Sari la conținut
Jurnalism fără lesă.

Caută o pagină sau un articol..

  • Investigații
  • Escrocheria cu apartamente de pe AirBnb, bazată pe date furate. Banii duc către firma fondată de hackerul din dosarul Hexi Pharma 

    Escrocheria cu apartamente de pe AirBnb, bazată pe date furate. Banii duc către firma fondată de hackerul din dosarul Hexi Pharma 
    Înainte de noul an universitar, mai mulți studenți au fost păcăliți să închirieze apartamente listate de fapt pe AirBnb. Proprietarul-fantomă rezervă locuința pe platformă, apoi o pune pe site-uri de anunțuri cu chirii. Se folosește de acte false, le ia banii clienților și dispare. O parte din sume ajunge într-un cont al firmei fondate de Panaitescu, „hackerul briliant” din dosarul Hexi Pharma.

    • Schema funcționează din luna septembrie, cu apartamente din mai multe orașe, toate centre universitare: București, Craiova sau Timișoara.
    • Un bucureștean de 39 de ani a descoperit că buletinul său e folosit în contractele pentru chiriile fantomă, după ce mai mulți păgubiți l-au contactat. „Cel care păcălește acești oameni mi-a furat identitatea”, spune el. 
    • Snoop a descoperit că o parte din banii de chirii ajunge într-un cont al unei firme fondate de unul din directorii grupului Hexi Pharma, condamnat pentru furt informatic în anii 90 și scăpat în 2025, prin prescriere, de procesul firmei care dilua dezinfectanți.
    • Miron Panaitescu, denumit „hacker briliant” de oamenii aflați în anturajul său în perioada Hexi Pharma, a fondat firma Ewiger Exitus, unde au ajuns banii dintr-o tranzacție. Astăzi compania e deținută de o tânără de 23 de ani din satul Săbăreni.
    • Panaitescu a contactat reporterii Snoop de pe un număr de fix al unei asociații-fantomă din Mehedinți. „Nu există nicio legătură cu mine”, a spus.
    • Snoop a solicitat Poliției Capitalei, Poliției din Timișoara și Poliției din Craiova să comunice câte plângeri penale pentru înșelăciune au fost înregistrate împotriva lui Ionuț Dumitrescu. Autoritățile nu au transmis un răspuns până la publicarea acestui text.  

    DOSAR PENAL LA CRAIOVA PE NUMELE FURAT 

    13 septembrie 2025. Ziua în care Călin-Ionuț Dumitrescu, un bărbat de 39 de ani, din București, descoperă că cineva se folosește de identitatea sa și comite escrocherii cu apartamente închiriate fictiv. În următoarele zile află că „a făcut” nu doar o victimă, ci zeci de păgubiți în cel puțin trei orașe mari din țară. 

    „Sunt oameni escrocați în numele meu la Craiova, Timișoara și București”, spune Dumitrescu, care a fost de acord să vorbească cu Snoop despre situația în care se află și pe care nu o poate controla.

    „În weekendul cu 11-14 septembrie eram plecat într-un city break, în Veneția”, începe să povestească Dumitrescu, de profesie inginer IT. În ziua de sâmbătă, continuă acesta, îl contactează telefonic polițiștii de la Secția 5 în Craiova. „Mi-au adresat niște întrebări legate de proprietăți imobiliare din Craiova. Dacă am, dacă închiriez, dacă am afaceri în acest oraș. Le-am spus că nu am afaceri în Craiova și nu am trecut prin oraș decât în tranzit.” 

    Polițiștii îi comunică apoi că este principalul suspect într-un caz de escrocherii cu apartamente cu închirieri fictive și că pe numele lui a fost deschis un dosar penal.

    „Le-am spus că nu am nicio legătură cu aceste fapte, că altcineva se folosește de identitate mea și mi-au recomandat să fac o plângere penală de furt de identitate la secția de poliție de care aparțin.” 

