O afacere medicală pe corpul femeilor: proceduri fără bază științifică, decontate de stat sau plătite cu mii de euro în clinici private

• Terapiile de rejuvenare vaginală sunt vândute de sute de clinici din România, deși reglementarea lipsește, iar informațiile către paciente prezintă mai degrabă beneficiul maxim, nicidecum consecințele care pot fi, în unele cazuri, periculoase.
  
• O procedură experimentală – injectarea cu PRP pentru incontinență urinară – este decontată la un spital de stat din România, după ce a fost oferită prin tragere la sorți pe Instagram.
  
• Medici care fac parte din comisiile din Ministerul Sănătății, Colegiul Medicilor, Universitatea de Medicină și din Senatul României practică proceduri nevalidate științific.
  
• E o întreagă industrie care exploatează financiar suferințele femeilor, după ce aceeași industrie le-a creat sau le-a amplificat, explică pentru Snoop Virginia Braun, profesoară la University of Auckland, Noua Zeelandă.

„Eu cred că tu nu ai orgasm.”

Bărbatul care-i spune asta pacientei sale e urolog la un spital de stat din București. Îl cheamă Vasilică Minciună, a fost medic în Slobozia, apoi a fost transferat în fruntea secției de urologie de la CF2, unde a lucrat până anul ăsta. În prezent, colaborează cu mai multe clinici private. A fost anchetat de Parchetul European și acum e judecat pentru că ar fi fraudat fonduri europene falsificând mai multe documente. 

Dr. Minciună spune într-o discuție cu Snoop că, în prezent, este „șeful clinicii la Monza”. Cu toate acestea, numele său nu apare pe site-ul oficial al spitalului. Când am încercat să facem o programare, centrala ne-a spus că nu-l găsește în baza medicilor Monza care consultă.

Ilinca* a ajuns la el cu o infecție urinară. I-l recomandase o prietenă comună, care știa că ea are problema asta de mult. O serie de relații nefericite și senzația că e ceva în neregulă cu ea. 

– „Cum v-ați dat seama?”, îl întreabă.
– „Am eu semnele mele”, își amintește că i-a răspuns. 

Infecția i-a expediat-o rapid cu o rețetă. Pentru orgasm, însă, a chemat-o la o clinică privată. „Nu trebuie să rămâi așa, știi? Chiar nu vrei să trăiești și tu? A fost foarte cald, foarte învăluitor.” A făcut-o să aibă încredere în el. 

„Eu eram într-o poziție vulnerabilă, eram mai sperioasă, mai fricoasă. Mă rog, întotdeauna am fost așa.” Avea 36 de ani în toamna lui 2021. 36 de ani și o istorie de familie complicată, cu un tată profesor universitar și violent și o mamă care avea  să se sinucidă peste câteva luni. Multă rușine și durere înghițite ani la rând. 

După trei ani de terapie, poate în sfârșit să vorbească despre ce i-a făcut doctorul care i-a promis că-i rezolvă orgasmul. „A fost ca un viol”, spune apăsat. „Scuze, uite că mi se face și acum pielea de găină.”

„Doamne ferește! Nu, în niciun caz așa, Doamne ferește!”, reacționează doctorul Minciună când îl întrebăm despre acest episod.

Tinerețe fără bătrânețe sau dovezi medicale

În cabinetul de la clinica privată unde șeful de secție își rotunjea veniturile, i-a prezentat Ilincăi* tratamentul minune: O-Shot, o descoperire nouă a unor americani, i-a zis, în curs de aprobare de FDA. Ceva „care va revoluționa viețile femeilor”, își amintește ea. Rezolvă și orgasmul, și infecțiile urinare, și durerile de endometrioză. Costă 1.000 de euro, plata în avans. Îți ia sânge, îl bagă într-un aparat și-apoi îți injectează plasma în vagin, în labii, în clitoris. 

Ilinca* n-a zis nici da, nici nu. A mers acasă, a căutat pe internet, Google zicea c-ar fi ok. Și-a sunat o verișoară din high life-ul bucureștean. Verișoara i-a zis că și ea și-a făcut și e foarte mulțumită. 

În plus, „multe participante nu au putut fi contactate pentru follow-up și monitorizare fiindcă nu aveau o adresă permanentă și/sau un număr de telefon”. A întârziat sau n-a raportat deloc efectele adverse. Nimeni nu știe ce-au pățit femeile pe care Runels le-a abuzat medical.

În 2009, Runels a fost descalificat ca investigator de studii clinice. În același an, a fost amendat pentru supradoze de testosteron administrate unor paciente. 

În 2021, șeful unei secții de urologie de la un spital de stat din București vindea procedura pe 1.000 de euro. În 2025, continuă s-o facă în cel puțin o clinică privată din București. 

Doctorul Minciună a declarat că s-a format în SUA chiar cu doctorul Runels: „De cinci ani fac P-shot în România. Asta e pentru penis. Între timp, am văzut și procedura pentru partea feminină. Tot el mi-a recomandat. Eu sunt urolog”.

Investigația noastră documentează o industrie care înflorește în întuneric, în timp ce o parte din societate și politicieni se tem de educația sexuală, iar problemele de sănătate ale femeilor sunt tratate de medici care profită deseori de lipsa de informare.

PRP e doar una dintr-o mulțime de proceduri de rejuvenare vaginală fără studii solide în spate, pe care sute de clinici din România le vând drept remedii minune pentru probleme reale sau imaginare. Reclame pe social media și emisiuni la televizor le fac pe femei să simtă că ceva e în neregulă cu ele și au neapărată nevoie de un doctor care să le repare pe mii de euro vaginul, labiile, himenul. Sau le promit rezolvări miraculoase pentru afecțiuni medicale. 

Marketate ca forme de eliberare feminină, aceste proceduri de estetică genitală sunt o nouă metodă de a exploata problemele femeilor.

E o întreagă industrie care exploatează financiar suferințele femeilor, după ce aceeași industrie le-a creat sau le-a amplificat, explică pentru Snoop Virginia Braun, profesoară la University of Auckland, Noua Zeelandă. Braun e una dintre primele cercetătoare care s-a uitat atent la toate dovezile științifice din spatele acestor proceduri și care a urmărit explozia lor. E specialistă în metodologii de cercetare, unul dintre articolele ei e al nouălea cel mai citat articol publicat vreodată în revista Nature, referință pentru oamenii de știință de pe glob.  Spune că, atunci când a analizat studiile din spatele acestor intervenții, a descoperit că nu sunt bazate pe dovezi și că „erau de cele mai multe ori problematice, în sensul în care erau realizate sau direct legate de doctorii care făceau acele proceduri, nu foloseau dovezi, ghiduri sau instrumentele de bună practică. În plus, rezultatele mai puțin fericite nu erau bine documentate”. Singura soluție pe care o vede e reglementarea și limitarea publicității pentru proceduri care nu sunt bazate pe dovezi medicale.

