Peste o sută de milioane de euro din taxele pe jocurile de noroc nu au ajuns la cinematografie. Zece miniștri ai Finanțelor au ignorat legea 

Cu premiile și diplomele de la Cannes așezate pe o masă improvizată în cinematograful Studio, închis și aflat într-o clădire încadrată în clasa I de risc seismic, Cristian Mungiu a vorbit luni, 1 iunie, despre problemele care sufocă cinematografia românească. 

Regizorul a invocat subfinanțarea cronică a industriei, neaplicarea unor prevederi legale care ar trebui să aducă milioane de lei la Fondul Cinematografic și lipsa investițiilor în infrastructura de cinema, de la săli de proiecție până la arhiva națională de film. Probleme care distrug industria și o lasă tot mai săracă.

La 19 ani după primul Palme d’Or, câștigat cu 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile, Cristian Mungiu a câștigat săptămâna trecută al doilea mare trofeu la Cannes pentru Fjord, un film inspirat de cazul real al familiei Bodnariu, ai cărei copii au fost luați de autoritățile norvegiene, după ce unul dintre ei a ajuns la școală cu vânătăi. Filmul îi are în rolurile principale pe Sebastian Stan și Renate Reinsve și este o coproducție internațională realizată cu finanțări din mai multe țări europene.

În timp ce România celebrează trofeul de la Cannes, industria locală reclamă că sute de milioane de lei prevăzute prin lege pentru Fondul Cinematografic nu au ajuns niciodată la Centrului Național al Cinematografiei. 

Legea rămasă fără norme de aplicare

În 2016, Parlamentul a decis ca 2% din taxele colectate de stat de la operatorii din industrie să fie direcționate către Fondul Cinematografic. În 2020, procentul a fost majorat la 4%. Creșterea se voia un sprijin pentru cinematografia românească și pentru proiectele propuse de regizori și producători, consacrați sau debutanți. 

Procentul de majorare a fost susținut de președintele de-atunci al Comisiei de cultură din Parlament, Gigel Știrbu. 

Noua formă a legii rezolvă și problema de responsabilitate instituțională și indică explicit cine trebuie să strângă și să vireze banii către CNC: „(…) Suma se virează Fondului cinematografic de către Agenția Națională de Administrare Fiscală până la data de 31 mai a anului în curs pentru anul precedent.”

Ministerul Finanțelor trebuia să stabilească procedura de aplicare în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a legii.

Până atunci însă, CNC nu primise niciun leu din prevederea introdusă în 2016. Anca Mitran, directoarea instituției, ceruse în repetate rânduri explicații Ministerului Finanțelor, ANAF, Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și Ministerului Culturii. Răspunsul primit a fost că nu există procedura necesară pentru transferul banilor.

„(…) resursele Fondului Cinematografic se diminuează, iar producția de filme în România a crescut constant, prețurile și tarifele aferente producțiilor de filme majorându-se de la an la an”, a scris Mitran în mai multe adrese trimise Ministerului Culturii.

Nici după modificarea legii situația nu s-a schimbat. Normele de aplicare nu au fost adoptate, iar Fondul cinematografic nu a primit niciun ban din taxele colectate de statul român din industria jocurilor de noroc. Taxele de la operatori au fost strânse, dar nu și împărțite.

„Dacă executivul consideră că legea este facultativă, ce pot să spun?”, a declarat Gigel Știrbu, deputat PNL, când reporterul Snoop l-a întrebat cum vede faptul că nu se aplică nici acum legea propusă în Parlament. Normele de aplicare ar fi putut fi făcute rapid, a adăugat el, dar „probabil nu dau aceste norme pentru a nu aloca resursele respective”.

Datoriile statului român către Cultură 

Deși, de zece ani, ANAF colectează taxele de la operatorii de jocuri de noroc, procentul de 4% (respectiv 2%) nu a ajuns niciodată la Fondul Cinematografic. În schimb, alte contribuții din industrie ajung în mecanisme de finanțare pentru Comitetul Olimpic și Sportiv Român (1%) și Comitetul Național Paralimpic (0,2%).