    A doua zi, Călin-Ionuț Dumitrescu ia legătura cu avocatul său, dar între timp „am început să fiu sunat și să primesc mesaje fie pe Facebook, fie pe Instagram de la diverse persoane păgubite care aveau o copie a buletinului meu și care susțineau că eu le-am închiriat imobile. Mai mult, că am încheiat cu ei, în mediul online, contracte de închiriere și că mi-au și virat banii în avans”, povestește bucureșteanul.

    Dumitrescu are trei plângeri penale pe numele lui la Craiova, pentru același tip de înșelăciune.

    Ionuț Dumitrescu le-a povestit reporterilor Snoop cum a aflat că i s-a furat identitatea. Foto: Adela Cioruță / Snoop

    Bărbatul nu știe exact însă câte plângeri penale au fost depuse, în total, de păgubiți împotriva lui. „Știu doar de la cei care au luat legătura cu mine. Trei la Craiova, trei la București și trei la Timișoara.”

    Schema folosită de escroc:

    1. Închiriază prin AirBnb pentru o zi, maximum două, un apartament situat în zone bune. Mereu pe nume diferite, de origine sud asiatică, precum India sau Pakistan. Numărul de telefon este mereu de Cipru. 

    2. Postează pe Olx.ro, imobiliare.ro, romino.ro, publi24, anunțuri cu apartamentul pentru închiriere și cere prețuri/lună sub cele ale pieței. 

    3. Când este contactat de clienții pe Whatspp pentru vizionarea apartamentului le spune că este în Valencia și că o să fie prezentă femeia de la curățenie. 

    4. Folosește pentru fiecare apartament numere diferite de telefon, care pot fi apelate doar pe Whatsapp – cartele prepay, care după o perioadă nu mai funcționează. Câteodată poza de profil este un peisaj din Cipru. 

    5. Când clienții ajung la imobil le transmite că femeia de serviciu a plecat și ea, dar le dă codul de la cutia poștală de unde pot să ridice cheia. Îi asigură că există și loc de parcare.

    6. Când clienții anunță că vor să închirieze, escrocul le cere să-i trimită buletinul pe Whatsapp, pentru a întocmi contractul de închiriere și se oferă să-l înregistreze la ANAF.

    7. Le cere între 500 și 800 de euro avans chiria pe două luni, câteodată și garanție. Plata urmează să fie făcută într-un cont pe care îl va transmite el.

    8. La scurt timp le trimite contractul de închiriere, cu certificatul de semnătură electronică, generată de panda.doc, și un link pentru semnătura lor electronică.

    9. Ulterior le trimite un alt link sau le cere să scaneze un cod QR, spunându-le că e nevoie de o confirmare la ANAF. QR-ul sau link-ul cer victimei un selfie cu buletinul. Această verificare este de fapt folosită pentru deschiderea unui cont pe o platformă de tranzacționare de criptomonede (exchange) din altă țară. Funcționează ca o casă de schimb valutar digitală: pentru a cumpăra criptomonede, utilizatorul trebuie inițial să depună bani fiat în contul respectiv. Platformele cer adesea ca numele titularului contului bancar să corespundă cu cel al contului cripto.

    10. La transferul banilor, escrocul îi convinge pe clienți să treacă tot numele lor la „beneficiar”, sub pretextul că este un cont de firmă unde a deschis o ramură destinată lor. În realitate, banii ajung în contul de pe platforma de criptomonede. Escrocul le cere un .pdf cu dovada plății și le confirmă când banii intră în cont. De aici, banii pot fi convertiți în criptomonede și transferați către un portofel digital anonim, de unde devin imposibil de recuperat. 

    11. Unii clienți s-au trezit cu proprietarii reali în apartament, când au vrut să se mute, sau au fost dați afară din locuință. La acel moment, escrocul nu le mai răspunde la apeluri. 

    PROPRIETAR DIN BUCUREȘTI AFLĂ CĂ LA APARTAMENTUL LUI AU LOC VIZIONĂRI 

    Pe 15 septembrie 2025, Ionuț-Călin Dumitrescu se prezintă la Secția 16 Poliție din București și depune o plângere penală în care reclamă furtul de identitate, înșelăciune și tentativă de înșelăciune, de la Craiova. 