În România, e liniște. Societățile de ginecologie și comisiile din Ministerul Sănătății și Colegiul Medicilor sunt conduse, în mare parte, de aceiași doctori implicați în industria procedurilor de estetică genitală. Unii dintre ei au chiar clinici unde fac astfel de proceduri.

Experimente cu unde radio

Ilinca* e artistă, una dintre prezențele delicate ale scenei culturale din București. Are o energie voioasă, aproape neverosimilă când te gândești la toate lucrurile prin care a trecut. 

Medicul Minciună îi spusese că trebuie să-i facă mai multe ședințe de masaj în zona intimă cu un gel și un dispozitiv de radiofrecvență. TECAR e folosit de obicei în recuperarea musculară, în medicina sportivă, iar utilizarea genitală e considerată experimentală. FDA avertiza încă din 2018 că dispozitivele bazate pe energie electromagnetică, cum e și TECAR, „prezintă riscuri serioase și nu există dovezi adecvate care să susțină utilizarea lor pentru rejuvenarea vaginală, proceduri cosmetice vaginale sau afecţiuni vaginale legate de menopauză ori funcție sexuale”. În 2025, atenționa un producător de dispozitive TECAR că le-a marketat pentru alte utilizări decât cele pentru care primise aviz.

În România, tratamentele cu radiofrecvență continuă să le fie vândute femeilor, deși riscurile implică arsuri vaginale, cicatrici, durere cronică sau chiar proliferarea celulelor cancerigene în cazul unor tumori maligne. Iar beneficiile nu au fost dovedite de nici un studiu serios.

Ioana a ajuns și ea la același doctor pentru aceeași procedură, o combinație de TECAR cu O-Shot. O contaminase entuziasmul de început al Ilincăi*, cu care e prietenă bună. „A fost extrem de dureros și n-a avut niciun rezultat”, rezumă Ioana amar. Nu și-a terminat nici ea pachetul de ședințe plătite în avans și voia să meargă împreună cu Ilinca* să-și ceară banii înapoi și să-l reclame pe doctor. Dar rușinea și neîncrederea că le-ar fi luat cineva în serios le-au tăiat avântul: „O să zică lumea că ești nebună”. 

„Nu am avut niciodată niciun soi de plângere la clinică sau ceva. E normal să ai… orice medic care are mulți pacienți, are și complicații. Face parte din viața noastră, dar nu mi-a venit niciodată să îmi spună că am avut dureri”, spune doctorul Minciună.

Câțiva ani mai târziu, Ioana a descoperit – după ce-a născut – că are cancer de col și o tumoră inoperabilă. „Nu știu dacă sunt legate, nu știu dacă mi-a cauzat ceva”, oftează. „Oricum, sunt foarte supărată pe tot sistemul medical din România.” 

Durerea 

Consultațiile Ilincăi* începeau, povestește femeia, cu întrebări despre fanteziile ei sexuale. „La ce porno te uiți?”, o chestiona. Ca să descopere de unde vine blocajul ei, îi zicea. 

„E gravă această afirmație, după atâția ani, nici nu știu despre cine este vorba. Dacă ați putea să-mi spuneți numele până la urmă, ca să și verific acest lucru…”, a declarat medicul.

„El considera că eu am niște receptori de plăcere care sunt amorțiți. Pornea de la premisa că eu nu reușesc să am orgasm pentru că s-a întâmplat ceva cu zona mea. Nu e bine vascularizată”, își amintește Ilinca* râzând. 

„Acum râd, dar mi-a luat trei ani de terapie. Sincer, cred că păream foarte gazelă. E și firesc, la cât de traumatizată am fost de taică-miu. Și mie mi-a fost ușor să pic în plasa unor astfel de bărbați, care se uită la tine și te văd, văd că ești dispusă să îi urci pe un piedestal. Și atunci pot să facă ce vor.” 

Bătăile tatălui au învățat-o să găsească scuze mereu agresorilor, explică. De asta a stat, deși ar fi trebuit să fugă mâncând pământul. 

La ședințele de TECAR, spune că doctorul îi cerea să rămână în sutien. Îi făcea masaj în zona intimă cu un dispozitiv încălzit. Îi zicea că gelul trebuie să intre în piele și să o pregătească pentru O-shot. Până când a anunțat-o că a venit ziua să-i facă injecția revoluționară. 

A trebuit iar să se dezbrace, povestește. Asistenta i-a luat sânge, l-au pus în centrifugă, ca să se separe plasma. Încurcată, asistenta i-a zis doctorului că n-are cremă de anestezie. Nu-i nimic, a zis doctorul, că nu doare. 

„Mi-a băgat acul ăla peste tot, în labii, deasupra și înăuntru, la intrarea în vagin. Am urlat de durere. Deci urlam Nu mai pot! Cu același ac m-a injectat de cel puțin 15 ori. A fost o tortură”, povestește ea.  

„Nu știu ce să vă spun vizavi de chestia asta”, răspunde doctorul Minciună. „Fiecare pacient o resimte în felul lui. Acum nu pot să vă spun cât de mult a durut sau cât de puțin a durut-o. Credeți-mă, cu atâtea paciente, nu știu, e posibil. Dacă îmi spuneți numele și pacienta, o să încerc să îmi caut în registre, să îmi amintesc”, insistă medicul. 

La doctor nu s-a putut uita, dar o fixa pe asistentă. „Era îngrozită. Încremenise. Și eu urlam tare. Cel mai dureros a fost când m-a injectat lângă uretră. Am înnebunit. Nu-mi venea să cred că trec prin așa ceva și că accept așa ceva.” L-a implorat să se oprească. Într-un final, spune că s-a oprit, deși părea nemulțumit că n-a apucat să injecteze toate punctele din plan. Dar poate peste un an, a zis. 

În viața vieților mele nu mai fac așa ceva, i-a răspuns Ilinca*. „Am fost atât de șocată, îmi aduc aminte că mă simțeam proastă că am acceptat.” Medicul i-a zis, susține ea, că durerea e un semn bun, „că nu e de natură fizică”, că „ai intact sistemul”.

La ieșire, a sunat-o pe Ioana s-o întrebe dacă și pe ea a durut-o în halul ăsta. Nu chiar la fel, i-a zis. Dar o duruse rău.

„Când am ieșit de acolo, mergeam crăcănată. Eram confuză, îmi venea să înjur, îmi venea să plâng, mă simțeam agresată. Ce a fost asta? Și am și plătit așa ceva! Și cum e posibil să nu fiu mai deșteaptă de atât? Cum e posibil?” 

Dar apoi a început iar să se îndoiască de sine. Dacă problema e, de fapt, la ea? Dacă alte femei reacționează mai bine la durere? S-a hotărât să se mai ducă o dată. Îi mai rămăseseră niște ședințe de TECAR pe care le plătise în avans. Și strânsese cu greu banii ăia. 

Masturbarea cu forța, drept „act medical”

De data asta, spune că asistenta nu mai era acolo. Doar doctorul Minciună. 

