Legea privind creșterea cotei de prevenție la urs a primit 246 de voturi „pentru” și patru „împotrivă”. 22 de deputați s-au abținut și unul nu a votat. Camera Deputaților este for decizional, după votul pozitiv al Senatului din 23 martie.
Legea urmează să ajungă la președinte pentru promulgare.
Dacă va fi promulgată, anul acesta vor fi împușcați 859 de urși bruni, în cota de prevenție, și ar putea fi omorâți alți 110 din cota de intervenție. Cota de prevenție se împarte între fondurile cinegetice în funcție de numărul incidentelor cu animale sălbatice care au avut loc de-a lungul timpului și ținând cont de numărul de derogări oferite. Cea de intervenție, valabilă la nivel național, este folosită ca un fel de rezervă dacă un fond de vânătoare își epuizează cota de prevenție.
Noua legea interzice vânătoarea femelelor însoțite de pui care au mai puțin de 2 ani. Dă, în schimb, liber la împușcarea urșilor-trofeu.
Urșii problematici vor rămâne în continuare o problemă, avertizează cercetătorii
În ultimii trei ani, cota de vânătoare la urs a fost majorată succesiv. În 2023, au fost introduse primele cote de prevenție și intervenție. În 2024, au fost dublate: 426 de urși cotă de prevenție și 55 cotă de intervenție.
În ambele cazuri, inițiator a fost senatorul Barna Tánczos, fost ministru al Mediului. A fost inițiator și de data aceasta.
Cine sunt deputații și senatorii care au susținut inițiativa de majorare a cotelor și cum s-a votat (click pentru detalii)
PSD: Claudiu Manda, Marian Mina, Eugen Neață, Ilie Toma
PNL: Alexandru-Ioan Andrei, Dragoș-Fănică Ciobotaru, Andrei-Ionuț Teslariu
AUR: Florin-Cornel Popovici
SOS RO: Ana-Marcela Baș, Nicolae-Mirel Ion, Simona-Elena Macovei Ilie, Sorin-George Oltenașu, Nini-Alexandru Pascalini
POT: Răzvan-Mirel Chiriță, Daniel Grofu, Dan-Mihai Nicolae, Gabriela Porumboiu, Gheorghe-Valentin Răducea
UDMR deputați: Sándor Bende, Éva-Andrea Csép, Botond Csoma, Károly Gál, Anquetil-Károly Kolcsár, Csaba Könczei, József-György Kulcsár-Terza, László-Zsolt Ladányi, Loránd-Bálint Magyar, Attila-Gábor Markó, Zoltán Miklós, Andrei Molnar, Szabolcs Nagy, Ödön Szabó, Brigitta-Eva Zahoranszki, Zoltán Zakarias
UDMR senatori: István-Loránt Antal, Károly Zsolt Császár, László-Ődőn Fejér, Ágota Kondor, Maté Kovács, Levente Novak, Barna Tánczos, Istvan-Szilard Tasnadi, Lóránd Turos
Minorități deputați: Ștefan Bouda, Ognean Crîstici, Silviu Feodor, Ghervazen Longher, Gheorghe Nacov, Dragoș Gabriel Zisopol
Neafiliați: Ciprian Ciubuc
Au votat „pentru” 83 de deputați PSD, 55 de deputați AUR, 39 de deputați PNL, 12 deputați USR, 13 de la SOS, 12 de la POT, 19 de la UDMR, 8 de la minorități și 5 deputați neafiliați. S-au împotrivit un deputat de la USR, unul de la POT și 2 neafiliați. S-au abținut 21 de deputați USR și un neafiliat. Iar un deputat neafiliat nu a votat deloc.
„Timpul demonstrează că fără intervenția vânătorilor, problema ursului brun nu se poate rezolva în România”, a spus Tánczos într-o conferință de presă din decembrie anul trecut, potrivit Agerpres.
Propunerea sa a venit după publicarea rezultatelor din primul recensământ al urșilor pe bază de ADN, care arată că în România sunt între 10.400 și 12.770 de urși bruni. Studiul a fost făcut de Ministerul Mediului, prin Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” (INCDS), și a costat 53,5 milioane de lei fonduri europene.