    În aceeași zi, Adrian*, 22 de ani, depune o plângere la Secția 14. Închiriase de pe site-ul Olx.ro o proprietate în zona Unirii, cu 600 de euro, dar când s-a dus să se mute, a găsit ușa deschisă. „M-am gândit că poate o fi trimis pe cineva să facă curat”, își amintește el surpriza de a da peste proprietarul adevărat.

    Semnase online un contract de închiriere cu date false, în urma unei vizionări în care nu se întâlnise cu proprietarul. 

    Contractul de închiriere. Escrocul a creat o semnătură falsă, pe numele lui Ionuț Dumitrescu, cu care își pune numele pe contractul de închiriere. Într-un loc, numele e scris chiar greșit, Ionuț Dumitru

    Banii îi plătise într-un cont de criptomonede deschis pe numele lui de către așa-zisul proprietar, la o bancă din Estonia. I-a dat și lui un link de verificare, unde a făcut un selfie cu buletinul. Deși i-a ridicat suspiciuni că trebuia să-și treacă propriul nume la „Beneficiar”, a luat de bună explicația aleatorie a escrocului și a transferat banii. 

    Ulterior, când a anunțat escrocul că se duce la Poliție, acesta i-a râs în față: „Tu nu te gândești că nu ai cum să legi banii de numele meu, că (transferul) este pe numele tău?”, iar alte date folosite „sunt false”, „cumpărate de pe Telegram”. 

    Poliția a „zis că poate să ne ajute să îl găsească, dar banii noștri nu-i mai recuperăm”, povestește Adrian*.

    După o săptămână relativ liniștită, Ionuț Dumitrescu a început din nou să primească mesaje private pe Facebook și pe Instagram. Veneau de la persoane care susțineau că le-ar fi păcălit cu închirieri fictive de apartamente postate pe platforme de anunțuri. 

    A ajuns la el inclusiv proprietarul unui apartament din București folosit în escrocherie. L-a avertizat că locuința sa este închiriată abuziv de terți, iar datele sale de identitate sunt folosite în acte false.

    Cristi, proprietarul apartamentului din Drumul Taberei, și-a dat seama că locuința sa este folosită pentru a păcăli alți oameni, când o femeie l-a anunțat pe platforma AirBnb că apartamentul său apare și pe Olx, la închirieri pe termen lung. Pentru a fi cât mai atractivă, chiria era sub prețul pieței.

    Escrocul, care folosea numele Meer Shah și un număr de telefon din Cipru, rezervase în urmă cu două săptămâni apartamentul lui Cristi, pentru o zi, pe 23 septembrie. Avea toate detaliile de check-in (adresa și codul de la cutia poștală unde era cheia). La acel moment, „nu mi-a atras atenția”, spune Cristi. Profilul de pe AirBnb arăta că se mai cazase prin intermediul aplicației. Mai mult, avea și două recenzii de cinci stele.

    A doua zi, alți oameni i-au scris lui Cristi să-l întrebe de apartamentul de pe Olx. Așa că proprietarul s-a dus la apartament. Acolo, s-a întâlnit cu două cupluri. S-a uitat pe camerele video și a văzut că au fost alte șapte vizionări. 

    „La toți a procedat exact la fel, escrocul trimițându-le detaliile de check-in. Ulterior le cerea buletin pentru a redacta contractul de închiriere”, spune proprietarul. La unii, mai suspicioși, escrocul le dădea și un contract de proprietate fals.

    PĂGUBITUL DIN DRUMUL TABEREI 

    Unul dintre păgubiții de la apartamentul din Drumul Taberei este Matei*. El a găsit proprietatea lui Cristi pe site-ul publi24 și a discutat cu escrocul prin apel vocal pe Whatsapp, după ce a vizionat-o. 