„M-a pus pe masă. Mi-a zis «Relaxează-te, întinde-te». Sânii erau descoperiți. Nu mai știu dacă mi-a zis să mă dezbrac sau nu. Și am simțit că degetele lui îmi freacă circular clitorisul. Eu stăteam acolo întinsă, eram crispată, eram nervoasă, nu înțelegeam ce se întâmplă. Zic «Ce faceți?» «Încerc să te stimulez, să provoc orgasmul.» Zici că-i Caragiale… Zic «Nu funcționează așa. Eu nu pot să mă excit la dvs. Eu mă uit la prietenul meu, dacă e să mă excit. Nu merge așa, nu o să reușiți.» Eu eram nervoasă, înțelegi? Asistenta nu era acolo, că, dacă era, nu cred că își permitea să facă asta. Și am zis «Ne oprim!».” 

Este mărturia Ilincăi*.

S-a dat jos, s-a îmbrăcat. I se părea incredibil că ăsta poate să fie un act medical. La ieșire, a sunat-o pe Ioana și i-a zis „Dar dacă aveam 18 ani, 19 ani, eram necoaptă la minte?! Mă traumatiza chestia asta pe viață. Pentru că da, e traumatizant. Nu înțelegi cum e posibil așa ceva”. 

„Doamne ferește! Nu, în niciun caz așa ceva! Dar cui i-a venit ideea asta?”, reacționează medicul. „De ce nu s-a adresat… și de ce nu mi s-a adresat mie?”

Ilinca* insistă că i-a zis atunci cât de nepotrivit e să încerce să-i provoace orgasmul. I-a scris unei doctorițe pe care o cunoscuse la o expoziție s-o întrebe dacă e normal ca un doctor să-și masturbeze pacienta. „Nu, o astfel de procedură nu e medicală, m-ați șocat!”, i-a răspuns ginecoloaga. Și i-a spus c-o așteaptă la ea la cabinet. N-a îndemnat-o să facă plângere la Colegiul Medicilor sau la oricare dintre instituțiile abilitate. N-a întrebat nici cum îl cheamă pe doctor. 

La terapie, Ilinca* a reușit să afle motivul pentru care n-avea orgasm. După mai multe situații de abuz în cuplu și-acasă, ajunsese să nu mai poată avea încredere în bărbați. „Mi-era frică că vor să mă omoare.” 

Mai bine se ducea la terapie din prima, spune azi, decât să treacă prin tratamentele „minune” ale doctorului. „Dar el e medic și tu trebuie să ai încredere. Ești în poziția în care tu ești vulnerabilă în fața unui medic. Cum își permite să facă asta?”, se întreabă nervoasă. 

De poziția asta profită mai mulți medici, unii dintre ei angajați în spitale de stat.

Pseudoștiința vaginului 

Ginecologia cosmetică e explodat în ultimii ani, iar cererea din ce în ce mai crescută e influențată, printre altele „de reclamele de pe rețelele sociale și de imaginile și conținutul pornografic ușor accesibil pe internet”, scriu doi medici într-un articol publicat în noiembrie 2025 în Cureus Journal of Medical Science. „În prezent”, continuă autoarele, „nu există dovezi științifice solide privind siguranța și efectele pe termen lung ale acestor proceduri. Publicitatea înșelătoare pentru aceste intervenții a dus la exploatarea pacientelor, în special a persoanelor vulnerabile, precum adolescentele. (…) Există, de asemenea, îngrijorarea că femeile nu sunt pe deplin conștiente de riscurile și posibilele complicații pe termen lung ale unei proceduri eșuate, care poate necesita intervenții de corecție, având consecințe ireversibile asupra sănătății fizice, mentale și emoționale ale femeilor”.

Femeile mutilate din Polonia cu labioplastii eșuate, care au dat medicii în judecată (click pentru detalii)

Nici în Polonia industria ginecologiei estetice nu e reglementată. O investigație care urmează să apară în publicația Oko.press scoate la iveală, printre altele, mai multe cazuri de labioplastii nereușite, dintre care unele au ajuns în instanță.

Complicațiile includ amputări ale labiilor, cicatrici, durere, incontinență urinară, depresie. Procesele durează, însă, ani întregi și tind să dea câștig de cauză clinicilor.

„Nu există suficiente dovezi”, repetă de ani de zile asociațiile de medici din SUA, Canada, Australia, Marea Britanie, Germania etc. Medicul are, înainte de toate, datoria de a le oferi femeilor informații despre anatomia propriului corp, igienă și sănătate sexuală. Apoi să identifice potențiale afecțiuni care le-ar împinge pe femei să vrea să se opereze: de la tulburare dismorfică corporală la depresie sau presiunea socială sau a familiei.

1 din 3 femei care solicită o intervenție de vaginoplastie (strâmtare a orificiului vaginal sau a pereților vaginali), de pildă, declară că o fac pentru satisfacția sexuală a partenerilor. Tot 1 din 3 care vor o labioplastie (scurtarea labiilor mici) spun că au primit de la parteneri remarci negative despre labiile lor. 

Multe dintre site-urile clinicilor de la noi care vând labioplastii au o secțiune de înainte și după, cu fotografii explicite ale vulvelor operate, deși practica e descurajată în alte țări pentru că e considerată publicitate înșelătoare, care atinge demnitatea persoanei și creează așteptări nerealiste de la propria anatomie.

Medicii au, de asemenea, datoria de a le zice pacientelor că procedurile la care se supun nu au suficiente studii în spate și că nu se cunosc efectele pe termen lung, dar nici dacă ajută cu adevărat. Timp de secole, medicina s-a uitat în primul rând la corpurile bărbaților. Știința despre trupurile femeilor a apărut în ultimele decenii. Abia acum începem să aflăm cum funcționează cu adevărat complexul clitoridian sau cum simt femeile plăcerea. De exemplu, nu există punctul G, deși în România se vând injecții care îți amplifică punctul G. Și doctorii, și femeile suferă de multe ori de o lipsă acută de cunoaștere.

Ginecologia estetică e un domeniu al lipsei. Lipsesc protocoalele, studiile, dovezile. În România, lipsesc și etica profesională, grija pentru paciente, dar și consimțământul cu adevărat informat. În zona gri dintre estetică și medicină, știința e înlocuită de marketing. 

„Aș situa-o în contextul mai larg al unei lungi istorii de misoginism medical”, crede cercetătoarea Virginia Braun.  „Mi se pare util să comparăm entuziasmul cu care au fost dezvoltate și promovate aceaste proceduri cu dificultatea extremă și reticența de a obține recunoașterea unor afecțiuni precum endometrioza și durerea cronică pelvină și a tratamentului pentru probleme de sănătate a reproducerii, care sunt atât de devastatoare, și care au o bază patologică clară, și luptele pe care femeile trebuie să le ducă.  Știți, la nivel global, timpul mediu de așteptare pentru o intervenție chirurgicală pentru endometrioză este de aproximativ zece ani. Și totuși, poți să zici «Nu-mi plac labiile mele» și să mergi să le îndepărtezi chirurgical în cinci minute.”

