNytt în ianuarie 2025, într-un interviu video titrat „100.000 oameni protestează împotriva loviturii de stat globaliste”.
Publicația este descrisă ca „radical-naționalistă” de unul dintre cele mai vechi și mari ziare din Suedia, Aftonbladet. Interviul cu Petroi avea loc după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024.
„M-am cunoscut cu Georgescu acum câțiva ani. Încă de la început am avut o conexiune bună, iar prietenia noastră a crescut în timp”, i-a declarat Petroi reporterului suedez.
Petroi a mai spus că alegerile au fost anulate la ordinele „elitei globaliste” prin fostul șef de stat Klaus Iohannis, iar membrii Curții Constituționale (CCR) erau simpli executanți. L-a numit pe Georgescu „Trump de România”, iar pe Elena Lasconi – „Kamala de România”.
A spus că oamenii vor ieși în stradă, tensiunea fiind mare, și își dorea ca Armata „să treacă de partea oamenilor”. Pe George Soros l-a numit „capul șarpelui, al dragonului”.
Întrebat dacă anularea alegerilor din România ar putea fi replicată și în alte țări, Petroi a răspuns afirmativ. În opinia sa:
„Globaliștii nu se vor opri din a lupta, știind că finalul lor va fi să fie arestați, apoi fie executați, fie închiși pe termen lung”.
La mai bine de un an de la interviul din Suedia, Petroi a declarat pentru Snoop că își menține aceeași poziție, dar susține că nu este implicat în politică și că nu a fost vreodată membru al vreunui partid.
„Chiar dacă am simpatizat cu partea de dreapta, suveranistă. Am avut ocazia să plec și în Statele Unite, și în Europa. Am rămas tocmai pentru că am zis să schimb ceva și aici. Cât pot, cât ține de mine, în pătrățica mea. A fost dintotdeauna mentalitatea mea”, spune Petroi, în dialog cu reporterul Snoop.
Ce afaceri a avut Petroi
Orădeanul, introdus de Georgescu să-l ajute cu acoperirea prejudiciului, apare implicat în afaceri diverse, însă falimentare.
E asociat într-o editură și a fost patron al unei edituri dispărute, a adus fotbaliști nigerieni la Oradea și a declarat, la o dezbatere AUR, că deține o asociație care luptă împotriva dependenței de jocuri de noroc.
De la editură la fotbal
Dintre firmele care au apărut pe numele său, toate au dispărut, fiind radiate în urmă cu mai bine de un deceniu. Una singură, o editură care publică în special cărți creștine/evanghelice sau autori americani creștini, apare pe portalul termene.ro ca fiind încă activă. Însă nu a declarat cifră de afaceri pe ultimul an.
Multe au dat faliment, printre ele și ONG-ul „Pro Deus”.
Conform BPI, Petroi a fost chemat în judecată, ca asociat sau administrator, în mai multe dosare. În 2014, o instanță l-a obligat să plătească 213.703 lei, datoriile firmei Electropolar. Aceeași sursă arată că, în cazul altei companii, datoriile au fost acumulate fiindcă firma n-a putut să-și plătească chiria.
Petroi pune eșecul în afaceri pe seama unor parteneri olandezi, „care au devalizat firma”:
„Am pierdut vreo câteva zeci de milioane de euro. Acum am niște investiții, dar nu în țară, în străinătate”.
Petroi apare ca „director editură” într-o petiție veche de 16 ani și vicepreședinte al unui proiect de fotbal juvenil apărut la Oradea, CS PFTC, în 2012. Prin acesta din urmă, 22 de tineri din Nigeria erau aduși la Băile Felix în speranța că își vor găsi o echipă, scria Jurnal Bihorean.
Conform surselor din Oradea, proiectul a fost unul de scurtă durată, tinerii nigerieni „s-au dispersat”. Unul a ajuns, totusi, să joace în prima ligă, la Botoșani, conform ebihoreanul.
Petroi spune că a avut, de-a lungul timpului, două edituri și o tipografie, înainte de a intra în afaceri imobiliare. Despre proiectul fotbalistic spune că a fost nevoit să-l închidă din cauza problemelor financiare. „Promitea, dar ne-am blocat financiar”, a explicat el.
„Știm că vom câștiga”
La mai puțin de o lună de la primul interviu dat în presa suedeză, la început de 2025, Petroi revenea în FryhetsNytt, de data aceasta după ce Georgescu fusese ridicat din trafic și dus la audieri în dosarul de instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Petroi spunea că sistemul încearcă să-i reducă la tăcere pe suporterii lui Georgescu cu dosare „fabricate”.
