Șpăgi, firme fantomă și comodat. Cum e întreținută evaziunea de sute de milioane de euro din ridesharing

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

• Mai mulți parlamentari PSD, printre care fostul ministru al Transporturilor, Ciprian Șerban, sunt inițiatorii legii care ar trebui să reglementeze ridesharing-ul, dar păstrează în ultima ei formă comodatul, reclamat că facilitează evaziunea.
• Dosarul în urma căruia a fost arestat șeful ARR Cristian Anton, prins cu sute de mii de euro în cutii de pantofi, a pornit de la denunțul a doi șoferi care au reclamat, la DNA, că li s-a cerut o mită de 700 de euro pentru a obține atestat Uber. Anton este veriga de legătură în lanțul controlului politic, care legiferează, autorizează și culege banii din ridesharing. 
• La capătul firului se ajunge la politicienii locali care fac bani din transportul alternativ. Snoop a arătat cum un politician local PSD din Timiș a folosit mașinile unui afacerist german pe firmele sale de Bolt, apoi a renunțat la companii și controlează altele, deschise pe numele unui interpus. Schema e replicată la nivel național. IPJ Timiș a transmis, către Snoop, că în cauză există și un dosar de evaziune fiscală.
• Snoop a descoperit mai multe scheme de firme-fantomă care folosesc comodatul, prin care se evită înregistrarea mașinilor pe companie, astfel mutându-se cu ușurință flote întregi. Companiile au sedii fictive și administratori neidentificabili. Când ilegalitatea este descoperită, se fondează noi firme și ciclul continuă.

Ridesharing-ul sau transportul alternativ este un domeniu la modă în rândul românilor. În 2025, datele citate de ZF de la Autoritatea Rutieră Română (ARR) arătau peste 100.000 de ecusoane Bolt și Uber. Mai mult decât populația unor reședințe de județ, cum ar fi Suceava sau Piatra Neamț.

Se poate ca aceeași mașină să aibă, însă, și ecuson de Bolt, și de Uber. 

În acest moment, datele obținute de Snoop de la surse din domeniu arată că există 66.000 de mașini autorizate să facă transport alternativ în România. Și peste 29.000 de entități juridice autorizate pentru Uber/Bolt, din care 17.000 sunt PFA, iar restul de peste 10.000 sunt SRL-uri. În 2025, au fost aproape 90.000 de mașini autorizate.

Potrivit unor estimări realizate pentru Snoop de Alexandru Ecea, consilier financiar specializat în ridesharing, piața generează în România venituri de cel puțin un miliard de euro pe an. Calculul a fost realizat pe baza datelor statistice disponibile pentru anul 2025.

„Statul român fiscalizează cel mult 20%. Restul sunt fraudați”

Reporterii Snoop au vorbit cu mai mulți oameni implicați în activitatea de ridesharing. Șoferi, consilieri financiari, administratori de flote, dar și persoane care participă de patru ani la discuții la Ministerul Transporturilor, Guvern și Comisii Parlamentare pe tema stopării evaziunii fiscale din acest domeniu. 

Toți susțin că statul abia dacă fiscalizează 20% din banii generați de ridesharing, un domeniu campion la evaziune fiscală în România. 

„Este o industrie de un miliard de euro pe an. Din aceștia, ținând cont că 15, maxim 20% din piață lucrează prin PFA-uri, adică legal, probabil că tot pe acolo este și cifra banilor fiscalizați de către stat. Cel mai probabil, 80% din banii care sunt generați de acest domeniu de activitate dispar în neant și statul nu vede nici măcar un leu de pe urma lor”, susține Rareș Dima, șofer de Uber/Bolt din Constanța. 

El a renunțat să mai activeze în cadrul flotelor deținute de firme autorizate din cauza ocolirii taxelor și impozitelor și și-a înființat PFA, ca să lucreze pe cont propriu. Mai mult, a început să ofere consiliere financiară pentru alți șoferi și a pornit și o luptă împotriva firmelor care fac concurență neloială prin evaziune. 

Dima a depus mai multe sesizări la DNA și ANAF, face propriile investigații și dezvăluie schemele folosite de firme ce dețin flote și le prezintă public pe Facebook. 

Șeful Antifraudă a recunoscut evaziunea

„Din ce cunoaștem noi, din ce este dovedit de Antrifraudă și ANAF, în ultimii ani au fost dovedite peste 200 milioane de euro evaziune. Ce s-a întâmplat mai mult de atât nu putem spune. Dar, atenție, aceste milioane reprezintă evaziunea doar pe ce s-au verificat, adică 10% din societățile care fac transport alternativ”, a declarat sub anonimat una dintre persoane implicate în discuțiile de la Ministerul Transporturilor și Guvern.