Vaginoplastie de la un parlamentar AUR

Labioplastia, li se spune femeilor pe site-ul vaginoplastie.ro, „are printre cele mai frecvente complicații edemul și disconfortul datorită lipsei de repus care este obligatoriu pentru mai multe săptămâni, lucru greu de acceptat de paciente”. Adică e vina femeilor dacă li se întâmplă ceva în urma unei operații ale cărei efecte nu sunt cunoscute. 

Nimic despre faptul că labiile sunt organe de răspuns sexual, care conțin țesut erectil sau că au și rol important de protejare a orificiului vaginal. Implicațiile scurtării labiilor asupra funcției sexuale nu au fost suficient studiate. Reducerea labiilor, scrie dr. Jen Gunter, ginecoloagă, activistă împotriva dezinformării medicale și autoare a Bibliei vaginului, o carte de popularizare a științei despre sănătatea sexuală feminină, ar trebui asemănată cu reducerea mărimii penisului. Doar că bărbaților nu li se propune o operație de corectare a dimensiunii penisului. Femeile, în schimb, sunt încurajate să meargă la tăiat.

Site-ul vaginoplastie.ro îi aparține lui Costache Chertif, un promotor al operațiilor de rejuvenare în România, mulți ani șef de secție la spitalul din Baia Mare, membru al Asociației pentru Chirurgia Mâinii. Și în alte asociații de chirurgie estetică.

Che. Cosmedica SRL, firma din spatele clinicii sale private unde face și ridicări de sâni, și himenoplastii, îi aduce un profit de aproximativ 6 milioane de euro în ultimii 5 ani. Din 2024, Chertif a ajuns de pe listele AUR în Senat și de-acolo în Comisia de Sănătate, în timp ce colegii de la AUR demonizează educația sexuală.

„Trendul social actual, caracterizat de o mai mare acceptare a nudismului grație în special internetului încurajează femeile să apeleze la chirurgia estetică a organelor genitale”, aflăm dintr-un comunicat publicitar pentru clinica doctorului Chertif, din 2018. Expunerea la pornografie modifică, într-adevăr, percepția asupra vulvei. Tocmai de-asta una dintre datoriile medicilor, atunci când o femeie cere o astfel de procedură este, potrivit comunității științifice internaționale, să o asigure că nu există labii perfecte și că operația nu e o soluție decât într-un procent foarte mic de cazuri, de exemplu, în reconstrucția după un traumatism. 

Pacientele află, în schimb, cu totul altceva, potrivit aceluiași comunicat: 

„Vedete internaționale ca Kim și Kourtney Kardashian, Sharon Osbourne sau Brandi Glanville au declarat în diverse ocazii că au apelat la proceduri de rejuvenare vaginală și sunt extrem de încântate de rezultat.” 

Rejuvenarea vaginală, explică dr. Jen Gunter în Biblia Vaginului, nu este un termen medical, ci unul de marketing. Multe dintre aceste produse sunt slab testate sau chiar deloc. Dar sunt expuse prin publicitate agresivă, „promisiuni uimitoare care încearcă să obțină venituri din rușinea genitală și din frica de îmbătrânire insuflată femeilor de către patriarhat”.  

În declarația de avere, doctorul Chertif trece, printre altele, și lingouri de aur în valoare de 800.000 euro. 

Tot pe vaginoplastie.ro găsim următoarea descriere contradictorie: „Himenul este o porțiune membranoasă care acoperă parțial orificiul vaginal și care, când este anatomic intact, vorbim de virginitate. Datele medicale din literatura de specialitate confirmă faptul că femeia poate fi însărcinată și să aibă himenul intact”. Într-adevăr, 19% dintre femeile active sexual au himenul intact, iar povestea cu sângele pe cearșaf e doar un simbol al controlului exercitat asupra intimității feminine de-a lungul timpului.

Cu toate astea, medicul vinde himenoplastii contra sumei de 2.000-3.000 euro.

Himenoplastia este interzisă în Marea Britanie și aspru criticată în alte țări. Cercetătorii o consideră o formă de violență asupra femeilor pentru că, în majoritatea cazurilor, e o intervenție inutilă medical, care întregește cercul de abuz bazat pe credința că integritatea unei femei e garantată de un himen intact. În Marea Britanie, medicii care o practică riscă 5 ani de închisoare și/sau o amendă consistentă. 

În România, doctorii se bucură de câteva mii de euro pentru fiecare himen refăcut. 

„La refacerea virginităţii apelează fetele din familiile cu concepţii tradiţional-religioase, indiferent de nivelul de educaţie, cultură şi economic, precum şi din comunităţile de etnie musulmană, romă, armeană, evreiască”, explica în 2013 un chirurg plastician pentru România TV.  În plus, completa un alt medic, „a apărut o nouă categorie de cliente. Acestea solicită refacerea virginităţii pe care vor să o ofere soţilor ca şi cadou cu diverse ocazii. Unele se pregătesc an de an pentru momentul respectiv cu o vizită la clinica de chirurgie estetică”. 

Dar femeile o fac „pentru bărbații de lângă ele sau, din punct de vedere social, o fac pentru ele însele?”, se întreabă dr. Chertif. Tot el oferă și răspunsul: „(…) considerăm ca femeile doresc acest tip de chirurgie pentru imaginea lor personală și nu pentru că ar fi dominate de bărbați”. 

Datele îl contrazic pe parlamentarul AUR. De pildă, 80% dintre femeile din Olanda care și-au dorit procedura de himenoplastie au spus că se tem de repercusiuni, dacă nu sunt percepute ca virgine. Jumătate dintre ele se temeau că vor fi alungate din familiile lor. 12% erau convinse că vor fi victimele unei crime de onoare.

Îl contrazic și experții care aseamănă cosmetica genitală cu mutilarea genitală, încă practicată în multe societăți tradiționale din Africa sau țările arabe. Ambele proceduri fiind impuse de norme socioculturale, explică specialiștii Organizației Mondiale a Sănătății. Fie că e vorba de „puritatea” femeii sau de „frumusețea” ei. Și profesorul Ronan Conroy, de la Colegiul Regal al Chirurgilor din Irlanda, crede că e ipocrit să spunem că femeile aleg în libertate deplină să-și modifice corpul.

Himenoplastia, labioplastia, vaginoplastia și întreg arsenalul de proceduri de „rejuvenare” le sunt vândute femeilor din România de medici ginecologi, esteticieni, urologi, uneori chiar în clinici de înfrumusețare, ca tratamente cosmetice sau remedii minune pentru probleme medicale reale. Fără ghiduri clinice, fără dovezi, cu promisiuni copiate din broșurile producătorilor. Multe dintre ele au efect limitat, ceea ce le face pe femei cliente fidele ale doctorilor lor.

Senatorul AUR, Costache Chertif, nu a putut fi contactat la telefon. Dar i-am trimis întrebările pe email și vom reveni cu răspunsurile odată primite.

Proceduri experimentale decontate de stat

• „Redescoperă încrederea în tine. Te simți bine când te simți TU.”

E genul de mesaj care însoțește de obicei publicitatea pentru procedurile de rejuvenare.

