Sari la conținut
Jurnalism fără lesă.

Caută o pagină sau un articol..

  • Follow-up
  • Investigații
  • Toate documentele care arată că Roxana Mînzatu și-a construit ilegal casa în centrul istoric al Brașovului, pe care comisarul le-a omis în Parlamentul European 

    Toate documentele care arată că Roxana Mînzatu și-a construit ilegal casa în centrul istoric al Brașovului, pe care comisarul le-a omis în Parlamentul European 
    Deși Roxana Mînzatu și familia ei au fost anunțate de către autorități, în 2003, 2008 și 2009, prin trei documente oficiale, că nu au voie să construiască fără aviz casa din centrul Brașovului, lucrările s-au făcut fără să se respecte legea. În discursul ei din Parlamentul European, Mînzatu nu a vorbit și despre actele oficiale care atestă ilegalitatea. Snoop vi le prezintă azi, cronologic.

    • În toată această perioadă în care s-a derulat cazul casei sale din Brașov, Roxana Mînzatu a fost, potrivit CV-ului depus la Parlamentul European: consilier județean de Brașov, subprefect al județului Brașov, ministru, secretar de stat, parlamentar de Brașov și europarlamentar. 
    • Direcția Patrimoniu Cultural din Ministerul Culturii, Direcția Județeană pentru Cultură Brașov, instituții cu autoritate în domeniu, atestă că Roxana Mînzatu, propunerea României pentru funcția de comisar european și vicepreședinte al Comisiei Europene, și-a extins casa din centrul Brașovului fără să respecte legea privind protejarea monumentelor istorice. 
    • Chiar în documentele trimise de Roxana Mînzatu după audieri către presă se precizează că lucrările au fost efectuate fără aviz și autorizație de construire. 
    • Manfred Weber, liderul popularilor europeni, a declarat marți că „există încă întrebări legate de proprietatea” comisarului desemnat Roxana Mînzatu „care necesită clarificare”.
    • Miercuri, purtătorul de cuvânt al Partidului Popularilor Europeni, cel mai mare grup din Parlamentul European, Pedro Lopez de Pablo, a declarat pentru Hotnews: „Suntem îngrijorați de un vicepreședinte al Comisiei care va fi urmărit de justiția română pentru lucruri ilegale”.

    SUSȚINE JURNALISMUL FĂRĂ LESĂ

    Contăm pe donațiile cititorilor pentru a continua să publicăm investigații. Îți mulțumim!
    donează

    Roxana Mînzatu, nominalizată pentru funcția de comisar și vicepreședinte al Comisiei Europene, a extins o casă de la 56 la 131mp în centrul Brașovului fără autorizație de construire și fără aviz obligatoriu de la Direcția Județeană pentru Cultură.

    Lucrările au fost realizate în perioada 2009 – 2011, potrivit mărturiei europarlamentarei PSD.

    În acest sens, Ministerul Culturii a anunțat deja un control, plus sesizarea Poliției. Conform informațiilor Snoop, Poliția de patrimoniu din Brașov ar urma să ajungă la locuința familiei Mînzatu săptămâna viitoare.

    Investigația Snoop, publicată marți, 5 noiembrie și vineri, 8 noiembrie 2024 a dus la două întrebări la audierile acesteia din Parlamentul European de marți, 12 noiembrie.

    • Prima, de la Sabine Verheyen din Germania, membră a Grupului Partidului Popular European (Creștin Democrat). „Ați cumpărat o casă și ați dublat suprafața fără autorizația cerută. Puteți să ne confirmați că ați extins această casă fără autorizație de la Ministerul Culturii, așa cum a relatat presa, citând ministerul? Cum vedeți rolul de a proteja patrimoniul cultural și cum puteți fi compatibilă cu această funcție?”, a spus ea, conform trimisului HotNews la Bruxelles, Laurențiu Ungureanu.
    • Henrik Dahl, creștin-democrat danez, a readus tema în discuție, întrebând dacă „relatarea de presă mințea și dacă Ministerul Culturii mințea”.
    Sabine Verheyen, arhitectă germană, în momentul în care îi pune întrebarea Roxanei Mînzatu. Foto: captură live PE

    Mînzatu a recunoscut că a ridicat casa din centrul municipiului Brașov fără autorizație de construire, însă că a intrat „în legalitate”. Cât despre imobil, a insistat că are două documente care atestă că aceasta nu este monument istoric, însă nu a vorbit și despre lipsa avizului de la Ministerul Culturii pentru extindere, obligatoriu oricum în cazul unei construcții adiacente unui monument istoric.

