- 83 de cabinete de planificare familială au intrat în 2022 pe lista de finanțare PNRR pentru reabilitare și dotare, inițial, cu 10 milioane de euro alocați. În 2025, au fost scoase 59 și doar 24 au ajuns să aibă contracte de finanțare semnate.
- Pentru că Ministerul Sănătății a realizat că nu va reuși să cheltuie banii la timp, a scos complet din PNRR investiția în rețeaua de planning, la renegocierea cu Comisia Europeană din iulie 2026.
- Medicii cu care am vorbit au văzut banii din PNRR drept o gură de aer, după decenii în care rețeaua de planning familial a fost abandonată.
- Alexandru Rogobete – care asigura, ca ministru, că suntem „în termen” – era secretar de stat când a fost creat programul pentru dotarea cabinetelor, și direct responsabil de fondurile europene din PNRR pentru sănătate. Acum nu mai răspunde.
- La sfârșitul lunii august expiră termenul pentru absorbția fondurilor din PNRR, iar România nu doar că a pierdut miliarde de euro, ci riscă și sancțiuni, avertizează Marius Vasiliu, specialist în politici publice și fost secretar de stat în Ministerul Investițiilor Europene.
De la 10 milioane de euro la zero
Masa ginecologică pe care medicul Diana Bonea își consultă pacientele are jumătate de secol. E o piesă de muzeu pe care e încă nevoită să o folosească pentru că nu are alta cu care să o înlocuiască. Ecograful din cabinetul de planning trece și el de un deceniu de utilizare. Prezervative poate oferi gratuit doar pentru că o ajută cu ele Spitalul Județean Baia Mare, de care aparține cabinetul.
În 2022, când Ministerul Sănătății, condus atunci de Alexandru Rafila, a lansat apelul pentru programul de fonduri prin PNRR, și-a făcut imediat lista cu cele necesare, iar primul lucru pe care l-a scris a fost analizorul pentru infecții cu transmitere sexuală. A cerut și o masă ginecologică nouă și un ecograf portabil. „Erorile medicale nu ți le permiți”, spune Bonea.
Cabinetul Dianei Bonea, din Baia Mare, este unul dintre cele 83 de cabinete de planificare familială care au aplicat și au fost admise pentru a fi dotate și renovate prin PNRR până anul acesta. 10 milioane de euro au fost alocați inițial pentru asta.
La renegocierea cu Comisia Europeană din 2025, când ministru al Sănătății era Alexandru Rogobete, au rămas 24 pe lista celor care ar fi trebuit să primească atât echipamente, cât și sprijin pentru renovare. Și banii s-au redus considerabil la 1,13 milioane de lei, adică puțin peste 215.000 de euro, potrivit unui răspuns al Ministerului Sănătății la solicitarea Snoop.
Apoi, în iulie 2026, ministerul, de data asta condus de Cseke Attila, a eliminat complet investiția din PNRR. România a recunoscut în fața Comisiei Europene că nu va avea timp să folosească toți banii pentru care și-a luat angajamente și a renunțat la mai multe proiecte aprobate inițial în 2022, pentru care nu a făcut progrese.
| Câți bani am pierdut din PNRR Comisia Europeană a aprobat noua variantă a PNRR propusă de România, mai așteaptă doar semnătura Consiliului UE, programată pentru 7 august. Comisia a menținut integral granturile, dar a redus cu 1,2 miliarde de euro partea de împrumuturi față de versiunea propusă în 2025. România mai are de încasat 7,5 miliarde de euro. Comparativ cu alocarea totală aprobată inițial în 2021, țara noastră a rămas fără 9 miliarde de euro. |
Riscăm sancțiuni pentru că nu ne îndeplinim țintele din PNRR
Era de așteptat ca investiția în rețeaua de planificare familială să dispară din plan, a spus Marius Vasiliu, de la Monitor PNRR, platforma care monitorizează progresul României în adoptarea planului. La renegocierea cea mai recentă, Ministerul Investițiilor Europene a încercat să păstreze pe grant, adică în fondurile nerambursabile, proiectele, investițiile sau reformele cu un grad cât mai mare de siguranță. E vorba de cele mai avansate, care au șanse mai mari să fie îndeplinite.