„Iubește fiecare parte din tine. Tu decizi cum te simți bine în propriul corp.” 

Printre ele, o pagină a unei clinici de recuperare după naștere a plătit ca să-i împingă algoritmii o postare despre un podcast. Tema: incontinența urinară și rolul PRP vaginal. Invitată, Andreea Borislavschi, medic ginecolog la Spitalul Elias, în secția condusă de doctorul Radu Vlădăreanu, un nume cu greutate în ginecologia din România. Ca să încurajeze participarea, există și un premiu special: Giveaway pentru o norocoasă participantă – o ședință gratuită de PRP vaginal la Spitalul Elias, instituție medicală administrată de Academia Română. 

O procedură experimentală decontată la un spital de stat din România, oferită prin tragere la sorți unui cont de Instagram. 

„Să nu mai normalizăm incontinența urinară” – e îndemnul cu care începe live-ul pe Instagram. Să încetăm să credem că e ceva jenant sau rușinos. Să știm că există soluții. Până aici, pare o inițiativă de educație despre sănătate. Apoi medicul de la Elias ne spune cum a ajuns să practice PRP vaginal la spitalul de stat, ca tratament pentru incontinența urinară: 

„Am vrut să explorez o metodă, o altfel de metodă sigură, care să nu aibă riscuri majore și să nu aibă perioade de recuperare lungă.” 

O descrie ca pe o alternativă la operație, deși prima recomandare din ghidurile internaționale nu e operația, ci exercițiile Kegel. „În primul și în primul rând, cum și ghidurile recomandă”, admite doamna doctor, „și eu recomand la prima consultație reeducarea pelvină”. Atunci de ce giveaway-ul e direct o ședință PRP? 

În Franța, de exemplu, femeile care nasc au decontate cel puțin 10 ședințe de recuperare, unde învață de la moașe sau kinetoterapeuți cum să facă exercițiile care le ajută să-și tonifieze mușchii planșeului pelvin. În România, nu există un astfel de program. În lipsa sprijinului pentru recuperarea după naștere, femeile pot mai ușor să cadă pradă tratamentelor minune.

„O metodă minim invazivă și elegantă de tratament al incontinenței urinare, cu doar 3 vizite la medic”, e prezentat PRP-ul în webinar. Iar Elias e singurul spital de stat din țară unde se face. „Încă nu este decontat ca și procedură”, dar se găsesc soluții, ca „și afecțiune”. 

Tratamentul incontinenței urinare cu PRP vaginal se poate deconta de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, chiar dacă specialiștii avertizează că nu știm încă dacă e sigură sau eficientă. 

„La privat, din ce în ce mai mulți medici fac PRP. Trăim în anul 2025”, ni se amintește. 

O cercetare publicată în 2023 în revista Biomedicines a analizat 12 studii care au testat injecțiile cu PRP pentru femei cu incontinență urinară sau probleme sexuale. Deși au existat și paciente care au raportat îmbunătățiri, autorii atrag atenția că studiile sunt puține, de calitate scăzută și foarte diferite între ele. Concluzia cercetătorilor este că PRP vaginal trebuie considerat experimental și nu ar trebui promovat ca soluție medicală standard.

În teorie, o procedură experimentală poate fi efectuată într-un spital de stat doar în cadrul unui studiu clinic. Dar participantele nu pot fi racolate prin tragere la sorți pe Instagram, fără să fie informate în prealabil la ce participă.

„Nu cunosc treaba cu Instagramul, eu nu am/folosesc nicio rețea de social media”, declară Radu Vlădăreanu, șeful secției de obstetrică-ginecologie de la Spitalul Elias, când e întrebat de Snoop dacă oferirea unei proceduri experimentale prin tragere la sorți pe Instagram e o practică acceptabilă.  Completează că utilizarea PRP vaginal pentru tratarea incontinenței nu poate fi considerată o procedură experimentală, atâta vreme cât e realizată cu un dispozitiv medical aprobat, „care poate fi utilizat legal în România”.    O analiză realizată în 2025 de experți ai Asociației Europene de Urologie (EAU) arată că injectarea de PRP pentru tratarea incontinenței urinare este o procedură „experimentală”. Autorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare înainte ca această tehnică să poată fi inclusă în ghidurile clinice europene. Nu am aflat dacă există un studiu clinic despre eficacitatea PRP vaginal la Spitalul Elias: „Toate proiectele de cercetare din Spitalul Elias respectă riguros legislația românească și europeană, iar orice studiu privind tratamente moderne — inclusiv PRP, dacă s-ar afla într-o fază de cercetare clinică — urmează exact aceste protocoale stricte”, ne-a răspuns medicul Vlădăreanu.  Am întrebat Ministerul Sănătății, Colegiul Medicilor și Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România despre necesitatea reglementării acestor proceduri și decontarea lor în spitalele de stat de la noi. Vom publica pozițiile lor de îndată ce le vom primi.

După ce am transmis întrebările dr. Radu Vlădăreanu, postarea care anunța webinar-ul și înregistrarea live-ului au dispărut de pe Instagram.

Meriți să fii fericită? Fă-ți o procedură

„Acest webinar este pentru femeile care cred că merită să se simtă fericite la orice vârstă”, ne spune doamna doctor Georgescu dintr-o fereastră de Zoom. „Promit că o să vă schimbe viața!” 

Cu o voce copilăroasă, ne asigură că se dedică „să ajute doamnele să ajungă graviduțe” și să scape de o grămadă de situații neplăcute, cum ar fi incontinența urinară, uscăciunea vaginală, disconfortul la contactul sexual. Ne roagă să stăm până la finalul webinarului, căci „vom afla care e cauza problemelor dvs.”, dar, mai ales, pentru că „am o surpriză pentru dvs. și o veți vedea la final de tot și bineînțeles, poate o veți câștiga”.

Webinarul se cheamă Recâștigă-ți feminitatea și e organizat într-o seară de la finalul lui octombrie 2025 de Ladies Excellence Clinic by Dr. Diana Mihai. 

Dr. Diana Mihai este medic ginecolog, președinta Societății Române de Estetică Ginecologică (SREG), un ONG creat în 2021, și susținut de medici din lumea bună a ginecologiei din România, profesori la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF), șefi de comisii din Ministerul Sănătății și Colegiul Medicilor. 

SREG vinde cursuri de formare în proceduri fără dovezi, cu medici din Arabia Saudită, Emiratele Arabe, Rusia, organizează o gală anuală unde premiază performanțele unui domeniu fără reglementări și-și pune sigla pe webinarii de marketing cum e Recâștigă-ți feminitatea. 

„Sunt dovezi. Adică, dacă vă uitați pe PubMed, eu în toate prezentările și cursurile pe care le fac, pun studii. Sunt multe studii pe PubMed cu privire la tratamente”, e de părere președinta SREG, Diana Mihai. 