    Apoi, imediat după audierile din Parlamentul European, Roxana Mînzatu le-a oferit jurnaliștilor trei documente. Două din 2011 și unul din 2024, prin care, susținea ea, casa nu este monument istoric. 

    A recunoscut, însă, la Euronews, că n-a avut avizul obligatoriu de la Ministerul Culturii, argumentând că „nu am știut asta”.

    După audieri, Manfred Weber, liderul popularilor europeni, a declarat că „există încă întrebări legate de proprietatea” comisarului desemnat Roxana Mînzatu „care necesită clarificare”.

    Snoop vă prezintă toate faptele și documentele puse cronologic:

    1974 Se mută în casă. În casa din strada Lungă din Brașov ajunge familia Manea, părinții Roxanei Mînzatu, cu șase ani înainte ca aceasta să se nască. Ei sunt chiriași într-o casă naționalizată și rămân în chirie și după nașterea ei, dar și aproape două decenii după Revoluție.

    1995 – Legea achiziției caselor naționalizate. Începând cu acest an, casele naționalizate pot fi vândute către chiriașii din momentul emiterii Legii nr. 112/1995. Casa în care stă familia Roxanei Mînzatu aparține de RIAL, o companie din subordinea Primăriei Brașov.

    17 aprilie 2003 – Tatăl Roxanei Mînzatu, notificat că e monument istoric. Tatăl Roxanei Mînzatu, Mantea Matei, este înștiințat de Ministerul Culturii și Cultelor, prin Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Brașov, că locuința sa este „imobil monument istoric”, iar „exploatarea și întreținerea imobilului” se vor face „în conformitate cu legislația în vigoare, orice intervenție, inclusiv reparațiile curente și lucrările de întreținere, fiind permisă numai cu avizul instituțiilor abilitate din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor”.

    Ministerul atașează și extrase din Legea nr. 422/2001. (Click pentru mărire)

    6 februarie 2008 – Roxana Mînzatu, avertizată să nu facă modificări fără aviz. Cu un an înainte să cumpere casa, Roxana Mînzatu, noul chiriaș după decesul tatălui ei, primește și ea o informare de la aceeași direcție din Ministerul Culturii. Conform acesteia, „imobilul din Brașov, str. Lungă, nr. Anonimizat, este înscris în lista monumentelor istorice 2004, cu nr. Cod LMI BV-II-m-B-XXXXX și este protejat de lege”.

    La fel ca în adresa către tatăl ei, i se aduce la cunoștință că orice intervenție e permisă doar cu aviz de la Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu. 

    24 februarie 2009 – Cumpără casa, al treilea document în care se vorbește de monument istoric.

    În 2009, Roxana Mînzatu și soțul cumpără casa de la RIAL. Suma, 24.000 lei și apoi o rată de 400 lei lunar până la suma de 72.000 lei (17.000 euro la rata de conversie din 2009).

    E al treilea document în care se vorbește că imobilul e monument istoric: la punctul 7 al rubricii „alte clauze”, pe a doua pagină din cele două ale contractului, se atrage atenția că „prezentul contract s-a întocmit în baza Avizului Provizoriu de Folosință nr. 79/2/06.02.2008 emis în conformitate  cu Legea nr. 422/2001, privind imobilul monument istoric cu nr. De evidență LMI BV-II-m-B-XXXXX”.

    2009-2011. Extinderea se face fără acte. Conform multiplelor mărturii ale Roxanei Mînzatu și ale soțului acesteia, dar și a imaginilor din satelit, se realizează extinderea casei de la 56mp la 131mp. Nu există autorizație de construire, care ar fi trebuit să fie urcată pe site-ul Primăriei Brașov, unde există zeci de autorizații pentru strada Lungă între 2009 și 2011. Nu a fost informată Direcția Județeană pentru Cultură despre lucrări, dar nici RIAL. 

    20 și 28 octombrie 2011. „Recomandare” și act care nu declasează monumentul. În 2011, familia Mînzatu primește două documente de la Cultură. În 20 octombrie, o „recomandare” de la Direcția Județeană pentru Cultură ca doar corpul de clădire în care locuiește familia Mînzatu să fie radiat din lista monumentelor istorice, iar doar celelalte două corpuri (A și B) să rămână în LMI. Apoi, pe 28 octombrie, la o săptămână distanță, Direcția Patrimoniu Cultural informează familia Mînzatu că locuința „nu are valențe de monument istoric”. 

    Aceste două documente nu au valoare de a declasa corpul de clădire din lista monumentelor istorice, arată Direcția Patrimoniu Cultural din Ministerul Culturii, într-un răspuns oficial către Snoop. Documentul este publicat în articolul publicat vineri, 8 noiembrie.