Chiar șeful Antifraudă, Tudor Rudău, a recunoscut la Digi24, pe 7 octombrie, că evaziunea fiscală din ridesharing nu reprezintă o noutate. „În anul 2025 și până la această dată sunt constatate prejudicii în valoare de 370 milioane de lei. Conform estimărilor noastre, pot să depășească 500 de milioane de lei. Adică 100 milioane de euro”, a spus Rudău.

Declarația șefului Antifraudă a fost făcută după ce instituția pe care o conduce a prezentat rezultatul mai multor controale efectuate în acest domeniu, care s-au finalizat cu suspendarea activității a zeci de firme autorizate în transportul alternativ și cu constatarea a prejudicii de sute de milioane de euro. 

În octombrie 2025, ANAF a comunicat că a găsit prejudicii de peste 35 milioane de euro, iar în februarie 2026, alte circa 15 milioane de euro. A dat amenzi de 640.000 euro și s-au confiscat peste 10 milioane de euro. 

În paralel cu ANAF, Direcția Națională Anticorupție (DNA) a început în aceeași perioadă să demareze anchete penale (decembrie 2025 și februarie 2026), să efectueze percheziții și să trimită în instanță acționari și administratori de firme de transport alternativ la care au fost constatate infracțiuni de evaziune fiscală în formă continuată. 

De cealaltă parte, DNA a descoperit funcționari ANAF care mențineau în viață câteva companii de ridesharing prin primirea de șpăgi recurente pentru a nu închide societățile în urma controalelor realizate de Fisc.

Schema

Există două categorii de șoferi care practică transportul alternativ. Cei care și-au înființat PFA și lucrează pe cont propriu, își plătesc singuri taxele și impozitele. Ei își creează singuri contul pe platformele Uber/Bolt. 

Și cei care aparent sunt angajați de firmele autorizate și care dețin flote de mașini. Nu există șofer Uber/Bolt care să nu știe schema prin care se fraudează statul.

„Dacă ne uităm la PFA-uri nu știu dacă suntem 15%. Restul sunt flote. Flote înseamnă că sunt niște băieți deștepți care își înființează o firmă, un SRL. Se folosesc de numele a diverse persoane, le țin trei luni, profită la maximum de neplata taxelor și impozitelor, șoferii încheie contracte de comodat cu mașinile personale pe flota respectivă. După trei luni se schimbă firmă, o trece în insolvență, o vinde unor fraieri sau o radiază, se face pe o firmă nouă, pe numele altui fraier”, explică, anonim, șoferul A*.

Închid firmele la împlinirea a trei luni, descrie șoferul, pentru că o dată la patru luni trebuie să depună bilanțul. Atunci, înainte de depunere, ei pun lacătul și deschid altele. Transferă șoferii de pe o firmă pe alta.

„O dată la trei-patru luni nu mai primim încasările pe ultima săptămână. Știm că urmează să ni se comunice următoarea firmă pe care suntem mutați”, a confirmat sub anonimat pentru Snoop un alt șofer care lucrează în cadrul unei flote.

Ce înseamnă, mai exact, comodatul

Toți oamenii din ridesharing cu care Snoop a stat de vorbă susțin că evaziunea fiscală din transportul alternativ e posibilă din cauza unei prevederi: contractul de comodat. 

Cu ajutorul contractului de comodat, care se încheie între șoferi și firmele autorizate, cele din urmă dețin controlul și în relația cu statul, cât și cu șoferii, iar atunci când ANAF sau DNA constată, prejudiciul nu poate fi recuperat. 

„Prin contractul de comodat este posibilă întreaga schemă a evaziunii”, explică Rareș Dima.

Comodatul presupune că șoferul primește acceptul de a conduce propria sa mașină pentru respectiva firmă. Practic, chiar și când o firmă a fost prinsă cu evaziune de ANAF, ITM s-a sesizat, s-a pus poprire pe conturi, mașina din contractul de comodat este bun al șoferului, pe care nu se poate pune sechestru.

„Astfel, în secunda doi (…) cei care conduc totul din spate deschid sau preiau alte firme. A doua zi, șoferii s-au dus cu mașinile respective la un notar, au făcut un contract de comodat, și a treia zi se duc la ARR, își scot copie conformă și ecusoane pe noua firmă înființată și își reiau activitatea. Iar statul nu are ce prejudicii să recupereze de pe firmă pentru că firma nu are nimic în patrimoniu”, explică Rareș Dima.