Asta a implicat eliminarea acelora cu progrese infime sau mutarea unora de la o investiție din grant la una cu împrumut, unde impactul la bugetul României ar fi mai mic. A făcut asta și ca să evite sancțiunile, în eventualitatea în care nu ar fi fost duse la îndeplinire țintele. Parlamentul s-a reunit săptămâna aceasta în sesiune extraordinară pentru a vota, pe ultima sută de metri, legile asumate prin PNRR. Riscul total de penalizări ar fi fost de aproape 9 miliarde de euro, estimează Marius Vasiliu.
„Angajamentele astea de-acum sunt așa, cu jur pe roșu. Niciunul dintre miniștri nu vrea să fie cel care pierde finanțare, chiar dacă e evident că o pierde. O lasă să fie acolo, că așa sunt ei învățați, că poate se întâmplă ceva. Acum, cu cuțitul la os, au mai dat jos din ele”, a explicat Vasiliu.
Banii tăiați de la sănătatea femeilor
Proiectul pentru dotarea și renovarea cabinetelor de planificare familială ar fi fost singura investiție reală din ultimii ani în zona de sănătate reproductivă și sexuală. Banii europeni ar fi urmat să sprijine asigurarea, în cabinete, a unor servicii de sănătate gratuite: testarea pentru infecțiile cu transmitere sexuală, monitorizarea sarcinii, screening pentru cancer la femei, consiliere în educație sexuală și pentru sănătate. Banii ar fi contribuit și la formarea medicilor.
La bază, cabinetele de planning pentru asta au fost gândite acum aproape 40 de ani: ca prima linie de prevenție în sănătatea reproducerii, pentru a reduce numărul de avorturi, mortalitatea infantilă și a incidenței infecțiilor cu transmitere sexuală. Nu e necesară trimitere sau asigurare medicală pentru a merge la ele, nu e nevoie de buletin, ori plata serviciilor, iar asta le face mai primitoare mai ales pentru categoriile vulnerabile.
Medicii de planificare familială și ONG-urile care promovează educația sexuală spun că aceste cabinete sunt cu atât mai necesare în contextul în care România are an de an cea mai mare rată din UE de nașteri la mame minore, una dintre cele mai ridicate rate la numărul de avorturi, din UE, o creștere a cazurilor infecții cu transmitere sexuală (ITS) și prea puțină imunizare împotriva HPV, care previne cancerul de col uterin.
O cronologie a pierderii banilor
Mai puțin de jumătate dintre cabinetele de planning care existau în anii ‘90, atunci când au fost înființate, mai funcționează acum: în jur de 120, în toată țara. Sunt județe în care există unul singur.
Programul de planning a fost creat pentru a reduce avorturile, mortalitatea maternă și ITS (click pentru detalii)
Rețeaua de planning familial a apărut după comunism. Legalizarea, după Revoluție, a avorturilor la cerere a făcut ca numărul întreruperilor de sarcină să crească foarte mult: aproape un milion de avorturi au fost înregistrate în 1990. Cabinetele au venit ca răspuns la asta și mai aveau scopul de a reduce mortalitatea maternă și numărul cazurilor de infecții cu transmitere sexuală. Metodele de contracepție erau o necunoscută pentru România abia intrată în democrație.
Cu ajutorul Băncii Mondiale și al unor fonduri oferite USAID, a fost creată rețeaua și au fost instruiți, de către SECS, peste 5.000 de medici de familie și asistente în competențe de planificare familială.
Proiectul jurnalistic „Jurnalul decretului” a arătat cum rețeaua de cabinete de planning a fost, treptat, trasă pe linie moartă, după aderarea României la UE și retragerea sprijinului USAID. Treptat, cabinetele s-au închis.
După anii 2000, cabinetele erau mai ales populare pentru că ofereau contracepție gratuită. Contraceptivele existau aici în mare parte datorită donațiilor unor asociații, ori dacă erau cumpărate de spitalele sau autoritățile locale de care aparțineau cabinetele. Conform Jurnalului Decretului, în perioada 2013-2021, Ministerul Sănătății a făcut doar două investiții pentru aceste servicii: pentru un studiu despre comportamentul reproductiv.
