Seria realizată în 2022 de jurnalistele Alexandra Nistoroiu și Iulia Roșu a arătat cum, în 2020, Alexandru, un bărbat de 37 de ani cu o afecțiune psihiatrică, a fost împușcat de mai multe ori de unul dintre polițiștii chemați să-l liniștească. Într-un episod acut al afecțiunii sale psihiatrice, Alexandru era confuz, umbla desculț și îmbrăcat doar în boxeri, prin blocul în care locuia.
Seria a cuprins atât o reconstituire a evenimentelor tragice care au dus la moartea lui Alexandru Găzdac, cât și o analiză privind lipsa de pregătire a forțelor de ordine în gestionarea situațiilor în care au de-a face cu persoane cu tulburări psihice în episoade acute.
Polițiștii nu au un ghid pentru intervenții la pacienți cu boli psihice
În manualul de bune practici de intervenție pentru polițistul de ordine publică, publicat în decembrie 2005, este descris felul în care agenții trebuie să abordeze un pacient cu boli psihice:
- „Bolnavii psihic nu sunt infractori, ci sunt persoane a căror stare de sănătate mintală nu se încadrează în limitele normale, ceea ce îi determină să nu acţioneze raţional”.
- „Când poliţiştii interacţionează cu astfel de persoane, trebuie să dovedească atenţie şi amabilitate, să le asculte plângerile, notându-le într-o manieră oficială, acest fapt putând duce la calmarea acestora”.
În ciuda principiilor enunțate în manualul de bune practici, documentul nu a fost niciodată transpus și completat de training specific, au explicat mai multe surse din Poliție.
Polițiștii din România nu au căpătat prin antrenament resursele și abilitățile pentru a acționa în astfel de situații. Asta, deși un procent semnificativ din apelurile la care răspund forțele de ordine nu doar în România, ci și în toată lumea (estimările din SUA vorbesc de minimum 20% din solicitările poliției), implică persoane în criză comportamentală determinată fie de o afecțiune psihică, fie consum abuziv de substanțe, fie de alte probleme de sănătate, arăta seria din Libertatea.
Polițiștii sunt, de regulă, primii care intervin la un apel 112 legat de o persoană cu boală psihică, inclusiv în cazurile în care e solicitată și ambulanță. Însă „polițiștii nu au niciun ghid după care să intervină, nu există niciun fel de procedură, există doar uzul de armă – lege pe care cei de pe stradă o interpretează cum îi taie capul. Nu există niciun fel de antrenament, fie în școlile de agenți, fie în academie. Nu se fac exerciții de tactică”, a spus o sursă din Poliție în articolul din 2022.
Proiectul „Safe Response”
Când a aflat despre moartea lui Alexandru Găzdac, Andrei Nistor a vrut să facă tot ce putea pentru ca astfel de cazuri să nu se mai repete. Andrei este un bărbat cu tulburare bipolară care a fondat Asociația Equilibrium, prin care ajută pacienții cu aceeași afecțiune sau cu depresie. Asociația a organizat până acum peste 300 de grupuri de suport pentru mai mult de 1.000 de pacienți.
La finalul anului 2022, Andrei Nistor a scris Poliției Române despre cazul lui Alexandru Găzdac și investigația din Libertatea și s-a oferit să facă pro bono traininguri cu polițiștii. Așa a început câteva luni mai târziu, în mai 2023, proiectul „Safe Response”.
„Era ca mine băiatul ăla. Am avut noroc, eu trăiesc, el nu mai trăiește. Era păcat să se termine povestea lui așa. Dacă tot a fost o tragedie, trebuia schimbat ceva. Și am simțit că schimbarea poate să pornească cu asociația și cu cei care cred în schimbarea atitudinii Poliției Române față de cei cu afecțiuni psihiatrice pe care îi întâlnesc în sistemul 112” – a povestit Andrei Nistor pentru Snoop.
În cadrul acestui proiect, a organizat traininguri de câte două ore, la care au vorbit el, medici psihiatri (Ana-Maria Exergian, Diana Nistor, Arina Sofia, Petrică Felea) și o psihoterapeută (Anca Butuc) din cadrul ALIAT pentru Sănătate Mintală, organizație nguvernamentală care s-a implicat de asemenea în proiectul „Safe Response”.