„Când ajunge în control la sediul firmei care deține o flotă, ANAF găsește doar un birou, un scaun și cel mult un laptop în proprietate. Mașinile sunt toate autorizate prin contract de comodat. Practic, firmele nu dețin nimic. ANAF vine și nu poate executa, nu poate opri conturile în care se află banii încasați doar pe ultima săptămână de la platformă”, a declarat unul dintre cei care participă de mulți ani la discuții la Ministerul Transporturilor sau la Guvern pentru eliminarea prevederii din lege. 

Comodatul, dublat de munca la negru

Șoferii povestesc că unii dintre colegi lucrează la negru „și nu le pasă” sau „află că nu au carte de muncă abia când ajung la medic sau la spital și li se spune că nu au asigurare medicală”. Unii dintre ei sunt făcuți și administratori ai acestor firme.

Alexandru Melică (foto) este unul dintre cei care a trecut printr-o astfel de experiență și care a acceptat să stea de vorbă cu reporterii Snoop. 

„Faptul că nu am semnat nimic din start mi-a sunat ciudat. Doar că, la un moment dat, m-am trezit puțin, după 6-8 luni: «Băi, ceva nu e în regulă. Ce se întâmplă dacă mă sună mâine ANAF-ul?» (…) Și atunci am decis că e mai bine să-mi fac un PFA, ca să dorm liniștit. Din momentul în care Uber și Bolt au început raportarea direct către ANAF, acolo se vede absolut tot și se vede pe CNP. Șoferul nu mai e doar un necunoscut care a încasat o sumă”, povestește Melică.

Că șoferii din cadrul flotelor lucrează la negru a fost recunoscut și de controalele ITM la firme din două județe. La începutul lunii aprilie, Daniel Păcurariu, șef ITM Cluj, a spus, pentru Cluj24, că au fost depistați 921 de șoferi care prestau muncă fără forme legale.

„Mașinile aveau copii conforme, erau înregistrate la ARR, firmele aveau manager de transport, dar nu plăteau taxe și impozite. Muncă la negru în stare pură”, a declarat el.

Cu două luni în urmă, pe 6 februarie, chiar ministrul Muncii, Florin Manole, a postat un video în care a anunțat că „în Constanța, într-un singur control au fost găsiți 716 lucrători fără forme legale. Toți în domeniul ridesharing. Este un număr enorm care dovedește că trebuie să intervenim rapid și ferm în reglementarea acestui domeniu”. 

Colegii săi de la PSD au lăsat în lege fix mecanismul cel mai des utilizat pentru evaziunea fiscală din ridesharing: contractul de comodat.

Comodatul apare în legea ajunsă la Camera Deputaților

În octombrie 2023, trei deputați PSD și doi de la PNL inițiau un proiect de lege pentru modificarea legislației legate de transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere. 

Unul dintre ei este chiar fostul ministru al Transporturilor, Ciprian Șerban. 

Noile reglementări se referă și la ridesharing, Bolt și Uber. Legea a fost adoptată, în februarie 2024, de Senat. A ajuns la Camera Deputaților, camera decizională, unde de peste doi ani așteaptă rapoartele de la trei comisii.  

Forma adoptată de Senat include în continuare referințe la contractul de comodat.

Comodatul apare în Ordonanța de Urgență 49 din 2019, cea prin care se desfășoară în prezent activitățile de ridesharing. 

„Au fost numeroase discuții atât la nivelul Guvernului, cât și la nivelul Transporturilor. Pe lângă alte câteva puncte, contractul de comodat a fost unul dintre cele cerute la eliminarea din Ordonanța 49. Nu știm de ce, nu știm cum, dar s-a blocat la Ministerul Transporturilor”, spune una dintre sursele Snoop din domeniu.  

Ciprian Șerban: „Acum, când vorbim, și eu sunt pentru eliminarea comodatului”

Contactat de Snoop.ro, fostul ministru al Transporturilor, Ciprian Șerban, a spus că „verific și modificăm dacă e cazul” specificațiile legate de contractul de comodat din proiectul de lege inițiat și de el.

„Voi face o discuție tehnică și cu cei din minister și cu transportatorii și dacă sunt probleme, vom modifica. Vreau să am toate punctele de vedere înainte să iau o decizie”, a spus Șerban.

El a declarat că există un raport al Consiliului Concurenței legat inclusiv de comodat. În respectivul raport se vorbește despre concurența loială din taximetrie și ridesharing, comodatul fiind reglementat doar în ridesharing.

„O să fac o discuție săptămâna viitoare și ori scoatem comodatul de la toți, ori îl lăsăm la toți”, a spus Șerban. 

Reportera Snoop i-a spus lui Șerban ce a discutat cu oamenii din sistem: comodatul face, practic, imposibilă recuperarea prejudiciului. 