Cercetătoarea Virginia Braun declară pentru Snoop că i se pare „deprimant și periculos” că domeniul a ajuns să fie normalizat în ultimii 25 de ani și că ginecologia cosmetică e prezentată în unele țări ca o practică acceptabilă, o ramură reală și validă a medicinei.  „Cred că a avut loc o adevărată schimbare a narativului despre intervenția chirurgicală, de la ideea de necesitate fiziologică sau patologică la una psihologică: operația este justificată pentru că această persoană o dorește.”

În următoarele două ore, doamna doctor Georgescu aleargă prin zeci de slide-uri cu suplimente alimentare, protocoale inventate și rezultate „garantate”. Sub aparența unui discurs care le dă femeilor încredere în ele, doctorul livrează promisiunea vindecării cu metode controversate. 

De pildă, incontinența urinară poate fi rezolvată cu „un pachet de ședințe cu fotoliul Emsella” (350 ron ședința), ne spune doctorul, deși am putea face exerciții Kegel acasă, dar problema cu ele este „că uităm”. 

Patru reclame la fotoliul Emsella rulează în webinar cu sigla producătorului BTL Industries.  Compania a fost avertizată în trecut de FDA să nu mai facă publicitate înșelătoare pentru un alt dispozitiv al său, promovat inclusiv de clinica Ladies Excellence: nu avea aviz pentru utilizare vaginală, ci doar pentru riduri faciale.

Unul dintre cele patru spoturi publicitare pentru BTL, unde o femeie e umilită public de un actor de stand-up, aici. Din alt clip, aflăm că modelul pentru Mona Lisa lui Da Vinci avea și ea incontinență, dar și-a tratat-o cu fotoliul Emsella, altfel n-am mai fi avut astăzi capodopera la Luvru.

Fotoliul are o rată de succes de 95%, spun și slide-urile, și Diana Mihai, și broșura producătorului. Nu există confirmare din studii independente pentru un astfel de procentaj de succes. 

Într-un colț al internetului, o femeie îndrăznește să comenteze la o postare sponsorizată a SREG despre beneficiile tratamentului cu fotoliul minune:

Dr. Georgescu mai promite și refacere prin terapie cu „exosomi”, mai ales pentru „doamnele cu uscăciune vaginală” și pentru cele care au „lichen, acea leziune care apare în zona vaginului”.

Dar terapia cu exosomi nu are aprobare și indicație medicală, nu a trecut prin fazele de cercetare clinică și nu se știe dacă e o procedură sigură sau nu. Cu atât mai puțin în cazul unui diagnostic cum e lichenul, pentru care ghidurile medicale internaționale recomandă exclusiv tratament deramatologic clasic și monitorizare atentă.

Există avertismente ale FDA încă din 2019 cu privire la clinici care „își înșală pacienții cu afirmații nefondate despre potențialul acestor produse de a preveni, trata sau vindeca diverse boli și afecțiuni.” Cel mai recent e din 2025. Promovarea lor e considerată pseudoștiință cu scop pur comercial.

„Nu cred că a zis de exosomi”, comentează Diana Mihai, pentru Snoop. Câteva minute mai târziu, admite totuși că știe conținutul webinarului, „pentru că eu am făcut prezentarea”. Recunoaște că ar trebui să existe ghiduri de bună practică, dar crede că dispozitivele sunt folosite „ca și cum ai un bisturiu și tu practic alegi ce să faci cu el”. 

Spune că e important ca medicii să folosească dispozitive scumpe, ca la mașini, „avem și Oltcit, și BMW, și Rolls Royce”, pentru că fiecare oferă altceva. Insistă pe comparație când vorbește despre recomandările comunității internaționale împotriva acestor proceduri: nu pot fi general valabile. „Ca și cum am spune că, dacă mergi cu mașina, poți să faci accident. Sigur, dar ține de persoana care conduce, de stradă, de mai multe”. 

„Procedurile sunt sigure și aprobate internațional?”, apare o întrebare în chat-ul webinarului. Da, la fel ca vaccinul HPV, ne liniștește doamna doctor Georgescu.

Marketing deghizat în educație

Uscăciunea vaginală se rezolvă cu laser, care „este prietenul nostru, ne ajută foarte mult și este foarte confortabil”, mai spune medicul. Nu adaugă dacă e importantă și cauza: menopauză, alăptare, tratament oncologic, tulburări endocrine, medicație antidepresivă sau pur și simplu factori de mediu. Contează doar rezolvarea magică. 

Laserul vaginal este una dintre procedurile unde există avertismente explicite, din cauza efectelor adverse serioase, printre care arsuri vaginale, cicatrici și durere cronică. Studiile arată că e la fel de ineficient ca un placebo. O ședință de laser la clinica Ladies Excellence costă 2.750 lei. Un pachet de trei ședințe costă 9.000 lei. 

„Suntem profund îngrijorați că femeile sunt vătămate”, scriau comisarii FDA în 2018. Avertizau că tot mai multe companii promovează așa-numitele proceduri de „rejuvenare vaginală”, prezentate ca soluții pentru simptomele menopauzei, incontinenței urinare sau funcțiilor sexuale. În realitate, aceste intervenții cu laser sau alte forme de energie electrică pot provoca leziuni serioase, iar eficiența lor nu a fost demonstrată științific. 

„Promovarea înșelătoare a unei proceduri periculoase, fără beneficii dovedite, inclusiv către femei care au fost tratate pentru cancer, este de-a dreptul scandaloasă”, nota FDA. 

Pe site-ul clinicii Dianei Mihai, procedura cu laser e nedureroasă și fără efecte adverse. 

Contactată telefonic, președinta Societății Române de Estetică Ginecologică ne spune chiar că, în țări precum Franța sau Spania, laserul ar fi decontat ca tratament pentru uscăciunea vaginală de după cancerul de sân. Nu am găsit informații din surse oficiale care să dovedească această afirmație.

Într-un caz raportat în SUA, o femeie care a fost convinsă de medic să prevină eventuale infecții urinare cu Mona Lisa Touch, laserul folosit de clinica Ladies Excellence, a rămas cu dureri atât de mari, încât s-a gândit inclusiv să se sinucidă.

În România, nu știm ce efecte au aceste proceduri asupra femeilor. Nu știm nici câți bani fac doctorii din vânzarea lor. 

În ultimii trei ani, firmele Dianei Mihai au realizat venituri de 7.585.408 RON (aprox. 1 milion și jumătate de euro).

Achită acum și primești și niște cadouri, cremele și suplimentele alimentare pe care le-ai văzut în webinar. „Vi le arăt, ca să vă atragă.” Finalul webinarului e deja un segment de teleshopping. Măștile doctorului cad. 

„Achiți consultația până la ora 22 și primești un bonus special: a doua ședință gratuită, 30% reducere la orice pachet de proceduri Emsella și Exilis. Deci consult de rejuvenare vaginală cu ecografie, care sunt în valoare de 800 de RON. Două ședințe Emsella în valoare 700 RON + 30% reducere la unul dintre pachetele Emsella sau Exillis. Practic o reducere de la 1.500 de RON la 499. Poți face plata pe linkul din chat sau pe grupul de WhatsApp.”