    „Era foarte formal (…) Discuția era foarte serioasă și diplomată, știa fiecare detaliu, ce să spună și cum să spună în așa fel încât să pară că el este proprietarul de drept al imobilului”, povestește Matei. 

    Escrocul i-a spus că apartamentul „are loc de parcare, dar este dat către unui vecin. (…) că a vrut să pună și un fel de barieră acolo, ca să nu mai parcheze altcineva, că o să discute el cu vecinul ăla să nu mai parcheze acolo, că o să-mi dea și o dovadă a parcării”, rememorează Matei* răspunsurile elaborate. 

    FOTO Discuția escrocului cu Matei*, despre locul de parcare și transferul făcut de păgubit 

    Matei* a plătit 800 de euro pentru o lună de chirie și garanția, într-un cont din Estonia. I s-a spus: „Este IBAN de firmă. Aveți o ramură creată pentru dvs. personal. Puneți la destinatar exact numele dvs”, „să apară în firmă, ca să pot justifica banii”, conform discuțiilor purtate pe Whatsapp și citite de Snoop.

    Escrocul a continuat să-și întărească credibilitatea. I-a promis lui Matei* că îl va ajuta cu viza de flotant, că a doua zi va înregistra contractul la ANAF, că va achita facturile urmând să le includă în chirie și că a reziliat abonamentul la internet pentru ca Matei* să poată încheia unul pe numele său.

    Dar când tânărul a sunat la furnizorul de internet, a aflat că nu există niciun contract pe numele presupusului proprietar, Ionuț Dumitrescu, al cărui buletin fusese folosit de escroc, pentru a se legitima.

    FOTO Discuția lui Matei* cu escrocul, despre contractul la internet

    Pe 25 septembrie, Matei* a depus plângere penală. Cu o zi înainte, și Ionuț Dumitrescu mersese din nou la Poliție, pentru a completa plângerea privind furtul de identitate. A cerut și o audiență la comandantul secției. 

    „Toate aceste demersuri nu au avut niciun fel de rezultat până acum. Nimeni nu m-a contactat din partea Poliției, în afară de cei de la Craiova”, a completat bucureșteanul cu identitatea furată.

    CHIRIAȘII DIN TIMIȘOARA CARE NU AU CĂZUT ÎN PLASĂ

    În paralel cu escrocheriile de la București, aveau loc unele și la Timișoara. 

    Trei persoane l-au contactat pe Ionuț Dumitrescu începând cu 22 septembrie, să-i ceară socoteală pentru închirierea fictivă a unui apartament în complexul Nord One Botanic. Două dintre ele nu au căzut în plasă. 

    Dan a găsit apartamentul „super fain” pe Olx. I-a trimis escrocului buletinul, pentru contract, dar apoi a găsit apartamentul listat și pe AirBnb. „Până nu găsesc de închiriat pe termen lung nu îl pot scoate (de pe AirBnb), pentru că sunt câteva taxe de plătit”, i-a explicat escrocul.  

    Dan i-a cerut atunci un extras de carte funciară, care să dovedească că el e proprietarul. „Dacă plătiți și aveți posibilitatea să mă puneți în legătură cu un avocat din partea dvs. atunci cu mare drag o scoatem”, s-a eschivat escrocul. Confruntat cu faptul că extrasul de CF poate fi downloadat de oricine pentru 20 de lei, escrocul a sfârșit prin a înjura chiriașul.

    Discuția lui Dan cu escrocul, despre cartea funciară. Click pentru mărire

    Nicholas i-a trimis escrocului buletinul, dar s-a prins că i-a făcut un cont pe o platformă de criptomonede, Bull Bitcoin, folosind verificarea facială cu actul de identitate. 

    Reprezentanții platformei i-au blocat ulterior contul lui Nicholas, după ce a reclamat frauda. Tânărul ar fi trebuit să facă transferul într-un cont din UK, iar la beneficiar să scrie Leonod – numele companiei care administrează platforma Bull Bitcoin. 