„Da. Corect. Am vorbit acum și cu liderul de grup pentru a nu lăsa să intre în plen așa, fără discuții. Acum, când vorbim, și eu sunt pentru eliminarea comodatului. O să mă ocup săptămâna viitoare”, a conchis acesta.

Ministerul Transporturilor admite că se discută din 2023 despre eliminarea comodatului, dar nu e vina lui că nu s-au făcut modificări

Într-un răspuns trimis către Snoop, Ministerul Transporturilor afirmă că, din 2023, au existat mai multe întâlniri cu mai multe instituții, printre care ARR, Consiliul Concurenței, SGG, mai multe ministere, Poliția Română și reprezentanți ai taximetriștilor, în care s-a discutat despre limitarea sau eliminarea comodatului.

„Una dintre propunerile Consiliului Concurenței a fost de a elabora un studiu pentru a cuantifica impactul și necesitatea dacă măsurile solicitate, inclusiv cele referitoare la deținerea autoturismelor în proprietate sau prin contract de leasing, ar fi adoptate”, se arată în răspuns.

Ministerul spune că propunerea de modificare și completare a Ordonanței de urgență nr. 49/2019 nu a avut finalitate „din motive care nu au ținut de MTI sau ARR (…), principalele motive fiind punctele de vedere ale altor instituții referitoare la eliminarea prevederilor în ceea ce privește contractul de comodat”.

Comodatul – cheia spre firme-fantomă cu administratori-fantomă

Exemplele de firme-fantomă și administratori-fantomă sunt răspândite în toată țara. Snoop a arătat, în primul episod, cum liderul local PSD Timiș Răzvan Popeți a fondat două firme de ridesharing pe care le-a cedat unui cetățean armean născut în Rusia. Acum controlează șapte firme fondate de un consătean. 

Un lider local PSD, prieten cu Simonis, a bătut un om de afaceri german și i-a luat 50 de mașini. „Poliția a protejat hoții”

IPJ Timiș a transmis, către Snoop, că în cauză există și un dosar de evaziune fiscală.

Exemplele nu se opresc la Timișoara. În București, Iuliana-Gabriela Berchiș, născută în martie 2002, este administrator în 57 de firme, multe dintre ele fiind în domeniul de ridesharing. Majoritatea companiilor au datorii la ANAF, care, cumulate, reprezintă 75 milioane lei la bugetul de stat sau aproximativ 15 milioane euro, doar câteva dintre datorii fiind insolvabile.

Berchiș are firme cu sediul social în București și în apropiere. Câteva dintre ele în trei apartamente dintr-un bloc în Sectorul 6, firme care sunt citate cu datorii. 

Printre sedii se află și un bloc din Aleea Livezilor din Sectorul 5, Ferentari și strada Argentina din Sectorul 1. La prima dintre adrese, se află un bloc fără uși, într-o zonă igienizată abia recent de Primăria Sectorului 5. 

La ultima adresă se află o cutie de administrare virtuală, prin care persoane care vor să scape de răspunderea legală a unei firme pot înscrie sediul social la acea adresă și scapă de responsabilitate. În prezent, există la adresă 1.800 de firme înscrise cu sediul social prin această cutie virtuală de administrare, „Virtual Office Administration”, așa cum scrie pe gardul garajului în care coexistă aceste societăți.

Snoop nu a reușit s-o contacteze pe Berchiș. Am fost la adresa din buletin a aceteia, unde am găsit o chiriașă. Administratora de bloc ne-a informat că Berchiș deține încă două apartamente învecinate și că își plătește întreținerea online, fără să o fi văzut vreodată. 

Peste 300 de mașini, mutate pe alte firme

În Ilfov, Claudiu-Cristian Cula deține două firme în Dobroești. El își înscrisese șoferii Uber și Bolt ca administratori cu puteri limitate în flote pentru a se sustrage de la cheltuielile cuvenite întreținerii contractelor de muncă. 

În 13 august anul trecut deținea 312 autovehicule. Astăzi nu mai are niciunul, conform ARR. A mutat activitatea pe alte firme. Contactat de Snoop, Cula a spus că a închis activitatea firmelor după controalele ANAF din 2025, deși ambele firme încă sunt active fiscal la data scrierii acestui material.

Constanța: datorii de 60 milioane la stat

Printre șoferii din Constanța, societatea Zenride este exemplul elocvent despre evaziunea din ridesharing. Zenride a fost fondată în 2019, în București, de Andreea Florina Drăgulin. Ulterior, au fost schimbați de mai multe ori administratorii și sediul social, ajungând ca o firmă estonă, Idrive OU, reprezentată de Cătălin Florentin Stoica, să mute sediul social în Constanța la adresa de domiciliu a sa și a fratelui său, Alin-George Stoica.

