Investigația Snoop a fost realizată după o documentare la care au lucrat, de asemenea, jurnalistele Bianca Albu și Ana Poenariu de la Public Record. Iată aici investigația.
Publicațiile de investigații Public Record și Snoop au arătat pe 2 decembrie cum:
1. Pe 21 decembrie 2023, părinții lui Daniel Băluță, pensionari la stat, au cumpărat 8 apartamente într-o singură zi, la prețul total de 480.000 de euro.
2. Pe 19 august 2024, un dezvoltator imobiliar i-a vândut fratelui lui Băluță un teren și o casă chiar în ziua în care primarul Băluță a propus aprobarea PUD pentru un bloc de 6 etaje al aceluiași dezvoltator, în Sectorul 4.
Băluță: „E o fumigenă”
La o zi după publicarea investigației Snoop și Public Record, Daniel Băluță a fost întrebat de jurnaliștii Euronews, la un eveniment desfășurat miercuri, 3 decembrie, despre averea aflată pe numele familiei sale.
Daniel Băluță a vorbit doar despre primul punct, cel al celor 8 apartamente cumpărate, pe 21 decembrie 2023, la RIN Grand Residence, proprietatea familiei Negoiță.
„E o fumigenă, exact așa cum au fost și altele”, a caracterizat el investigațiile.
Iată o analiză a fiecărei declarații făcute de candidatul Daniel Băluță.
1. Băluță spune că n-a fost contactat pentru un punct de vedere
„Dacă jurnaliștii m-ar fi întrebat cu certitudine aș fi răspuns, dar s-au grăbit un pic, nu e problemă. Nu m-au întrebat deloc”, a declarat Daniel Băluță la conferința de miercuri.
Publicațiile Snoop și Public Record l-au contactat pe Daniel Băluță luni, 1 decembrie, înainte de publicarea din 2 decembrie. Primarul Sectorului 4 a fost mai întâi sunat pe telefonul mobil, atât direct, cât și pe aplicația WhatsApp, la orele 15:28 și 15:31.
Numărul de telefon a fost verificat cu jurnaliști care au dialogat, în ultimul an, cu Daniel Băluță și confirmat de către aceștia ca fiind cel folosit de primar. La profilul de WhatsApp apare fotografia primarului.
Apoi, Băluță a primit întrebările pe WhatsApp, pe SMS și pe e-mail. Reporterul Ana Poenariu a sunat-o și pe Violeta Boerescu, responsabila de comunicare din primărie, însă nici aceasta nu a răspuns.
Adresa de e-mail este cea afișată de Daniel Băluță pe site-ul de campanie.
Nu au răspuns nici frații Negoiță, Robert și Ionuț, nici la apeluri, nici la mesaje. (SMS/WhatsApp).
La clinica stomatologică a fratelui, ni s-a răspuns că se va reveni cu contactul fratelui. Nu s-a întâmplat asta.
2. Ultima declarație de avere a mamei pe site-ul ANI e din 2012
„Averea mamei mele și a tatălui meu a fost controlate de Agenția Națională de Integritate (ANI) în perioada 2008-2014. Cei de la ANI nu au găsit niciun fel de neregulă. Inclusiv averea mea a fost verificată din anul 2016 până în anul 2024, cred că atunci am primit de la ANI decizia”, a declarat Băluță.
Băluță mai spune că „această declarație de avere, ultima, a fost din anul 2015. Legea a prevăzut ca încă trei ani după anul 2015 să existe pe site-ul instituției unde a lucrat, astfel încât din anul 2018 nu se mai află pe site”.
Pe site-ul ANI, ultima declarație de avere disponibilă în dreptul Floricăi Băluță, mama lui Daniel Băluță, este din 2012.
3. Veniturile celor doi soți erau de 8.000 lei/lună, circa 130.000 euro în conturi
E anul în care atât ea, cât și soțul ei aveau salarii anuale de circa 46.000 lei, asta însemnând sub 4.000 lei / lună. Cumulat, aproape 8.000 lei / lună în familie.
În conturi aveau următoarele sume: 68.227, 133.128, 64.873, 45.628, 156.907 și 64.844 lei (533.607 lei) și 12.714 euro. În total, la cursul euro din 2012, puțin peste 130.000 euro.
Părinții săi aveau două case și două apartamente, însă cele două case au fost îmbunătățite.
Conform actelor și conform imaginilor păstrate pe Google Street View cu vila V1, una dintre cele trei din cartierul Berceni, aceasta a fost supraînălțată și mărită în anul 2013, după depunerea acestei declarații de avere.
Ea a fost supraetajată prin lucrări care au costat peste 12.000 de euro, conform documentelor.
În total, fără cei 12.000 de euro, sumele ar fi undeva pe la 125.000 euro. Familia Băluță a cumpărat, în 2015 și 2017, două apartamente (preț total, 126.500 euro) pe care le-a vândut mai apoi aproape dublu, cu un total de 225.000 euro.