„Știm că vom câștiga, dar sperăm ca trecerea spre libertate să fie fără vărsare de sânge”, era concluzia sa.
ONG „împotriva jocurilor de noroc”, la dezbaterea AUR
Ultima sa apariție publică a fost în aprilie 2026, la o dezbatere a partidului AUR despre scoaterea sălilor de jocuri de noroc în afara orașului Oradea.
„Să le eliminăm total! Mi-ar fi plăcut să fim primul oraș din țară care face asta, dar alte localități au făcut-o deja”, a spus el, citat de ebihoreanul. În minuta de pe site-ul Primăriei Oradea apare citat ca „reprezentant al unei fundaţii care militează împotriva dependenței de droguri, de jocuri de noroc”.
„Soluții” propuse de Georgescu
Sami Petroi nu a fost singurul „om de afaceri” adus de Georgescu la discuțiile cu Răzvan Leu, conform surselor judiciare. Alți intermediari au fost Vasile Croitoru și Ilie Cristinel Gâju, care i-au spus lui Leu același lucru: să nu depună plângere penală. I-au cerut „să nu blocheze accesul României la președintele pe care îl merită”.
Modurile de a acoperi prejudiciul adus lui Răzvan Leu:
- Factura umflată
Vasile Croitoru a fost prezentat drept „un om potent financiar și cu afaceri în România disponibil să-l sprijine pe Călin Georgescu în demersul «salvarea României»”.
Croitoru i-ar fi propus lui Leu să emită o factură, pe care să o achite prin firmele sale, astfel încât banii să ajungă la Leu sub aparența unei tranzacții comerciale. Leu a emis factura, dar plata nu s-a făcut niciodată.
- Terenul din Otopeni
Alte două personaje introduse de Georgescu care apar în dosar au fost Gâju Ilie Cristinel și „un domn Aurel”. Cei doi s-au prezentat ca „inspectori de investigații” și au mers la sediul lui Leu, unde, în prezența tatălui acestuia și a avocatei sale, au solicitat bibliorafturile cu documente.
Gâju ar fi întrebat, textual, „eu pe ce plătesc acești bani”, referindu-se la prejudiciul de 1,1 milioane de euro, pentru care ar fi oferit drept garanție un teren din orașul Otopeni.
Cei doi au afirmat explicit că vin din partea lui Călin Georgescu și urmează să încheie un contract de garanție. Potrivit lui Leu, dacă prejudiciul nu ar fi fost plătit în termen de 6 luni, el urma să primească terenul respectiv, situat lângă aeroportul Otopeni, despre care cei doi susțineau că ar fi valorat mai mult decât 1,1 milioane de euro..
Nu s-a semnat niciun contract în acest sens.
- Creditul de la o companie legată de Rusia
O altă soluție propusă de Călin Georgescu lui Răzvan Leu a fost un contract de creditare cu societatea elvețiană Mercando Green Technology, prin care urma să primească 1,1 milioane de euro.
O investigație a site-ului independent captura.ro din 2025 arată că Mercando face parte dintr-o rețea de firme cu activități în domeniul tehnologiilor energetice și cu conexiuni controversate în zona comerțului cu tehnologie destinat Rusiei.
Georgescu i-ar fi transmis lui Leu documentele aferente pentru credit, oferindu-i în mod repetat asigurări că transferul va fi făcut. Potrivit procurorilor, în iulie 2023 a fost încheiat un contract prin care Mercando urma să-i împrumute firmei lui Leu suma de 1.125.000 de euro, fără dobândă. Diferența de 150.000 de euro a fost prezentată drept costuri pentru avocații din Londra.
Plata a fost ulterior amânată prin diverse pretexte, iar banii nu au mai ajuns niciodată la omul de afaceri.
- Finanțatorii din străinătate
Unele negocieri au fost purtate de Riana Popescu, despre care Leu a afirmat la audieri că a fost prezentată drept „responsabilă de imaginea lui Georgescu”.
Ea s-a oferit să meargă în străinătate pentru identificarea unor potențiali finanțatori ai campaniei lui Georgescu, bani din care Leu urma să-și recupereze suma.
Riana Popescu realizează podcastul „Punct și contrapunct”. În intervențiile sale, vorbește despre „interese străine” care ar controla România, afirmă că la conducerea țării sunt „tot felul de slugi” și promovează frecvent teorii conspiraționiste.
Popescu spune că se inspiră din discursurile lui Călin Georgescu, pe care îl consideră un „fenomen”:
„Eu îl respir pe Călin Georgescu.”
Au contribuit: Mirela Neag, Ada Constanda
Editor: Iulia Roșu
Colaj deschidere Ion Mateș / Foto: Inquam Photos – Mălina Norocea