Codul Deontologic al medicilor din România le interzice publicitatea mascată și promovarea comercială a produselor: „Medicul nu poate utiliza titlul său profesional pentru a promova, direct sau indirect, un produs, un dispozitiv medical, o procedură sau un serviciu comercial”.

Diana Mihai spune că nu înțelege „exact care e problema. Adică e normal. Eu nu am cum să tratez femeia cu privirea. Aș trata-o, dacă aș putea. Am nevoie de aceste preparate și am nevoie și de device-uri.” Nu i se pare neetic să recomande tratamente de la un producător sau altul pentru că vrea ca femeile să știe „varianta cea mai bună”: „Dacă vă zic doar luați ceva cu merișor, păi o să zică Doamnă, pe care să-l iau cu merișor? Că sunt 100 pe piață…”

„Ceea ce îmi doresc eu este că pacientele să ia o decizie informată”, concluzionează Diana Mihai.

Clinicile din țară care vând proceduri de rejuvenare sau estetică ginecologică au aproape mereu particula „Dr.” în nume. În felul ăsta, femeile sunt asigurate că acolo se întâmplă acte medicale serioase. 

Cursuri de îmbogățire pentru doctori

Dr. Diana Mihai nu organizează doar webinarii gratuite pentru paciente, ci și cursuri contra cost pentru doctori. De pildă, la Webinar Exclusiv pentru Ginecologi: Învață cele mai moderne și eficiente proceduri cu care să generezi profituri substanțiale, doctorii află:

• „Cum să ai programările pline, fără să te bazezi doar pe recomandări”;

• „Cum să faci pacientele să afle despre tratamentele tale premium și să-și dorească să le facă”;

• „Cum să folosești tehnologia și AI pentru a atrage pacienți și a le oferi o experiență premium”;

• „Care sunt cele mai profitabile, eficiente și căutate proceduri în 2025”.

Profesor este „un specialist în strategii de creștere și marketing, care a ajutat sute de antreprenori și companii să își scaleze afacerile. Strategiile sale au generat peste 50 de milioane de dolari în venituri doar anul trecut”. Pe contul lui de TikTok, specialistul le explică adolescenților cum, în loc să scrolleze pe social media, mai bine se apucă serios de făcut conținut și bani. 

Cursul complex de rejuvenare vaginală: tehnici avansate și strategii de business are de toate, și laser, și PRP, și Emsella, și Exillis, dar și „cum să-ți atragi primii clienți”.

Costă 5.560 euro. Ba nu, 2.780 euro. De fapt, e doar 1.499 euro, dacă achiți până la finalul lui noiembrie. Pe lângă teorie, ai parte și de practică pe „paciente reale”. Adică poți exersa proceduri experimentale fără bază științifică pe niște femei în carne și oase. Medicii pot să-și aducă singuri materialul de studiu. Iar materialul primește, la schimb, laser și PRP gratuite și asigurarea că nu dor și „nu au efecte adverse”.

Oferta de formare e organizată „sub egida Societății Române de Estetică Ginecologică și Medicină Regenerativă (SREG)”, ONG-ul condus de Diana Mihai, care livrează anual și o gală pentru doctorii care execută vulvoplastii și rejuvenări. Anul ăsta a avut loc la Opera Română, unde ginecologii au vorbit despre succesul unor proceduri nevalidate științific, s-au premiat, s-au costumat, au dansat, au tăiat tortul, s-au bucurat de free champagne open bar, dar au și învățat. 

O doctoriță din Moscova a ținut un curs despre inserarea de fire în pereții vaginului ca să-l „strângă”, o procedură fără dovezi clinice. Un doctor din Turcia i-a învățat pe colegii lui chiar într-o sală a Universității de Medicină din București cum să le facă pacientelor injecții cu acid hialuronic și transfer de grăsime în zona genitală, ambele nerecomandate de comunitatea științifică internațională din cauza absenței studiilor și a potențialelor efecte nedorite, printre care necroza țesuturilor, infecție cronică, cicatrici și durere. Un doctor din Dubai împreună cu o ginecoloagă din România au ținut un atelier de labioplastie cu laser și alte proceduri de rejuvenare. 

N-a lipsit nici specialistul în marketing, cu un workshop în engleză despre cum să te transformi din doctor în brand și cum să-ți construiești o clinică medicală de succes. Cursul s-a ținut chiar la UMF București. 

Doctorii străini invitați fac parte din asociații internaționale, paralele cu cele recunoscute de comunitatea științifică, medici-brand în ginecologia estetică din țările lor, unde organizează alte gale și alte cursuri. Se legitimează și se premiază reciproc.

VaGenius din SUA invitat la Gala medicilor români În 2024, a fost invitat la Gala SREG un doctor din SUA care-și spune VaGenius și care se mândrește că a inventat Barbie-ul, adică tăierea aproape completă a labiilor, procedură asemănată de cercetători cu mutilarea genitală.  Doctorii trebuie să informeze, nu să taie, avertizează Royal College of Obstetricians and Gynaecologists (RCOG), într-o poziție publică încă din 2013. Datoria lor e să le prevină pe paciente de riscuri și de lipsa dovezilor pentru procedurile de estetică genitală cum e labioplastia. Ar trebui să le furnizeze informații bazate pe dovezi, nu pe marketing fals despre sănătatea feminină.  Același VaGenius are o platformă de cursuri online, botezată după Netflix: Gynflix, unde predă inclusiv Runels, proprietarul O-shot acuzat de FDA că și-a falsificat studiul.   Și tot VaGenius a fost dat în judecată de o pacientă pentru malpraxis, după ce femeia a descoperit că doctorul i-a ștanțat numele – Ingrid – cu un aparat de cauterizare pe uterul pe care tocmai i-l scosese, în timp ce ea era sub anestezie generală. Procedura a lăsat-o cu arsuri pe picioare. Doctorul a declarat că n-a vrut „să încurce uterul cu altul”.

E doar un exemplu din panoplia de profesioniști care găsesc în România un teren fertil pentru proceduri nevalidate științific. Alte exemple găsim chiar în comisiile din Ministerul Sănătății, Colegiul Medicilor, Universitatea de Medicină. 

Medicii cu funcții de decizie în ginecologia din România

Dr. Radu Vlădăreanu și-a depus în 2024 candidatura la funcția de vicepreședinte al Societății conduse de Dr. Diana Mihai. În scrisoarea de candidatură, spunea că își dorește, printre altele, să transforme estetica ginecologică într-o ramură a ginecologiei, dar și să dezvolte despre tratarea infertilității cu injecții de PRP și celule stem. Nu uită să menționeze standardele înalte de excelență și eforturile de a avansa estetica ginecologică din România. 

„În 2024, două studii clinice randomizate (RCT) au testat în sfârșit eficiența PRP comparativ cu un grup de control (dintre care unul a primit placebo). În primul studiu, surprinzător, rata de sarcină a fost semnificativ mai scăzută în grupul PRP (27% față de 60%). Al doilea studiu nu a constatat nicio diferență semnificativă statistic în ceea ce privește rezerva ovariană, ratele de fertilizare sau rezultatele sarcinii între femeile care au primit PRP și cele care nu au primit”, arăta Dr. Lucky Sekhon din New York.