Atelierele, care se axează pe abordarea oamenilor în episod psihotic și dau cazul lui Alexandru drept exemplu, au avut loc la centrul național de pregătire de la Slatina, Școala de Poliție de la Câmpina, centrul Schengen de la Buzău și baza de pregătire de la Izvorani. Între mai 2023 și noiembrie 2024, au fost pregătiți peste 1.200 de polițiști din toată țara, iar proiectul se află încă în derulare.
„Polițiștii au fost extraordinari, stau gură-cască, pun întrebări. Spun: stai așa, că și mie mi s-a întâmplat. Am fost bine primiți peste tot”, povestește Andrei Nistor.
Majoritatea cursanților au fost polițiști tineri, în primii ani de muncă, dar au avut inclusiv o serie la care au luat parte numai șefi de secție.
Unii dintre ei au povestit că au rude sau colegi cu tulburări psihice grave și s-au bucurat să afle mai multe despre cum îi pot ajuta. Alții au avut situații în teren pe care nu au știut cum să le gestioneze, pentru că nu fuseseră pregătiți.
„Trebuie să facem diferența în cazul unui infractor și în cazul unei persoane cu o tulburare psihică”, explică și psihoterapeuta Anca Butuc într-o emisiune la Radio România Cultural. Și descrie pe scurt ce abordare trebuie să aibă agenții de poliție când intervin într-o urgență psihiatrică.
„E important să ofere un spațiu, să nu se ducă într-un mod amenințător către persoana respectivă, vocea este importantă, o voce calmă, liniștitoare, să nu intre în contradicție cu o astfel de persoană, să încerce să ofere respect, să le valideze sentimentele și experiențele persoanele pe care le au ei în acel moment, e bine să fie o singură persoană care discută cu persoana aflată într-o situație de criză, să nu fie două-trei, pentru că le este greu să se concentreze.”
Toate trainingurile de până acum au fost ținute pro bono de echipa proiectului. Aceștia și-au acoperit din propriul buzunar și toate cheltuielile de cazare sau transport. „Am zis să facem mai întâi, să le arătăm că au nevoie de modulul ăsta”, povestește Andrei.
La traininguri, el le povestește cursanților despre psihoză, cum se simte din perspectiva cuiva care a trecut prin astfel de episoade din cauza bolii. Le explică și că „are un început și un sfârșit, rupți de realitate suntem doar o perioadă”. În noiembrie, la un training la Buzău, nu le-a spus din prima că și el are tulburare bipolară, ci i-a întrebat la finalul cursului:
„De ce credeți că am făcut asociația și acest modul de training? Și au fost doi care au zis simultan: pentru că aveți pe cineva drag, în familie. Zic: da, am. Mi-e tare drag de mine. Ei rămân cumva mască. Pentru că nu numai polițiștii, societatea în general are această reacție. Nu se așteaptă să te vadă bine și funcțional”.
Reporterii Snoop au transmis o solicitare și către Poliția Română privind trainingurile specializate pentru urgențe psihiatrice, dar nu au primit un răspuns până la publicarea acestui articol. Vom reveni cu el odată ce îl vom primi.
Ce s-a întâmplat în cazul lui Alexandru Găzdac
În toiul nopții de 22 aprilie 2020, un bărbat de 37 de ani, doar cu o pereche de boxeri pe el, coboară la parterul complexului rezidențial „Monte Carlo Palace”, unde locuiește. Alexandru Găzdac pare debusolat, iar frazele lui nu au sens. Nu-și amintește unde e și ce caută acolo.
Are căștile în urechi, iar în mâini ține niște chei, mobilul, o foarfecă de bucătărie și un mic obiect metalic, pe care diferiți martori l-au descris mai târziu drept: „un cui”, „o pilă”, „o tijă”, „sulă”, „o sârmă ascuțită”.
La solicitarea managerului, paznicul complexului sună la 112. La fața locului intervin șapte polițiști și doi jandarmi, dar nicio ambulanță. Alexandru se sperie la vederea oamenilor în uniformă. Țipă după ajutor și încearcă să fugă de ei. Doi dintre ei, Viorel Vlășceanu și Vlăduț Tudorache, intră cu el în lift și încearcă să-l imobilizeze. Are loc o confruntare, Alexandru îl rănește la mână pe agentul Tudorache. „Leziunile pot avea caracter de autoapărare și nu pun în primejdie viața victimei”, potrivit raportului medico-legal consultat de jurnaliștii Snoop.