În perioada 2020-2025, statul român a colectat peste 15,72 miliarde lei de la industria jocurilor de noroc. 4% din această sumă înseamnă că în jur de 628 de milioane de lei (circa 126 de milioane de euro) ar fi trebuit să fie alocați Fondului cinematografic. La acești bani se adaugă și alte sume din perioada 2016-2020, când legea prevedea o alocare de 2% din taxele de la ONJN.

Doar pentru anul trecut, statul român e dator către Fondul Cinematografic cu 198 de milioane de lei din taxele și impozitele de jocuri de noroc, potrivit documentelor de la ANAF care cuprind încasările la buget de la operatorii licențiați. 

Filmul Fjord al lui Cristian Mungiu a primit o finanțare de 3,5 milioane de lei (aprox. 700.000 euro) de la CNC în sesiunea de concurs 2024. A fost primul pe listă, cu cel mai mare punctaj și cea mai mare finanțare. În total, au fost bugetate 15 filme la categoria ficțiune lungmetraj, din 40 de proiecte.  

„Odată ce ai o sursă prevăzută în lege, să nu ai o autoritate a statului care să se îngrijoreze că ea nu este achitată, plătită și distribuită celui care trebuie să o utilizeze mi se pare deosebit de problematic”, a răspuns Mungiu, în conferința de presă de luni, la întrebările Snoop. 

Despre ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a spus că e „ultimul într-o listă de oameni care au ignorat această lege și nu au făcut nimic”.

Regizori români: „Jocurile de noroc măcar la cultură să contribuie, la cât rău fac” 

Cineaștii români nu înțeleg cum o lege poate rămâne neaplicată ani la rând. „Loteria și jocurile de noroc măcar la cultură să contribuie, la cât rău fac”, spune regizoarea Ada Solomon, într-un dialog cu Snoop. 

Alexander Nanau, regizorul filmului Colectiv, merge mai departe și vede lipsa acestor bani drept un atac al statului asupra unei industrii ce-i aparține chiar statului. „Dacă investești în ea, cultura produce și mai mulți bani”, spune el. 

Problema se suprapune peste criza de un an și jumătate în care CNC nu a mai organizat concursuri de finanțare a filmelor, deși legea prevede două sesiuni pe an, explică producătorul Radu Stancu. După modificările legislative de la finalul lui 2024, este nevoie de un nou regulament, a explicat Anca Mitran, directoarea CNC, într-un interviu pentru Cultură la dubă.

Regulamentul a fost pus în dezbatere publică în martie anul acesta și discutat într-o întâlnire la Ministerul Culturii, alături de regizori și scenariști, care au contestat forma actuală a draftului. Până la adoptarea lui, concursurile rămân blocate.

După interviul cu directoarea CNC, regizorul Răzvan Macovei a început, alături de colegi de breaslă, să ceară explicații autorităților și să susțină o petiție pentru deblocarea situației. Nu a primit niciun răspuns.

Ministerele nu răspund 

Încă din luna aprilie, Snoop a întrebat Ministerul Finanțelor despre procedura de aplicare a legii, despre sumele care ar fi trebuit virate către Fondul Cinematografic și dacă banii au fost măcar colectați în lipsa normelor metodologice. Până la publicarea acestui articol, ministerul nu a răspuns. Snoop a depus, în baza Legii 544/2001, o reclamație administrativă pentru nesoluționarea solicitării de informații. 

Ministerul Culturii ne-a transmis că nu deține informații despre eventuale demersuri ale Finanțelor pentru adoptarea normelor și nici despre sumele colectate de la operatorii de jocuri de noroc. Instituția spune doar că a solicitat sprijinul Ministerului Finanțelor pentru alocarea banilor către CNC, fără să precizeze când a făcut acest demers și ce răspuns a primit.

Contactați de Snoop, reprezentanții ANAF au spus că toți banii colectați din taxe și impozite se adună la trezoreria statului, iar Ministerul Finanțelor decide câți și unde se duc. Cu alte cuvinte, dacă nu îi indică ANAF-ului unde să trimită anumite fonduri, autoritatea fiscală nu poate face nimic.