Deși societatea avea o cifră de afaceri de 61 milioane lei înainte de intrarea în insolvență în 2023, la data de 30 iunie 2024 avea datorii la bugetul de stat în valoare de 26,3 milioane lei, ajungând să datoreze în total aproape 60 milioane lei la ANAF.

În prezent, societatea Zenride, prin lichidatorul său judiciar Eurolevel Partners SPRL, se judecă în instanță cu ANAF Constanța și Ministerul Finanțelor prin Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice pentru a anula decizia de constatare a evaziunii. Lichidatorul judiciar al firmei de ridesharing a scos la vânzare zece dintre mașinile deținute de flotă. Reprezentanții Zenride n-au putut fi contactați.

Dosarul „Cutiilor de pantofi” de la DNA a plecat de la denunțul a doi șoferi Uber

Autoritatea Rutieră Română (ARR) este instituția din subordinea Ministerului Transporturilor care autorizează transportul de marfă și de persoane, inclusiv pe cel din ridesharing. ARR emite certificatele de manager de transport, atestatele de șofer, ecusoanele și copiile conforme pentru mașini și șoferi.

ARR a fost condusă până în martie 2026 de Cristian Anton, demis după ce a fost găsit cu sute de mii de euro, bani ascunși în cutii de pantofi, și arestat preventiv de DNA. A fost consilierul personal al lui Sorin Grindeanu, când acesta din urmă era ministrul Transportului, și apropiat de liderul PSD de când era consilier local la Timișoara, a scris Snoop în 2025.

Cum a ajuns fostul șef de cabinet al lui Sorin Grindeanu să câștige peste 10.000 euro pe lună din 5 locuri: „Ca orice gospodar”

Ancheta procurorilor anticorupție a pornit, conform ordonanțelor DNA, de la denunțul a doi șoferi Uber. Pe 29 noiembrie 2024, aceștia au reclamat la Parchetul de pe lângă Tribunalul București că „în schimbul unor sume de bani cuprinse între 500 și 1.000 de euro, numitul Grădinaru Alin (…) facilitează eliberarea atestatelor pentru transport marfă și transport persoane, prin intermediul funcționarilor publici Radu Bogdan și Anton Cristian, care îi ajută să obțină acele atestate”.

Unul dintre șoferi, care a plătit 700 de euro lui Grădinaru în decembrie 2024, a promovat examenul ARR deși nu s-a prezentat fizic la examen. 

Procurorii spuneau că mecanismul din ARR „îmbracă forma unui grup infracțional organizat, structurat pe mai multe paliere, și care își are raza de acțiune în toate locațiile în care Anton Cristian (…) este membru în comisia de examinare”. 

Însă existau și indicii „că Anton Cristian acționează și prin intermediul altor comisii de examinare, în care desemnează persoane agreate de acesta sau sub controlul acestuia, dar și că la nivelul întregii țări există micro-sisteme infracționale cu același mod de operare”.

Contactați de Snoop, reprezentanții ARR nu au răspuns. În schimb, Ministerul Transporturilor a transmis că Anton are „contractul de muncă suspendat”.

Ce spun reprezentanții Bolt și Uber: „Relația cu autoritățile, mereu în baza legii”

„Bolt utilizează atât verificări interne, cât și sisteme automate pentru identificarea neregulilor, precum documente false, comportamente – vizibile în aplicație – care pot indica fraude financiare și altele. Bolt are acces și la datele generate în cadrul curselor intermediate prin platformă, dat fiind rolul său care se limitează la intermediere digitală”, sună o parte a răspunsului companiei pentru Snoop.

„Bolt transmite periodic către ANAF datele prevăzute de legislația fiscală (..) Acest proces permite autorităților fiscale să efectueze verificările și analizele pe care le consideră necesare. (…) Relația cu autoritățile române a fost mereu strict în baza legii”, au mai adăugat aceștia.  

Uber a transmis, către Snoop, că „își respectă obligațiile de conformitate fiscală în conformitate cu legislația locală aplicabilă în România. (…) Serviciul este reglementat prin legislația privind transportul alternativ din 2020, iar noi colaborăm îndeaproape cu autoritățile locale pentru a oferi transparență sectorului (…) Uber transmite date la nivel de partener către ANAF și alte instituții de reglementare relevante, în conformitate cu cerințele legale aplicabile.”

Editor: Iulia Roșu

Colaj: Ion Mateș

A contribuit: Răzvan Luțac