    Nicholas a cerut și el escrocului verificare video printr-un apel pe Whatsapp, de mai multe ori. Acesta a refuzat. Nicholas l-a sunat de pe alt telefon. „A început să mă înjure, că îmi bagă 20.000 de euro în contul ăla, că nu mai scap”, povestește el.

    FOTO Verificarea cu succes făcută pe platforma de criptomonede. Escrocul îl amenință pe Nicholas că va spăla bani prin contul pe care i l-a deschis

    Ewiger Exitus

    Din mărturiile a cinci victime cu care au vorbit reporterii Snoop a reieșit că escrocul a folosit aceeași schemă de înșelăciune. Cu o excepție, care a atras atenția. Un păgubit nu a plătit „avansul de chirie” într-un cont de criptomonede dintr-o altă țară, la fel ca restul. 

    Plata lui Cristi Enescu către contul asociat Ewiger Exitus SRL. Grafică Snoop

    Lui Cristi Enescu, student în Craiova, nu i-a funcționat codul QR trimis de escroc. După șase tentative eșuate, escrocul i-a dat într-un final un cont deschis la o bancă din România, în care Cristi a transferat suma de 3.000 de lei. 

    Titularul contului: Ewiger Exitus SRL.

    Ewiger Exitus SRL este o firmă din Târgoviște, județul Dâmbovița, care se ocupă, conform termene.ro, cu producția de știri. Din februarie anul acesta, este deținută de Loredana Ion, o tânără dintr-o familie cu venituri modeste din Săbăreni, sat din Giurgiu situat la 23 de kilometri de București. 

    La numai 23 de ani, Loredana a preluat o companie cu o cifră de afaceri de peste 2,8 milioane de lei și cu un singur angajat. Profitul declarat pe 2024 a fost de peste două milioane de lei.

    Contactată telefonic de Snoop, aceasta a negat că ar deține compania. „Nu am legătură cu absolut nimic”, ne-a spus ulterior pe Whatsapp și a refuzat să răspundă la întrebările trimise pe aplicația de mesagerie. 

    Loredana face însă legătura cu Miron Panaitescu, fost asociat al companiei Ewiger Exitus între 2020-2022, printr-o firmă de instalații, Fosfat SRL

    Cine este Panaitescu, „hackerul briliant”

    Miron Panaitescu este cunoscut ca omul cu scamatoriile financiare din spatele lui Dan Condrea, fostul patron al Hexi Pharma. Trimis de DNA în judecată în 2018 pentru complicitate la spălare de bani, Panaitescu a continuat să facă afaceri fără probleme până în prezent.

    Inculpat în cel de-al doilea dosar pentru dezinfectanții diluați Hexi, el a primit în august 2023, în prima instanță, la Tribunalul București, o condamnare de 5 ani și o lună de închisoare cu executare în procesul ce viza partea de evaziune fiscală a afacerii lui Dan Condrea. 

    În iunie 2025, Curtea de Apel București a închis definitiv acest dosar penal după ce a constatat prescrierea faptelor. Dar a menținut celelalte dispoziții ale instanței de fond, în cazul lui Panaitescu fiind vorba de confiscarea sumelor de 148.000 de lei și 34.000 de euro.

    Panaitescu, fost administrator în grupul de firme Hexi, fusese trimis în judecată în 2018, alături de omul de afaceri Attila Erdei, pentru evaziune fiscală în formă continuată. Procurorii au reținut că Panaitescu și Dan Condrea, patronul decedat al Hexi Pharma, ar fi făcut contracte fictive prin off-shore-urile celui din urmă, acestea fiind companii înregistrate în Cipru.

    Miron Panaitescu, acum aproape un deceniu. FOTO: Octav Ganea / Inquam Photos

    Dosarul a fost diferit față de cel în care au fost inculpați directorii din firmă, pe care anchetatorii i-au făcut responsabili de diluarea dezinfectanților, în urma unei anchete a jurnaliștilor de investigație GSP, azi la Snoop.

    În 2003, Miron Panaitescu a fost condamnat definitiv la 11 ani de închisoare pentru complicitate la furt calificat. El fusese arestat cu 4 ani înainte, în 1999, pentru transfer ilegal de acțiuni din portofoliile unor fonduri de investiții.