Includerea cabinetelor de planificare familială în PNRR, cu 10 milioane de euro pentru dotări și servicii, a venit la inițiativa Asociației Sexul vs Barza, care a convins statul, după ani de insistențe, să revină spre o rețea abandonată.
„Nu mai are lumea de ce să se ducă la medicii din cabinetele de planning, fiindcă nu mai au cu ce să-i ajute. Noi am vrut să le redăm obiectul muncii”, spune Adriana Radu, președinta Asociației Sexul vs Barza.
ONG-ul a făcut planul investiției și a lucrat și la Strategia Națională pentru Sănătate Reproductivă și Sexuală 2025-2030. Strategia, încă în draft la Ministerul Sănătății, vizează măsuri punctuale în sănătatea reproducerii, cu accent pe rețeaua de planificare familială și pe investiția PNRR.
Medicul Cătălin Groza, din Focșani, își amintește că ministerul i-a cerut „cu celeritate” să facă un plan pentru echiparea cabinetului său, singurul rămas în județul Vrancea (care are o populație de 335.312 de persoane, conform ultimului Recensământ). Rostește și a doua oară, mai apăsat, cuvântul „celeritate”, râzând de ironia urgenței în contextul în care de peste 30 de ani nu a mai schimbat nimic în cabinet și nici măcar contraceptive nu a mai primit. „Noroc că aparatura este japoneză și m-a ținut până acum”, glumește el. Cabinetul său a fost declarat eligibil când a aplicat în program. Dar a fost scos din plan în 2025.
Teoria Adrianei Radu, susținută și de Marius Vasiliu de la Monitor PNRR, este că la acea vreme, au fost păstrate pentru PNRR cabinetele cu proiecte mai avansate și i-au tăiat de pe listă pe cei care erau zero cu progresul investiției.
Câți bani putea accesa România din PNRR (click pentru detalii)
Prin PNRR, România putea accesa 29,1 miliarde de euro, începând cu 2021. Bugetul PNRR a fost modificat, de-atunci, de trei ori, în 2023, în 2025 și în iulie 2026, din cauza întârzierilor majore și riscului ridicat de a nu reuși să facă investițiile pe care le-a promis. Acum, statul român a rămas cu 20,1 miliarde de euro.
Mai are, deci, mai puțin de o lună să facă ce a făcut foarte greu până acum, iar șansele să reușească sunt mici. România mai poate încasa 7,5 miliarde de euro, dacă își atinge țintele rămase până la finalul lunii august. Dacă nu, riscă sancțiuni.
O parte din vină o are și criza politică în care a fost aruncată România odată cu moțiunea de cenzură care a dat jos Guvernul Bolojan, arată o analiză făcută de platfoma care monitorizează progresul României pentru PNRR.
Primul pas pentru a arăta progres în investiție era ca Ministerul Sănătății să înceapă achizițiile. Dar dintre cele 11 echipamente cerute de minister pentru cabinete, conform planului, ONAC a lansat, în martie anul acesta, doar trei licitații în SEAP: pentru mese ginecologice, pentru ecografe și analizoare point of care pentru depistarea infecțiilor cu transmitere sexuală și pentru frigidere cu data logger. Două au fost anulate deja, situația uneia e incertă.