Contactat de Snoop, dr. Radu Vlădăreanu declară că nu există niciun conflict de interese, pentru că „rolurile mele nu se suprapun, ci se completează. (…) Este o situație absolut normală și comună în toate specialitățile medicale: foarte mulți profesori universitari fac parte concomitent din societăți științifice și din structuri de conducere ale Colegiului Medicilor sau ale ministerului. Subsemnatul este în conducerea unor comisii cu rol consultativ, atât la Colegiul Medicilor, cât și la Ministerul Sănătății, și nu cu rol de conducere.”

Medicul subliniază că SREG „are rol exclusiv educațional” și că „promovează tehnologii și proceduri care sunt perfect legale în România: dispozitive medicale cu certificare CE, înregistrate la ANMDMR, folosite în întreaga Europă și susținute de un număr tot mai mare de studii științifice. Nu promovăm proceduri experimentale, ci educație bazată pe dovezi”.

Cât despre avertismentele FDA sau ale comunității științifice internaționale, Vlădăreanu precizează că nu au interzis tehnologiile, ci au contestat „modul de promovare a unor proceduri”. 

„Obligația și responsabilitatea medicului este să informeze corect pacienta asupra statutului fiecărui tratament, prezentând datele privind eficiența și posibilele riscuri. Medicul trebuie să utilizeze dispozitive aprobate, să se bazeze pe dovezile științifice existente, să aplice procedura în limita competenței sale, să documenteze corect decizia medicală”, explică Vlădăreanu. Nerespectarea acestor reguli „este pasibila de sancționare disciplinară”.

Puteți citi aici răspunsul integral al medicului Radu Vlădăreanu.

Într-o broșură pentru participanții la Gala Societății Române de Estetică Ginecologică din 2024, Dr. Radu Vlădăreanu apare pe prima pagină, printre membrii Comitetului științific de organizare. 

Alți medici care fac parte din comisiile Ministerului Sănătății și vând proceduri de rejuvenare în clinici private (click pentru detalii) 

Dr. Zoran Popa, din Timișoara, este membru al Comisiei de Obstetrică-Ginecologie din Ministerul Sănătății. Vinde prin clinica sa privată tratamentul infertilității cu celule stem, proceduri de rejuvenare.

În 2023 a găzduit un curs de estetică ginecologică organizat de dr. Diana Mihai și a fost unul dintre formatori.

Secretară a comisiilor de obstetrică-ginecologie din Ministerul Sănătății și Colegiul Medicilor este dr. Mihaela Boț, lector universitar, medic la Spitalul Universitar de Urgență Elias din București. 

„Mii de femei mi-au trecut prin fața ochilor și multe dintre cele pe care le-am tratat mi-au spus că Dumnezeu există și lucrează prin mâinile mele”, se prezintă dr. Boț pe site-ul clinicii sale, Dr. Mihaela Boț.  Mâinile doamnei doctor fac și PRP, și injecții cu acid hialuronic „pentru un aspect mai armonios al regiunii vulvo-vaginale”, dar și labioplastii sau vaginoplastii

Dr. Elvira Brătilă: „M-am retras din SREG”

Alături, încă un nume cu rezonanță în domeniul obstetricii și ginecologiei din România, dr. Elvira Brătilă, profesor la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, co-fondatoare SREG, președinta Societății de Obstetrică și Ginecologie, vicepreședinta Comisiei de Obstetrică-ginecologie din Colegiul Medicilor și membră în Comisia din Ministerul Sănătății. 

„De doi ani m-am retras din această Societate și implicit nu am nici o legătură cu manifestările organizate sub această titulatură”, precizează dr. Brătilă pentru Snoop. „Motivul care a stat la baza deciziei mele este reprezentat de includerea în ultimii ani a rejuvenării ginecologice în activitatea societăților internaționale de uroginecologie, precum și a societăților internaționale de menopauză”. Spune că numele și imaginea i-au fost folosite fără consimțământ și că asta s-a întâmplat și în cazul altor colegi. 

„Consider că estetica ginecologică trebuie practicată în limitele unor proceduri medicale recunoscute și aprobate de comunitatea științifică internațională  și a deontologiei profesionale”, e de părere medicul. 

Dr. Brătilă apare pe site-ul clinicii Dr. Mihai într-o broșură despre tratamentul infertilității cu PRP și celule stem, alături de trei doctori din India. Spune pentru Snoop că nici pentru asta nu și-a dat acordul.

„Tratamentul cu celule stem sau platelet rich plasma (PRP) nu este recomandat de niciun ghid internațional, dar nu este interzis, deoarece există studii în literatura de specialitate care susțin eficiența acestor proceduri. Orice procedură medicală va fi inclusă în recomandările ghidurilor internaționale în momentul în care va fi confirmată de studii clinice randomizate pe loturi mari de paciente”, explică Elvira Brătilă. 

Societatea Europeană de Reproducere Umană și Embriologie avertizează că injecțiile cu celule stem ridică riscuri serioase (de formare de tumori), iar „o descriere detaliată a stării de sănătate a copiilor născuți după astfel de tratamente nu este disponibilă”.

Dr. Diana Mihai spune că le informează mereu pe paciente că nu le vinde o soluție minune: „E o variantă de a încerca să creștem un pic răspunsul ovarului”. Adaugă că există mai multe tipuri de celule stem, iar avertismentele internaționale se referă la alte proceduri, nu la cea pe care o realizează în clinică pentru câteva mii de euro.

Cercetătoarea Virginia Braun crede că ginecologia estetică din România are nevoie urgent de precauție, reglementare și o justificare solidă a acestor proceduri. 

 „Noțiunile de etică a îngrijirii devin incredibil de neclare în cazul unor proceduri marketate extrem, care au pretenții hiperbolice cu privire la transformarea sau potențialul lor, care nu se bazează pe dovezi solide și, în unele cazuri, nici măcar pe dovezi fragile.”

Ce pot face femeile între timp? Să caute spații de rezistență în fața unei culturi a perfecțiunii, crede Braun. Dar admite că e foarte greu să faci asta când ți se repetă în fiecare zi să fii cea mai bună versiune a ta. De asta, responsabilitatea principală e la comunitatea medicală. 

*Numele a fost schimbat pentru a-i păstra identitatea.

Notă: Textul a fost completat după publicare cu o casetă ce arată că și alți medici – inclusiv din comisiile Ministerului Sănătății și Colegiul Medicilor – practică proceduri de rejuvenare vaginală.

Editor: Iulia Roșu

Ilustrație: Dariana Ilie

Timp de mai multe luni, o echipă de jurnaliste din România (Luiza Vasiliu) și Polonia (Anna Pamula) a documentat industria esteticii ginecologice în cele două țări. Această investigație este parte dintr-o serie realizată cu sprijinul Journalismfund Europe.