| Snoop a arătat în trecut cum primele cote de prevenție, din 2023, aveau la bază un studiu nerealist și fără bază științifică, cu date colectate prin metoda numărării de către asociațiile de vânătoare și ocoalele silvice. Vânătorii numărau ochiometric urșii și urmele de labe de pe pământ, existând astfel posibilitatea ca același animal să fie numărat de mai multe ori sau un urs să fie scăpat din vedere. Analiza genetică este, în schimb, o metodă recomandată de cercetători pentru că este mai exactă și lasă loc de mai puține erori. Altfel spus, poate oferi o estimare mai aproape de adevăr a populației de urs. Monitorizarea pe bază de ADN presupune colectarea din teren a fecalelor și a firelor de păr de la animal și analizarea lor în laborator. Pentru acest studiu făcut de minister și Institutul „Marin Drăcea”, publicat anul trecut, au fost colectate peste 24.000 de probe din 25 de județe. Pentru cifre cât mai reale, analiza genetică trebuie însă făcută o dată la 7-10 ani. |
Studiul realizat de Institutul „Marin Drăcea” este contestat de ONG-uri și cercetători pentru lipsă de transparență. Instituția nu a publicat datele brute, ci doar concluziile, iar din echipa de proiect au făcut parte și membri ai unor asociații de vânători. Unul dintre ei este Ovidiu Ionescu, profesor la Universitatea Transilvania din Brașov. El a făcut studiul care a stat la baza cotelor de vânătoare la urs înainte de 2016 și era în același timp și vânător, și consilier în Ministerul Mediului.
„Cu atât mai greu este să acceptăm dublarea cotelor în aceste condiții”, spune cercetătorul Cristian Papp. Este coordonator al programelor de monitorizare și conservare a speciilor sălbatice la organizația World Wildlife Fund (WWF) și lector la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, unde predă managementul ariilor protejate.
Portița pentru împușcarea urșilor-trofeu
Legea mai vine cu o modificare importantă: creșterea la 400 a punctajului CIC de la care pot fi împușcați urșii.
- „a) în cazul fondurilor cinegetice care au nivel de prevenție de două sau trei exemplare, se vor recolta cel puțin un exemplar a cărui blană nu depăşeşte 400 de puncte C.I.C.;
- b) în cazul fondurilor cinegetice care au nivel de prevenție de 4 sau 5 exemplare, se vor recolta cel puțin două exemplare a căror blană nu depăşeşte 400 de puncte C.I.C.”
De exemplu, fondul de vânătoare Râușor din județul Argeș, care are alocată o cotă de prevenție de patru urși, trebuie să recolteze, adică să împuște, cel puțin doi urși cu un punctaj CIC redus. Dacă respectă această condiție, ceilalți doi urși vânați pot avea peste 400 de puncte CIC. Și cu cât e mai mare și mai frumos ursul, cu atât e mai mare punctajul CIC. Cu cât e mai mare punctajul, cu atât e mai mare suma pe care o plătesc vânătorii asociațiilor de vânătoare pentru obținerea acestui trofeu.
„S-a deschis această oportunitate de a vâna și urși trofeu, în baza unei sume de bani. Dacă vorbim de trofee mari, cu siguranță vor veni persoane influente să vâneze urși și ele nu vor fi dornice de împușcarea unor exemplare mai mici, așa cum se întâmplă în cazul urșilor problematici”, arată cercetătorul Cristian Papp. El spune că tocmai această portiță va îndrepta și mai mult interesul vânătorilor către exemplarele mari, nu către urșii habituați, tineri, care „dau târcoale comunităților” și creează probleme. „E cu dedicație”, punctează el, referindu-se la noua lege.
Site-urile asociațiilor de vânătoare abundă de pachete turistice care costă între 3.000 și 20.000 de euro. Vânătorii plătesc, așadar, mii de euro pe trofeu – ursul împușcat „preventiv”.
Cel mai cunoscut caz de urs-trofeu: Arthur, împușcat de un prinț (click pentru detalii)
Cel mai recent exemplu de urs trofeu este Arthur. În vârstă de 17 ani, animalul masiv a fost împușcat în Ojdula, jud. Covasna, de prințul austriac Emanuel von Liechtenstein, în 2021.
Organizația Agent Green a spus atunci că ar fi fost cel mai mare urs brun din România și că de fapt, bărbatul ar fi primit derogare de la Ministerul Mediului să împuște o ursoaică ce făcea pagube în gospodăriile oamenilor, dar a omorât ursul greșit.
Autoritățile române au deschis dosar penal în acest caz.
Ursul brun este specie protejată în baza Convenției de la Berna, la care România a aderat în 1993, valabilă și pentru state non-UE, și în baza Directivei Habitat a Consiliului Europei.