    Conform a două hotărâri judecătorești studiate de ziarul Jurnalul Național, Panaitescu a produs pagube de peste 109 miliarde lei vechi unor societăți de valori mobiliare. El a sustras acțiuni și le-a tranzacționat la bursă, fără acordul titularilor de drept, folosindu-se de o rețea de complici care prezentau documente de identitate falsificate atât în cadrul unor operațiuni notariale, cât și în tranzacțiile bursiere.

    Arestat înainte de condamnarea definitivă, el a fost liberat condiționat în 2007. Apoi, a mai primit o condamnare de 2 ani și 9 luni pentru ucidere din culpă și a revenit, pentru o scurtă perioadă, în închisoare. 

    Panaitescu a atacat deciziile instanțelor românești la CEDO, care i-a respins cererea în 2013.

    Miron Panaitescu apare ca liantul tuturor mutărilor din firma Ewiger Exitus, care de la înființare, în 2019, și până în prezent a trecut printr-o suită de asociați și administratori de fațadă, conform surselor Snoop, de la oameni cu venituri reduse până la italieni aduși pe filieră familială. 

    Miron Panaitescu. Foto: Facebook / Miron Panaitescu

    Inclusiv partenera actuală a lui Panaitescu, Filomena Salvati, a fost administrator în firmă pentru o scurtă perioadă. Numele ei apare și în alte 50 dintre cele 122 de companii deținute de Panaitescu.

    Ca să confirmăm legătura dintre Miron Panaitescu și actualul patron al Ewiger Exitus, reporterii Snoop au vizitat-o incognito pe Loredana, acasă, în Săbăreni. Când i-am spus că vrem să dăm de Panaitescu pentru afaceri, ea s-a oferit să-l sune și să-i transmită mesajul și numărul nostru de contact. 

    L-a și lăudat: „E ca un calculator ambulant. E un tip foarte smart”. A adăugat că îl cunoaște „din martie anul trecut”, „printr-o cunoștință” și că „au lucrat împreună”. Loredana mai este asociată într-o firmă, Hecate Management, aflată la aceeași adresă din Târgoviște cu alte 30 din sutele de companii ale lui Panaitescu. 

    După vizita la Săbăreni, la câteva ore distanță, omul de afaceri ne-a contactat de pe un număr de fix. Știa că se adresează unei jurnaliste, pentru că a deschis conversația spunându-i numele.

    Miron Panaitescu: Bună ziua. Panaitescu la telefon. M-ați căutat.
    Reporter: Bună ziua. Da. V-am căutat pentru că în timpul unei investigații la care lucrăm acum și în care este despre o escrocherie am dat peste o firmă de-ale dumneavoastră.
    Ce firmă?
    – Ewiger Exitus.
    Nu este a mea.
    – Știm că nu mai este acum a dumneavoastră. Dar aveți legătură directă cu persoanele care v-au urmat în firmă. Partenera de viață, o amică și actuala acționară.
    Despre ce escrocherie este vorba?
    – Una în care se folosesc criptomonede.
    Hahaha. Sunt ultima persoană de pe planetă care crede în criptomonede. Toată lumea știe că urăsc criptomonedele.
    – Nu vă plac criptomonedele?
    Deloc. Prefer banii adevărați. În spatele unui dolar curat se află un dolar adevărat. În cazul criptomonedelor, în spatele a 130.000 de dolari de află un ciorap murdar.
    – Vă referiți la bitcoin pentru că el e cotat acum la 130.000 de dolari.
    – Da.
    – Aș dori să vă adresez câteva întrebări despre Ewiger Exitus.
    Nu pot să vorbesc acum. Puteți să mi le transmiteți pe email. Vă dau adresa mea.
    – Pot să vi le scriu pe Whatsapp?
    Nu cred în Whatsapp. Acolo totul se poate pierde. Pe email rămân. O să revin cu un telefon peste două-trei ore.