Este o sumă la mai puțin de jumătate față de cea pe care părinții lui Băluță au plătit-o pentru apartamentele de la RIN, având în vedere că în calcul nu este luat traiul uzual.
4. Băluță cere declarația din 2015; apartamentele au fost cumpărate în 2023
„Deci același răspuns – nu am avut niciun fel de problemă. În cursul zilei voi depune și eu o cerere la ANI să ne pună la dispoziție declarațiile de avere din anul 2007 până în anul 2015 inclusiv. În declarațiile de avere sunt, repet, marcate toate sursele banilor”, spune Băluță despre ultima declarație de avere a mamei sale.
Însă din 2015, declarație aferentă anului 2014, și până la finele lui 2023, când au fost cumpărate apartamentele din RIN, perioada este de aproape un deceniu.
5. Băluță nu spune nimic despre casa în care locuiește, pe care fratele său a luat-o de la asociatul firmei care ridică „blocul dintre blocuri”
În conferința de presă, dar și ulterior, într-un articol publicitar politic, adică plătit din bani publici și publicat pe site-ul G4Media, Daniel Băluță spune că „totul e în declarațiile de avere și pe site-ul ANI”.
Băluță nu a spus însă nimic despre vila numerotată în investigație V3, cea mai nouă, pe care fratele său a cumpărat-o de la asociatul firmei Cria General Construct. Nici despre terenurile aferente.
Cria General Construct este compania care deține un teren din cartierul Tineretului pe care se ridică un bloc de 6 etaje, între alte blocuri. Daniel Băluță, ca inițiator, a propus proiectul de aprobare a PUD-ului (Plan Urbanistic de Detaliu) pentru construirea blocului în aceeași zi cu tranzacția teren+casă.
În clipurile de campanie, Daniel Băluță susține că îi cheamă pe părinți și pe frate la el acasă și apoi intră în noua vilă din cartierul Berceni.
6. Spune că „am apreciat de fiecare dată jurnalismul de investigații”, dar a hărțuit jurnaliștii până când a apărut în raportul departamentului de stat al SUA
„Am apreciat de fiecare dată jurnalismul de investigații”, a spus Daniel Băluță.
După 2020, el a înaintat peste 30 de plângeri în instanță și administrative împotriva jurnaliștilor Libertatea, unii dintre ei ajunși la Snoop. Mai mult, jurnaliștii au fost audiați inclusiv la DIICOT pentru preluarea unei știri despre acesta.
El a ajuns inclusiv în raportul Departamentului de Stat al SUA privind drepturile omului în România din acest motiv.
„De exemplu, pe tot parcursul anului, primarul Sectorului 4 Bucuresti, Daniel Baluță, a depus peste 30 de dosare civile și plângeri administrative împotriva ziarului Libertatea și a cerut ziarului să nu mai menționeze numele lui în reportaje” – Departamentul de Stat al SUA, raport din 2021 despre drepturile omului în România, tradus de Buletin.de
7. Nu e prima oară când presa scrie despre Băluță. Și nu scriem doar înainte de alegeri
„Faptul că probabil există o condiționalitate legată de termenul de 7 decembrie i-a împiedicat pe colegii dumneavoastră să investigheze un lucru foarte important”, a mai spus Băluță.
În ultimii 8 ani, jurnaliștii Snoop, în special în perioada petrecută la Libertatea, au publicat mai multe investigații despre Băluță și Primăria Sector 4. Printre ele:
- „Polițiștii locali de la Sectorul 4 sunt puși de șefi să escorteze camioanele firmelor preferate, ca să nu achite taxe”, cu continuarea „Primarul Băluță amenință Libertatea cu procese, iar ziarul publică o nouă înregistrare în care șoferii firmelor protejate le spun polițiștilor “să sune la primar, la domnul Băluță, că știe el!” (2018)
- Gruparea Goleac – primarul PSD Băluță se afișează cu mafia. Șef din Poliția Locală Sector 4, la piscina din curtea casei liderului Clanului Sportivilor (2020)
- Libertatea l-a găsit pe șeful ADP Sector 4 pe insula grecească Eghina chiar după ce DNA l-a trimis în judecată. Era însoțit de o dubă de la Rosal care descărca materiale de construcții la o vilă! (2020)
- Șefii din Sectorul 4 au pus la vila în construcție de pe insula din Grecia scrumiere în formă de țigaretă din stațiile STB Sector 4! (2020)
Nota autorilor: Nu există nicio condiționalitate legată de campania electorală. Interesul public este concentrat în mod logic pe cei care cer votul în perioadele cu alegeri, iar publicul are dreptul să știe cine sunt candidații. În 2024, la alegerile locale din București, din 1,8 milioane de cetățeni au votat circa 41%.
Foto principal: Gyozo Baghiu / Inquam Photos