Polițiștii nu reușesc să-l oprească, așa că folosesc și spray-ul lacrimogen. Apoi polițiștii îl urmăresc pe Alexandru pe scările blocului.
Agentul Vlăduț Tudorache îl prinde din urmă pe bărbat, pe treptele dintre etajele 13 și 14, ultimul nivel al blocului. În acest moment, Alexandru mai are cu el doar cheile și cuiul. Foarfeca îi căzuse în confruntarea din lift. Polițistul Tudorache îi cere să arunce obiectele din mâini, povestește, conform dosarului, jandarmul Ciprian Năstasă, care vede episodul de pe casa scării, cu un etaj mai jos.
Tudorache scoate pistolul și spune, de două ori: „Stai, că trag”. Alexandru nu se mișcă. „A rămas în aceeași poziție, paralel cu Tudorache, simulând înjunghierea noastră”, scrie Năstasă. Apoi, dintr-odată, „bărbatul s-a îndreptat în viteză către Tudorache”, scrie Năstasă în declarația lui. Celălalt martor, polițistul Petre Florin Alexandru, descrie diferit același moment: „Bărbatul s-a deplasat normal spre agentul Tudorache”. Când ajunge la doi metri, Tudorache trage primul glonț, care, potrivit lui Petre, nimerește peretele. „După aproximativ două secunde, agentul Tudorache a executat alte 5 focuri de armă către bărbatul respectiv”, declară Florin Petre.
În total sunt 15 minute din momentul în care polițiștii l-au întâlnit pe Alexandru Găzdac în lift până la cele șase gloanțe trase spre el (întregul încărcător al pistolului Makarov deținut de Tudorache a fost golit în 45 de secunde).
Împușcat în zona plămânilor, Găzdac este lovit cu tonfa peste mâna în care ține în continuare „obiectul ascuțit” și peste cap, potrivit procesului verbal de vizionare a imaginilor. Apoi este încătușat de balustradă.
Patru ore mai târziu, Alexandru Găzdac este declarat mort la Spitalul Elias.
Dosarul clasat de două ori de procurori
Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul București au decis clasarea dosarului de omor în care polițistul Tudorache Vlăduţ Lucian era acuzat că l-a împușcat mortal pe Alexandru Găzdac. Aceștia au motivat, între altele, că, dacă victima, Alexandru Găzdac, nu ar fi fost împușcată, ar fi putut fugi pe holul blocului, unde exista riscul să rănească un vecin.
Familia lui Alexandru a contestat decizia de clasare și a cerut reluarea anchetei penale. În decembrie 2021 Tribunalul București a dispus redeschiderea anchetei. Judecătorul de cameră preliminară a motivat, între altele, că:
- „În cauza de față, investigația s-a concentrat pe o singură linie de anchetă, fără a examina și versiunea unei intervenții disproporționate, respectiv dacă executarea a șase focuri de armă în direcția victimei se menține în limitele necesității care se presupune că ar fi impus, ab initio, utilizarea acestor mijloace”.
În urma noilor cercetări, procurorii au început urmărirea penală împotriva lui Tudorache pentru omor și purtare abuzivă.
Dar dosarul a fost din nou clasat de data aceasta de un alt procuror, care a concluzionat că, în momentul în care polițistul Tudorache l-a împușcat de șase ori pe Găzdac, l-a lovit și l-a legat, acțiunile sale au fost justificate de „un drept recunoscut de lege”.
În urma noii clasări, procurorii au decis să restituie poliției bunurile confiscate de la agentul Tudorache, adică pistolul Makarov, încărcătorul, tonfa și perechea de cătușe folosite pentru a-l imobiliza pe Alexandru Găzdac. Agentului Tudorache i se vor înapoia ceasul, perechea de bocanci și geaca de poliție.
Rămân în confiscare specială foarfeca cu mânere albastre și „obiectul înțepător din metal” (un cui îndoit) pe care Alexandru Găzdac le avea în mână, în timp ce alerga, îmbrăcat doar în chiloți, pe scările blocului Monte Carlo. Unde a fost împușcat.
Dar familia lui Alexandru își caută în continuare dreptatea. A contestat și a doua decizie de clasare și așteaptă pronunțarea unei hotărâri, amânate de mai bine de două luni de Tribunalul București.
Foto deschidere: captură din imaginile de pe camerele de filmat ale blocului Monte Carlo. Fotografia a fost publicată inițial în ziarul Libertatea în 2022.