| Abia în februarie anul acesta, Ministerul Sănătății a trimis către ONAC, autoritatea responsabilă de achizițiile la nivel centralizat, primele drafturi ale caietelor de sarcini, după cum reiese din documentele din SEAP. În martie, SEAP a publicat anunțul licitației pentru analizoare PoC și ecografe, pe cel pentru frigidere cu data logger și pe cel pentru scaune ginecologice și pentru recoltat sânge. Aceste achiziții nu vizează exclusiv cabinetele de planificare familială, ci acoperă mai multe linii de investiții din componenta C12 – Sănătate a PNRR. Adică, echipamentele cumpărate ar trebui să ajungă și în cabinetele medicilor de familie, în centrele comunitare integrate și în secțiile de terapie intensivă neonatală, de exemplu. Într-o întâlnire online cu o parte dintre medicii de planificare familială, la sfârșit de martie, la care a asistat Snoop, un specialist de la ONAC a mărturisit indirect că documentele de la Ministerul Sănătății au ajuns târziu la instituție. Achiziția pentru scaunele medicale a fost anulată pentru că nu s-a înscris niciun ofertant. Pentru analizoarele PoC și ecografe, cele mai importante, au existat mai multe contestații legate de cerințele tehnice din caietul de sarcini. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) le-a acceptat, în parte, și a spus că sunt mult prea restrictive, ceea ce împiedică înscrierea mai multor ofertanți. A obligat ONAC să modifice cerințele, dar ONAC a decis anularea procedurii pentru că „nu mai poate fi atins în mod corespunzător scopul achiziției, iar autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri de remediere”, potrivit documentelor din SEAP. Pentru frigidere s-au înscris trei ofertanți, dar există contestații care au prelungit procedura. |
Ce spun miniștrii de la Sănătate despre pierderea din PNRR
Chiar dacă Ministerul Sănătății a ratat investiția din PNRR, nu înseamnă că aceste contracte se pierd, explică Marius Vasiliu. Cel puțin, în teorie. Doar că ministerul trebuie să găsească acum o altă sursă de finanțare pentru ele: fie din bugetul propriu, dacă nu există o altă finanțare europeană, fie să le bage la fel ca pe celelalte 59 împreună cu spitalele în Programul Operațional pentru Sănătate. Vasiliu vorbește, însă, și de „presiunea politică” ce ar putea fi pusă pe beneficiari să renunțe ei la proiecte.
Contractele de finanțare pentru cele 24 de cabinete au o valoare totală de aproape 1,13 milioane de lei, potrivit unui răspuns al Ministerului Sănătății la solicitarea Snoop, din martie. Sumele variază între 11.700 și 67.500 de lei, pentru cabinete din București și 14 județe.
Adriana Radu atrage atenția că neîndeplinirea acestei investiții riscă să compromită tocmai serviciile pentru care rețeaua a fost concepută.
„Responsabilitatea tăierii (din PNRR, n.r.) este la Ministerul Sănătății pentru că nu și-a făcut treaba. Suntem în 2026 și nu a reușit să facă achiziția” – Adriana Radu, președinta ONG-ului Sexul vs Barza
În aprilie, fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, dădea asigurări, într-o discuție cu Snoop, că licitațiile vor fi duse la bun sfârșit. „Momentan, sunt în termen.” Mai spunea și că vor fi publicate „curând” altele. Tot atunci, el a negat că schimbarea finanțării din 2025 s-ar fi făcut din cauză că Ministerul Sănătății nu a mai avut timp să termine proiectul, dar a recunoscut că reajustările din toate domeniile din PNRR s-au făcut „în funcție de stadiul de implementare, în funcție de termene, de posibilitatea de mutare în alte programe europene nerambursabile, dar cu un termen de implementare mai lung”. Despre celelalte 59 de cabinete a spus că au fost mutate deja în Programul Operațional de Sănătate.
Rogobete era secretar de stat în Ministerul Sănătății când a fost creat programul pentru dotarea cabinetelor și direct responsabil de fondurile europene din PNRR pentru sănătate.
Am revenit la fostul ministru în iulie, dar nu a mai răspuns la telefon și la mesaje.
L-am căutat și pe actualul ministru interimar, Cseke Attila, care a răspuns prin biroul de presă al Ministerului Sănătății. Instituția a spus că „investiția nu a fost abandonată”, ci doar mutată în Programul de Sănătate gestionat de Ministerul Investițiilor Europene.
Ministerul a confirmat că eliminarea cabinetelor din PNRR s-a făcut pentru că achiziția publică nu a fost finalizată în termen.
Între timp, Ministerul Sănătății se laudă cu peste 80% grad de absorbție a fondurilor europene din PNRR pentru investițiile în sistemul sanitar. Dar, din 2021 și până acum, Ministerul Sănătății a pierdut 1,8 miliarde de euro granturi pentru spitale, calculează Marius Vasiliu, de la Monitor PNRR. Din 40 de spitale incluse inițial în PNRR pentru investiții pe granturi au rămas acum doar 7.