„Unul dintre puținele mecanisme prin care statul român ar trebui să țină activă o industrie culturală strategică nu funcționează” – Radu Stancu, producător de film

Scuzele foștilor miniștri de la Finanțe: „Prioritățile au fost altele”

La începutul anului, deputatul USR George Gima a făcut o interpelare în Parlament pe subiectul banilor colectați de la operatorii de jocuri de noroc. Fără răspuns.

„Statul s-a simțit confortabil să încaseze niște bani și ulterior să nu-i transfere mai departe. Eu nu cred că acest Guvern, de-acum, e în culpă, mai ales că încă nu s-a încheiat exercițiul bugetar. Cine a fost la Ministerul de Finanțe și la Guvern până acum, ei trebuie întrebați”, a spus George Gima, contactat de Snoop.

I-am contactat în mod repetat, prin apeluri și mesaje, pe miniștrii care au avut mandate după 2020, anul în care a fost majorat procentul pentru sumele colectate de la operatorii de jocuri de noroc. I-am întrebat de ce instituția pe care au condus-o nu a făcut normele de aplicare a legii.

Dan Vîlceanu (PNL), ministru în perioada august – noiembrie 2021, a spus că „am prins perioada de pandemie și, credeți-mă, prioritățile au fost altele. Nu am avut nicio portiță să ne uităm și la alte subiecte. Toată atenția era îndreptată spre rezolvarea problemelor de sănătate”.

Pe Adrian Câciu (PSD), ministru în noiembrie 2021 – iunie 2023, l-am găsit pe holurile Parlamentului.

Câciu și-a amintit că a existat un grup de lucru format din reprezentanți ai Ministerului Finanțelor și Ministerului Culturii și că cei din urmă au avut mai multe observații referitoare la lege și la normele de aplicare, „care nu s-au finalizat, din păcate, în mandatul meu”.

„Dar nu s-au finalizat nici în mandatul domnului Boloș, nici pe mandatul domnului Tánczos, nici pe mandatul domnului Nazare – mă aștept să-i întrebați și pe dânșii”, a insistat Câciu. 

Deputatul spune că speră ca ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, să le facă „rapid, în câteva zile”, mai ales în contextul premiului de la Cannes primit de regizorul Cristian Mungiu. 

Ministrul Nazare nu a vrut să răspundă întrebărilor jurnaliștilor Snoop 

Pe actualul ministru al Finanțelor, Alexandru Nazare, l-am căutat în repetate rânduri la minister, prin apeluri telefonice și mesaje scrise. În ciuda solicitărilor, Nazare a refuzat să răspundă întrebărilor Snoop despre soarta banilor care ar fi trebuit să ajungă la Fondul Cinematografic.

Ministrul a avut, în schimb, discuții cu oameni din industria cinematografică, potrivit surselor Snoop, cărora le-a promis că „va face tot posibilul să rezolve problema”. Regizorul Cristian Mungiu a spus că a vorbit și el cu Nazare, dar „nu suficient”. 

„În România, cei care trebuie să plătească taxe nu o fac neapărat de bunăvoie. Totodată, mai e ceva legat de statul român care cred că a fost într-o situație foarte dificilă și n-a fost neapărat favorabil în a pierde o fracție din acești bani”, a spus Mungiu la conferința de presă de luni.

Ceilalți foști miniștri ai Finanțelor nu au răspuns mesajelor și apelurilor, în ciuda insistențelor reporterilor Snoop.  

„Se tace prea mult din partea Guvernului”, spune regizorul Nanau, în dialog cu Snoop. Nu se referă la ministerele responsabile sau la CNC, ci la premierul (interimar) Ilie Bolojan. „Dacă ministerele de sub el nu-și fac treaba, el trebuie să intervină”, punctează regizorul.

Snoop a trimis o solicitare și către Guvern, care ne-a fost redirecționată către același Minister al Finanțelor. 

Statul nu respectă propria lege 

Anca Mitran a strâns toată corespondența cu ministerele, ONJN și ANAF într-un dosar gros de peste o sută de pagini. Este din plastic roșu și cu eticheta: „JOCURI DE NOROC”. Îl păstrează în bibliotecă și l-a scos din nou în aprilie, pentru a mai adăuga o adresă. Pentru al nouălea an la rând, a scris Ministerului Finanțelor ca să întrebe când vor fi virați banii către Fondul Cinematografic.