    Snoop nu i-a transmis imediat lui Panaitescu întrebările pe email. Omul de afaceri a revenit cu telefon abia a doua zi, de dimineață. 

    – Bună dimineața. Nu am primit niciun mail de la dumneavoastră.
    – Am sperat că o să reveniți cu telefonul așa cum ați spus și că putem continua astfel conversația.
    – Păi, ce a rămas de discutat?
    – Voiam să vorbim despre escrocheria în care a apărut numele firmei Ewiger. Despre apartamente închiriate fictiv, victimele fiind puse să transfere bani în conturi de criptomonede.
    Deci nu este vorba despre escrocherie cu criptomonede, ci despre una cu închirieri fictive. 
    – Corect.
    – Nu există nicio legătură cu mine.
    – Totuși, vreau să vorbim puțin despre firmă.
    – Acum nu pot. Trebuie să răspund la un telefon. Revin în 10 minute.

    După o oră în care nu a revenit, Snoop l-a apelat pe Panaitescu pe numărul de telefon fix de pe care a sunat și care aparține, după o simplă căutare pe Google, Asociației pentru Educație Sanitară în Școli Hipocrat, din Izvoralu, județul Mehedinți

    După ce s-a format apelul, la câteva secunde a apărut sunetul specific redirecționării apelului. Apoi a răspuns Panaitescu. 

    – Am așteptat să reveniți cu telefonul….
    A trebuit să părăsesc biroul… muncesc. O să vă sun mai târziu, după ce mă eliberez, vă rog.

    Miron Panaitescu nu a mai sunat.

    Mai multe identități furate, folosite în escrocherie

    Ionuț Dumitrescu este doar unul dintre cei a căror identitate este folosită pentru acest tip de fraudă. O altă identitate a fost folosită de cel puțin două ori pentru a închiria garsoniera unui alt proprietar din București, cu care Snoop a discutat. 

    Mihai s-a întâlnit din întâmplare cu unii „chiriași”, când ridicau cheia din cutia poștală, în ziua în care garsoniera sa era închiriată pe AirBnb unui anume Ibrahim Hassan, tot cu număr de telefon din Cipru. Unul dintre ei îi trimisese escrocului bani pe un cont din Spania. Atât Mihai, cât și „chiriașii” au depus plângeri penale. 

    Toată lumea așteaptă ca Poliția să intervină rapid.

    *Numele au fost schimbate la cererea păgubiților.

    Editor: Iulia Roșu
    Video: Răzvan Luțac

    Despre autori
    Mirela Neag. În vara lui 1992 a ajuns să scrie cronici de volei și baschet pentru cotidianul „Meridian”. După ce a cochetat și cu presa politică pentru diverse redacții, a ajuns în 1997 în redactia noului cotidian ProSport. Cum cronicile sportive nu i-au oferit suficientă adrenalină, a început să fie preocupată de investigații jurnalistice, primul caz fiind „Dosarul Piatra Arsă”. A fost și primul subiect la care a început să colaboreze cu Cătălin Tolontan. Au urmat investigatiile „Ridzi – Ziua Tineretului” și „Gala Bute”, care au adus echipei primele trofee: „Premiul Ioan Chirilă” 2008, 2009, 2010, „Premiul APS” și multe altele. Dezvăluirile jurnalistice din sistemul de sănătate publicate după tragedia de la Colectiv au teleportat-o ca protagonist în filmul „Colectiv”, care a primit două nominalizări la Premiile Oscar 2021.

    Ioana Moldoveanu are peste 15 ani de experiență în jurnalism. A fost reporter în presa centrală (Evenimentul Zilei, Jurnalul Național). A pus bazele redacției VICE România, revistă pe care a ridicat-o în opt ani de la zero, până la cea mai citită publicație de către generația tânără. Este specializată pe reportaje în profunzime, cu unghi investigativ. Anchetele sale publicate de RISE Project au fost premiate în cadrul Superscrieri, cele mai relevante premii românești pentru jurnalism.