„Protectorii de drept”. Cine sunt și cum au reacționat parlamentarii care au susținut majorarea cotelor
Parlamentarul Gheorghe Nacov, de la minorități, pe lista inițiatorilor, vede mărirea cotelor drept „un pas spre normalizare” pentru că ursul brun este „din nou în grija vânătorilor, protectorii de drept”, a scris el pe Facebook.
O retorică pe care a mai folosit-o, de altfel, fiind de părere că vânătorul este „unicul protector al faunei”. Pe rețelele sociale, Gheorghe Nacov se pozează lângă cerbi și mistreți împușcați, cu arma în mână. El și-a mai pus și-n trecut numele pe diferite inițiative legate de modificarea legii vânătorii.
Nacov nu e singurul parlamentar-vânător. De exemplu, dintre inițiatori, Marian Mina (PSD) deține patru arme de vânătoare cu o valoare estimată de aproape 8.000 euro. Singurul parlamentar AUR de pe listă, Florin-Cornel Popovici, e membrul unei asociații de vânătoare, AVPS Magnum Hunting.
Întrebat de Snoop de ce a susținut majorarea cotelor și dacă vede un conflict în asta, în contextul în care el însuși este vânător, Marina Mina a spus că „viața oamenilor este mai prețioasă decât cea a animalelor”. Admite că și din vina oamenilor au devenit unii urși habituați, însă nu ar pune niciodată un urs în fața unui om.
„Vedem la televizor în fiecare lună că un urs a omorât un om. Un om la el în curte, nu în pădure, pe proprietatea lui, și vine ursul să-l omoare, pe dumneavoastră nu vă mișcă? Noi nu am votat să omorâm urșii în masă, Doamne ferește! Am votat ca să mărim această cotă, pentru că sunt prea mulți”, a spus el.
A respins posibilitatea ca legea să favorizeze vânătoarea de trofee: „Eu când am votat această lege nu m-am gândit la vânătoarea de trofee, ci la cu totul altceva. Nu mă interesează trofeele.”
Nici deputatul AUR Florin-Cornel Popovici nu vede un conflict între poziția sa de vânător și faptul că a semnat ca inițiator pentru dublarea cotelor de vânătoare.
„Eu niciodată, atunci când mă duc la vânătoare, nu mă duc la trofeu. Legile sunt făcute pentru cei care le respectă. Niciodată cei din asociațiile de vânătoare nu or să aibă un apetit pentru trofeu, pentru că acela trebuie să rămână în teren pentru a perpetua specia”, a declarat el.
Fostul ministru al Mediului critică noua lege
De cealaltă parte, fostul ministrul al Mediului, deputatul PNL Mircea Fechet, a criticat aspru noua lege – votată inclusiv de liberali. Într-o reacție pe Facebook imediat după vot, Fechet a spus că nu poate vota „un proiect de lege care reduce natura la un meniu din care băieții deștepți își aleg trofee”. Cota e foarte mare, a explicat el, și avea nevoie de trasabilitate și control, de o soluție care să înceapă cu urșii problemă, nu cu urșii trofeu, „care poate nu au întâlnit omul niciodată”.
„Prevenția devine o loterie periculoasă, cu mize uriașe pentru natură și, paradoxal, pentru siguranța oamenilor. Această lege ar pune la dispoziția unor grupuri influente sute de exemplare valoroase”, a scris Fechet. În mandatul său de ministru, Fechet a montat panouri de informare privind hrănirea urșilor pe Transfăgărășan. El a declarat atunci pentru Snoop că trebuie făcută întâi informare și educare și apoi date amenzi, pentru că turiștii „nu știau” că nu au voie să dea mâncare urșilor.
De anul trecut, amenda pentru hrănirea urșilor este între 10.000 și 30.000 de lei și a apărut în legislație, pentru prima dată, definirea ursului habituat – acel animal care, prin contact repetat cu oamenii, și-a pierdut frica naturală și a devenit un pericol.
Cercetătorul Cristian Papp se uită însă și la măsurile de prevenție, care lipsesc de fiecare dată din inițiativele legislative legate de vânătoare. „N-am văzut activități de informare în comunitățile afectate. N-am văzut să existe un material care să fie utilizat în Săptămâna verde, Săptămâna altfel (la școală).”
Amendamente de la USR și POT, respinse
La majorările precedente ale cotelor de vânătoare, parlamentarii USR au susținut în comisii mai multe amendamente legate de campanii de educare și informare și proceduri mai simple de intervenție, dar au fost toate respinse. Ei au mai propus și ca împușcarea urșilor să se facă doar de personalul tehnic al fondurilor de vânătoare, nu de asociațiile private de vânători, dar nici acest amendament nu a fost adoptat.