În timp ce banii „gratis” se pierd, medicii se apropie de vârsta pensionării
Cătălin Groza, din Focșani, se uită cu un ochi critic la cum e tratată în general sănătatea femeii. Simte că devine importantă de fiecare dacă când se schimbă conducerile, o perioadă, apoi, interesul dispare iar. Ce se întâmplă cu rețeaua de planning e doar cel mai recent exemplu. De două decenii nu mai are nici anticoncepționale și nici vaccinuri anti-HPV în cabinet. Echipamentele sunt învechite, adresabilitatea tot scade.
România are cea mai mare rată a mortalității prin cancer de col uterin din Uniunea Europeană. Boala este cauzată, în peste 95% din cazuri, de o infecție persistentă cu HPV. Raportul OECD din 2025 arată că mortalitatea este de 12 decese la 100.000 de femei, cu 239% peste media UE.
Astăzi activitatea lui Cătălin Groza și a altor medici cu care am vorbit se învârte în jurul consilierii și educației pentru sănătate. Prin colaborările cu DGASPC-urile locale, cabinetele primesc adolescenți din medii vulnerabile și merg în școli, la orele de dirigenție sau biologie.
„Avem nevoie de tot. Și aparatura, că este veche, și ceva să pot oferi oamenilor, contraceptive gratuite, în primul rând. De ce să vină femeia la mine, dacă pleacă cu mâna goală?” – Cătălin Groza, medic de planificare familială
Pe medicul Camelia Petre (foto), din Sibiu, o așteaptă curând pensionarea. Este singurul medic într-un cabinet de planificare familială rămas într-un județ cu 468.000 de oameni, care avea odată cabinete peste tot. Au fost închise pe măsură ce medicii s-au pensionat.
Mobilierul e vechi, computerul e vechi, iar contraceptivele gratuite au dispărut complet. Sterilete și prezervative mai ajung sporadic, prin donații de la ONG-uri.
Fără gratuități, adresabilitatea s-a prăbușit, chiar dacă populația săracă din zonă e în creștere. Medicul descrie cazuri de nașteri la 14-15 ani și fete abuzate, „două cezariene la 16 ani, e ceva înfiorător”.
Camelia Petre este și medicul coordonator al Centrului de Sănătate a Reproducerii din cadrul Spitalului Județean Sibiu.
Are 62 de ani și vrea să rămână în activitate după pensionare, „tocmai pentru a vedea că munca mea de atâția ani nu se duce de râpă”. Altfel, cabinetul se închide odată cu ea.
În discuțiile cu medicii de planning am auzit frecvent despre „pregătirea de pensie”. Aproape toți urmează să atingă vârsta de pensionare într-un an sau doi, dar au spus că vor mai rămâne în cabinet atât cât le permite sănătatea, dacă li aprobă prelungirea. Nu are cine să le ia locul.
În ultimii ani au lipsit complet programele de formare în planificare familială, explică Adriana Radu, președinta Sexul vs Barza. Același lucru îl spune și medicul Iuliana Balteș, de la Centrul Caraiman, din Sectorul 1.
Am întrebat Ministerul Sănătății câți medici cu competențe în planificare familială lucrează în prezent în cabinete la nivel național. Nu am primit încă un răspuns.
Iuliana Balteș crede că rețeaua trebuie doar repusă în mișcare: entuziasmul medicilor de planificare încă există și știe că sunt mulți aflați la vârsta pensionării care încă vor să lucreze. Ea însăși formatoare, atrage atenția că planificare familială „nu se face după ureche”. Spune că sistemul medical e construit să trateze bolnavi, nu oameni sănătoși, de aceea prevenția rămâne mereu pe locul doi. Ministerul nu a tratat rețeaua de planning ca pe o prioritate, ci a lăsat totul în seama medicilor de familie, care nu au însă pregătirea necesară pentru asta, susține medicul. E și o chestiune de voință politică, crede ea.
Încă speră că anul acesta vor ajunge câteva echipamente, pentru că „este o ocazie unică prin care să se revitalizeze această rețea, să se dezvolte”. Balteș insistă că, măcar acum, pe ultima sută de metri, ar fi păcat ca așteptarea de ani a medicilor de planificare familială să rămână fără sprijinul promis.
Editor: Iulia Roșu
Colaj foto deschidere: Ion Mateș