Cea mai mare parte din veniturile lui Pahonțu provine din pensia militară, de aproape 7.000 de euro (peste 36.000 de lei), iar aproximativ 2.000 de euro reprezintă venitul lunar pe care îl încasează în continuare de la SPP, după trecerea în rezervă, potrivit informațiilor obținute de Snoop.
Pensia este la secret după decizia CCR
Pensia lui Lucian Pahonțu a intrat automat la secret după decizia Curții Constituționale din mai 2025, privind publicarea declarațiilor de avere. Șeful SPP a avut posibilitatea în iunie 2025 să-și publice integral declarația de avere anul trecut, deoarece decizia CCR a intrat în vigoare după 13 iunie. Nu a făcut-o însă.
Pe site-ul Serviciului de Protecție și Pază se regăsește doar declarația de avere și interese din iunie 2024, înainte de pensionare, aferentă lui 2023. Ce apare în ea?
Ca general activ, Lucian Pahonțu a încasat în 2023 din calitatea de director al SPP un venit de 353.510 de lei pe an, plus o indemnizație de delegare de 22.312 de lei.
Pensia lui Lucian Pahonțu, potrivit informațiilor obținute de Snoop, este de aproape 7.000 de euro lunar (peste 36.000 de lei lunar). Astfel, pensia sa este mai mare decât venitul lunar pe care directorul SPP l-a avut în 2023, când activa ca director al Serviciului cu grad activ de militar, aproape 30.000 de lei lunar.
După trecerea în rezervă, potrivit informațiilor obținute de Snoop, venitul lunar a scăzut. Noul venit este în jur de 2.000 de euro lunar, potrivit datelor obținute de Snoop.
Lucian Pahonțu cumulează în prezent venitul de la SPP și pensia militară, un total de aproape 9.000 de euro lunar.
Trecerea în rezervă la 60 de ani
Lucian Pahonțu (61 de ani) este director al Serviciului de Protecție și Pază, cu rang de secretar de stat – funcție pe care o are și astăzi, după 21 de ani. A fost numit șef al SPP la propunerea președintelui Traian Băsescu pe 7 decembrie 2005.
Klaus Iohannis a semnat, pe 1 noiembrie 2024, decretul privind trecerea în rezervă a generalului cu patru stele Lucian Silvan Pahonțu, începând din 2 noiembrie – ziua de naștere a generalului care împlinea atunci 60 de ani.
Legea prevede că generalii din SPP sunt menținuți în activitate până la această vârstă.
În acel moment, potrivit SPP, Lucian Pahonțu „se trece în rezervă din calitatea sa de militar”. El a rămas la conducerea serviciului până în prezent.
La preluarea mandatului de președinte, Nicușor Dan a precizat că va face o evaluare asupra conducătorilor serviciilor de informații, inclusiv în cazul șefului SPP. Un an mai târziu, Pahonțu apărea la Bruxelles, la aceeași masă cu șeful statului și mai mulți politicieni, dar evaluarea nu s-a încheiat. Pahonțu este susținut și în prezent de Nicușor Dan în fruntea acestui serviciu.
- Snoop a demonstrat că Lucian Pahonțu nu a depus vreodată declarația pe proprie răspundere că nu a colaborat cu fosta Securitate, deși este în fruntea SPP de 21 de ani. CNSAS a recunoscut că nu dat vreodată o decizie în cazul lui Lucian Pahonțu, deoarece nu a primit informațiile solicitate de la instituțiile statului.
- O anchetă Recorder a arătat că Lucian Pahonțu a „făcut parte din trupele de represiune ale lui Ceaușescu și a participat la masacrul din 21 decembrie 1989”.
„Actualul șef al SPP a fost implicat și în evenimentele din 13 iunie 1990, când sute de persoane au fost bătute și arestate de forțele de ordine în Piața Universității din București”, potrivit anchetei Recorder.
Guvernul nu a reușit să impună interzicerea cumulului pensiei cu salariul
Executivul a încercat în toamna lui 2025, perioadă când Lucian Pahonțu era pensionar, să limiteze cumulul pensiei cu salariul. Într-o primă formă prezentată, pensionarii speciali ar fi pierdut 85% din pensie, dacă rămâneau angajați la stat.
Proiectul nu a fost adoptat de Guvern, ci se află în prezent în Parlament.
Lucian Pahonțu a fost angajat începând din 1987, ieșind la pensie după 37 de ani de activitate, conform site-ului SPP.
Pe site-ul SPP, Lucian Pahonțu a trecut că, între 1987 și 1990, a fost comandant de pluton în Ministerul Afacerilor Interne. Gândul a publicat în 2006 informația că Pahonțu a făcut „parte din trupele de Securitate”, fără să prezinte documentele Recorder privind prezența sa la Intercontinental în timpul Revoluției din 1989.
Generalul Pahonțu nu a răspuns întrebărilor Snoop pe acest subiect.
Prima reacție a lui Pahonțu: „Resping cu fermitate orice acuzație”
Șeful SPP Lucian Pahonțu respinge cu „fermitate” acuzațiile că ar fi fost implicat în reprimarea violentă a protestelor din decembrie 1989 și iunie 1990, potrivit unui comunicat de presă transmis de instituție, în urma dezvăluirilor Recorder și Snoop.
Susține că, în timpul Revoluției, nici el, nici militarii din subordinea sa nu au avut muniție și nu au intrat în contact cu revoluționarii, „cu excepția momentului fraternizării” – când militarii au primit mâncare și flori de la manifestanți.
„Activitatea mea a fost verificată în repetate rânduri de instituțiile abilitate”, spune Pahonțu în declarația către presă. Dar nu răspunde întrebărilor adresate de Snoop, înaintea publicării investigației din 27 august: dacă a depus, așa cum cerea legea, declarația pe proprie răspundere prin care să precizeze că nu a fost colaborator/lucrător al Securității.
Generalul subliniază, în mesajul transmis, că nu a desfășurat niciodată activități care ar putea fi încadrate la „poliție politică”.
„Având în vedere acțiunile mele din acea perioadă, am convingerea că acest aspect va fi evidențiat de verificările întreprinse de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), instituție care are la dispoziție toate mecanismele legale pentru a clarifica veridicitatea afirmațiilor mele.”
Pahonțu insistă că a fost verificat de instituțiile abilitate „inclusiv la numirea în funcția actuală, fiind imposibil ca faptele grave, de care sunt acuzat acum, să fi rămas nedescoperite și nesancționate, dacă ar fi existat”.
Amintim că Lucian Pahonțu nu a depus declarația obligatorie cerută de lege, în urma căreia ar fi trebuit să înceapă verificarea „din oficiu”, „cu prioritate” a CNSAS, în 2008, odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a deconspirării. Prin aceasta, șeful SPP ar trebui să-și asume, sub sancțiunea falsului în declarații, dacă a fost lucrător/colaborator al Securității.
Verificarea a fost demarată, totuși, în același an, la solicitarea unei persoane fizice. Continuă de 18 ani, pentru că presupune verificări în arhivele altor instituții, care nu trimit mereu informațiile, a arătat Snoop.
În urmă cu câteva zile, președintele Nicușor Dan declara, de asemenea, că Lucian Pahonțu a fost verificat la numire „de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), inclusiv la CNSAS”. Snoop a trimis întrebări CSAT cu trei zile înainte de publicarea investigației, dar nu a răspuns până la această dată.
Oficial nu există o verificare din 2005, spune o sursă din CNSAS pentru Snoop.
Editor: Iulia Roșu
Fotografie principală: Daniela Zamfir / Agerpres Foto