Mai multe amendamente care ar fi venit în protejarea ursului au fost respinse și în comisiile reunite pentru noua lege care a majorat cotele. USR a propus, de pildă, interzicerea împușcării urșilor cu punctaj de peste 300 sau 350 de puncte CIC. Iar deputata POT Codruța Corcheș a cerut ca nivelul de prevenție și intervenție să se stabilească numai în urma unei evaluări științifice independente, care să demonstreze că nu există alternative de prevenție și intervenție non-letală.
Dincolo de trofee și profitul vânătorilor, dispariția urșilor mari odată cu vânătoarea care va crește în rândul lor va afecta biodiversitatea, susțin specialiștii. Papp spune că exemplarele mari de urs obișnuiesc să omoare puii ca femelele să intre din nou în călduri. Este un mecanism natural de a reduce populația de urs. Dacă se dereglează, populația de urs brun va crește.
La pachet intră și hrănirea complementară a urșilor, care este reglementată insuficient și care duce la habituarea animalelor. Vara, Transfăgărășanul este plin de urși care așteaptă mâncare de la turiști, iar mașinile fac coloană pe șosea pentru că oamenii se opresc să-i hrănească și să facă poze cu ei. O investigație Snoop a arătat că, deși avem legi care sancționează hrănirea animalelor, statul român dă foarte puține amenzi.
„S-a creat o isterie”
„Din punct de vedere social și combinat cu majoritatea știrilor negative despre urși, s-a ajuns ca omul să vadă în urs un dușman. S-a creat o isterie”, spune Papp.
Populația rezultată în urma studiului ADN este motivul principal din spatele majorării cotelor. Parlamentarii argumentează, în expunerea de motive a legii, că numărul urșilor depășește populația optimă, de 4.000 de exemplare. Institutul „Marin Drăcea” nu a explicat niciodată cum a ajuns la acest efectiv. În ultimii 20 de ani, mai arată documentul, 26 de oameni au murit și 274 au fost răniți în conflicte cu urșii.
Carnivorele mari – ursul brun, lupul cenușiu și râsul eurasiatic – sunt frecvent capturate cu capcane ilegale amplasate în apropierea satelor, arată un studiu realizat de cercetători de la Universitatea din București. Ei au analizat mii de articole de presă din ultimii 17 ani care au relatat cazuri de braconaj. Motivul principal pentru braconaj, arată cercetarea, este comercializarea cărnii și produselor de origine animală. În cazul carnivorelor mari, predomină motivațiile legate de conflictul cu comunitatea.
Ce spune ministra Mediului despre dublarea cotelor de vânătoare
Am cerut un punct de vedere de la ministra Mediului, Diana Buzoianu, pe noile cote. Încă nu l-am primit.
Însă într-un interviu pentru Snoop acordat la începutul anului, când proiectul de lege inițiat de UDMR nu ajunsese încă la vot, Buzoianu a spus că nivelurile de vânătoare „trebuie să fie foarte clare”, cu un punctaj maxim al ursului, astfel încât oamenii să nu se ducă pentru trofee mari. Și neapărat să fie corelate și cu celelalte date din studiu. „Relevantă nu este doar cifra, cota, ci de exemplu, și unde se va putea realiza această cotă”, a spus ministra.
„Avem zone de conflict unde recomandarea experților a fost să se intervină pentru a scădea populația sau pentru a extrage urșii care sunt cu adevărat periculoși în comportament. Acolo să ducem cotele, unde este nevoie de ele.” – Diana Buzoianu, ministra Mediului
Ea a spus că la urșii habituați, singurele soluții sunt intervenția imediată sau relocarea lor într-un sanctuar, măsură ce ar trebui să vină la pachet cu amenzile pentru oamenii care hrănesc urșii. „Dacă nu oprești comportamentul uman, la final, că ai rezolvat situația pentru 10 uși problematici sau 20 de uși problematici din Transfăgărășan, nu va însemna nimic, pentru că în 2-3 luni vor fi alți 10 urși acolo, alți 20 de urși care vor face exact aceeași problemă”, a spus ministra.
Întrebată dacă asociațiile de vânătoare profită de cotele de prevenție pentru a atrage vânători amatori dispuși să plătească mii de euro pentru trofeu, Buzoianu a spus că vânătoarea este o activitate legală și, dacă e folosită ca instrument pentru protejarea comunităților, „nu doar de dragul de a crea profit”, atunci „și-a îndeplinit misiunea.”
Editori: Răzvan Luțac, Iulia Roșu
Foto principal: Canva Pro / Olivia Grigoriță