Am întrebat-o cum își explică faptul că, după atâția ani, normele de aplicare încă lipsesc, iar instituțiile cărora li s-a adresat în repetate rânduri nu au oferit o soluție. A făcut o pauză lungă, a oftat și a spus că speră doar ca situația să fie rezolvată. 

Mitran nu a vrut să comenteze responsabilitatea celorlalte instituții și nici să spună dacă ia în calcul să dea în judecată Ministerul Finanțelor. 

Nu există nicio consecință asupra statului pentru neaplicarea legii, a explicat, pentru Snoop, avocatul Gabriel Biriș. Nimeni nu este tras la răspundere, insistă el. Biriș crede că și CNC ar fi putut face mai mult, dar „a fost în pasivitate”. Ar fi putut, de pildă, în toți acești ani să dea în judecată Ministerul Finanțelor pentru a-l obliga să elaboreze normele de aplicare. 

„Șeful instituției care ar fi trebuit să primească banii nu s-a simțit confortabil să-și dea în judecată șefii”, crede el.

Principalul semn de întrebare pentru producătorul Andrei Boncea este dacă legea intră în conflict cu regulile europene privind ajutorul de stat –  redirecționarea celor 4% ar putea fi considerată un avantaj economic selectiv, interzis fără aprobarea Comisiei Europene. Avocatul Biriș vede același risc, dar spune că nimic nu împiedică Guvernul să ceară această aprobare: „durează câteva luni”. 

În plus, legea nu precizează explicit ce categorii de taxe intră în baza de calcul pentru procentul de 4% către Fondul cinematografic. Problema a fost ridicată și de Boncea, dar avocatul Gabriel Biriș spune că ambiguitatea ar fi putut fi rezolvată prin normele de aplicare.

Biroul de presă al Ministerului Finanțelor a spus doar că „situația este mai complicată” și că problema nu ține exclusiv de normele de aplicare. Nu a oferit alte explicații. Instituția a transmis că va reveni cu un răspuns, dar nu a făcut-o până acum.

Sursele de finanțare pentru CNC

„Ne ajută orice leu în plus. Toate cinematografele au fost lăsate în paragină. Toată lumea are acum platformele de streaming. Suntem puțini și fragili și probabil și de-asta suntem lăsați în urmă”, spune regizorul Răzvan Macovei.

Dacă nu sunt suficienți bani la bugetul CNC, unele proiecte ale producătorilor de film ajung să nu primească finanțare, chiar dacă au punctajul mare, explică Macovei. El însuși a fost în situația asta.

La CNC nu există un prag minim, eliminatoriu, pentru ca un proiect să poată primi finanțare. Proiectele sunt evaluate și punctate, apoi ierarhizate în funcție de punctajul total, iar finanțarea se acordă în ordinea clasamentului, cu o reducere procentuală treptată, până la epuizarea bugetului disponibil pe fiecare categorie. Cu cât sunt mai mulți bani în buget, cu atât mai multe proiecte primesc finanțare.

De exemplu, în 2024, ultimul an în care CNC a organizat o sesiune de concurs pentru producții de filme de lungmetraj, din 44 de proiecte, doar șase au primit finanțare. Diferența de punctaj dintre ultimul proiect care a primit bani și următorul de sub linie a fost de doar 64 de sutimi. O situație similară a fost și la debut, unde au fost înscrise 16 filme, dar numai trei au primit fonduri. La scurtmetraj, din 42 de filme, au primit finanțare 15.

Cu câți bani finanțează alte state filmele  

Franța. Fondul cinematografic francez a finanțat 290 de filme în 2025, potrivit ultimului său raport, cu peste 772 de milioane de euro. În 2024, francezii au finanțat 309 filme, un maxim istoric pentru industria din Franța. CNC-ul francez are un sistem de finanțare semi-autonom, bazat pe taxe obligatorii, inclusiv puse pe vânzarea biletelor de cinema, în care televiziunile, platformele de streaming și spectatorii finanțează continuu producția locală. Industria finanțează industria, practic.

Ungaria. Cinematografia maghiară a înregistrat un record în 2025: filmele produse cu sprijinul National Film Institute Hungary (NFI)au generat încasări de peste 2 miliarde de forinți (vreo 5,2 milioane de euro) și au atras peste un milion de spectatori, potrivit Hungary Today. În același an, NFI a finanțat 69 de proiecte cu peste 13 miliarde de forinți (33,5 milioane de euro). Sistemul maghiar combină finanțarea publică directă cu un mecanism fiscal care oferă producțiilor realizate în Ungaria un rebate de 30% din cheltuielile eligibile, schemă aprobată de Comisia Europeană.

Debutanții sunt cei mai „loviți”

Discuția reală, crede Ada Solomon, e că banii ar fi putut fi folosiți pentru promovarea filmelor de autor și pentru finanțarea genurilor „mereu năpăstuite” – documentarele și filmele de animație. La animație, din 25, șase producții au primit sprijin financiar în 2024. La documentar, din 32, opt producții au primit finanțare.

E cu atât mai rău pentru regizorii la început de drum. Radu Stancu, producătorul filmului „Balaur” (r. Octav Chelaru), arată că debutul depinde aproape integral de finanțarea dintr-un sistem public. „Vorbim despre lipsa formării unei generații viitoare”, punctează el.

Alex Sîrbu este cel care a inițiat petiția online pentru finanțarea cinematografiei. „Nu doar că nu primim bani pentru proiectele noastre, dar nici consacrații nu au bugetul suficient încât să ne ia, pe bani puțini, în echipele lor de filmare. Așa că nu reușim nici să ne pregătim”, spune tânărul regizor. După două eșecuri la CNC, pentru scurtmetraj, Alex Sîrbu și partenera sa au decis să facă filmul din fonduri proprii și cu ajutorul prietenilor.

„Statul crede că arta trebuie să fie pentru cine și-o permite”

„Un sabotaj structural”, descrie situația, pe scurt, regizoarea Ruxandra Gubernat. Spune că statul întreține „o cultură a austerității în domeniul cultural”, pentru că mesajul dinspre autorități este că niciodată nu sunt bani și că artiștii trebuie să se descurce pe cont propriu. Efectul e „o competiție toxică pentru resurse minime într-un sistem subfinanțat cronic”, explică ea. 

Și pentru regizorul și scenaristul Gabriel Sandu politicienii „au o înțelegere foarte precară a ceea ce înseamnă cultura”. Deși a câștigat de trei ori la CNC, își amintește și când a fost „primul sub linie”: ar fi primit finanțare, la fel ca alți colegi, dacă ar fi existat un buget mai mare. 

„Statul, dacă ar fi un partener al culturii, ar arăta că ea poate să fie accesibilizată și la prețuri mai ok. Or, el crede că arta trebuie să fie pentru cine și-o permite” – Gabriel Sandu, regizor

Paradoxul unei cinematografii subfinanțate

Regizorul Răzvan Macovei observă o ironie: în „Romina, VTM”, film pe care l-a regizat, apare o secvență de plasare de produs pentru un operator de jocuri de noroc. Producătorii caută finanțare inclusiv la companii din gambling, în timp ce banii pe care legea îi rezervă cinematografiei din aceeași industrie nu ajung la Fondul Cinematografic.

Plasarea de produse în filme e ceva obișnuit, o modalitate prin care mai ales filmele comerciale își rezolvă „cât de cât” bugetele, explică Ada Solomon. Crede însă că la un moment dat, apare o linie care nu poate fi depășită: „Filmele pe care le fac sunt conforme cu valorile mele. E contribuția mea civică la o lume cu ochii mai deschiși și mai solidă.”

„Paradoxal, deși suntem slab finanțați, ignorați, am ajuns să avem reputația asta extraordinară internațională. Iar anul acesta e foarte important. Ambele filme, al lui Jude și al lui Mungiu, care sunt la Cannes, sunt producții românești”, spune producătorul de film Andrei Boncea.

În România funcționează peste 7.100 de agenții de pariuri și aproape 61.000 de aparate slot machine, conform ONJN. De cealaltă parte, avem de 40 de ori mai puține cinematografe decât în anii 90, potrivit HotNews. România se află printre ultimele locuri din Uniunea Europeană la consumul de cinema.

Editor: Iulia Roșu