    2013. Casa este intabulată. Este momentul despre care Mînzatu vorbește că a intrat „în legalitate”. Intabularea se face în baza unor acte administrative emise de Primăria Brașov și Consiliul Local Brașov. Primăria nu a transmis documentele către Snoop.

    2019. Termină de plătit chiria. Este momentul în care se plătește ultima tranșă de bani din cei 72.000 lei de către familia Mînzatu. 

    5 noiembrie 2024. Snoop publică prima investigație despre casa familiei Mînzatu

    Roxana Mînzatu este audiată în Parlamentul României, unde nu primește întrebări de la politicieni despre casa extinsă ilegal. Presa o întreabă despre imobilul din Brașov, iar Roxana Mînzatu afirmă că totul s-a făcut legal. 

    6 noiembrie 2024. Mînzatu e notificată că avea nevoie de aviz.  După publicarea investigației Snoop, Direcția Județeană pentru Cultură Brașov transmite familiei Mînzatu că a monitorizat imobilul situat pe strada Lungă, nr XXX, monument istoric înscris în Lista Monumentelor Istorice și o informează „că la fața locului s-au observat lucrări de construire la corpul din spatele terenului”.

    „Lucrările au fost executate fără avizul Direcției Județene pentru Cultură Brașov”, precizează instituția citată. 

    Direcția județeană subliniază că: „deși corpul de imobil asupra căruia s-a intervenit a fost identificat ca nefăcând parte din monumentul istoric, art 24 din legea 422/2001 instituie obligația obținerii avizului Ministerului Culturii, având în vedere încadrarea sa în ansamblul urban conform prevederilor din lege și regimului de zone de protecție a monumentului istoric sau zone construite protejate. 

    Ea cere familiei Mînzatu să intre în legalitate, deoarece lucrările nu puteau să fie efectuate înainte de obținerea avizului. 

    7 noiembrie 2024. Ministerul Culturii anunță Snoop că a existat o inspecție după articolul din 5 noiembrie. 

    La două zile după ce Snoop publică articolul în care arată că familia Mînzatu a cumpărat casa monument istoric cu 17.000 de euro și nu a avut un aviz obligatoriu de la Direcția Județeană pentru Cultură. Lipsa avizului arată că extinderea casei s-a făcut în mod ilegal. 

    Direcția Patrimoniu Cultural din Ministerul Culturii, prin semnătura directorului Ștefan-Emilian Gamureac, aduce trei informații importante: 

    1. Casa în care locuiește familia Mînzatu este monument istoric. Documentul a fost prezentat în investigația Snoop publicată vineri, 8 noiembrie 2024. Direcția Patrimoniu Cultural din ministerul Culturii contrazice astfel informația furnizată de Direcția Județeană pentru Cultură Brașov. Roxana Mînzatu nu a menționat acest document în timpul audierilor din Parlamentul European. 

    2. Extinderea casei s-a făcut ilegal, prin încălcarea Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. 

    3. Poliția a fost informată și va face verificări la imobilul familiei Mînzatu.

    11 noiembrie 2024. Cătălin Mînzatu este informat. Soțul europarlamentarei, ridică personal de la Direcția Județeană de Cultură Brașov documentul emis pe 6 noiembrie. 

    12 noiembrie 2024. Roxana Mînzatu este audiată în Parlamentul European pentru funcția de comisar și vicepreședinte al Comisiei Europene. 

    Mînzatu recunoaște în fața europarlamentarilor că nu a avut aviz de construire, dar insistă că imobilul nu este monument istoric. Prezintă documentul emis de Direcția Județeană pentru Cultură Brașov pe 6 noiembrie, nu spune nimic despre documentul emis de Direcția Patrimoniu Cultural, care preciza că este monument istoric. 

    În fața europarlamentarilor, nu informează că a construit casa ilegal, fără aviz obligatoriu de la Direcția Județeană pentru Cultură. 

    Roxana Mînzatu a prezentat jurnaliștilor documentul primit de soțul ei de la Direcția Județeană pentru Cultură, dar nu prezintă situația completă: nu a avut avizul obligatoriu pentru a extinde casa. În lipsa avizului obligatoriu de la Cultură, toată construcția este considerată că nu a respectat legea privind protejarea monumentelor istorice.

    SUSȚINE JURNALISMUL FĂRĂ LESĂ

    Contăm pe donațiile cititorilor pentru a continua să publicăm investigații. Îți mulțumim!
    donează
    Alege tipul donației:
    Alege suma dorită:
    Susține
    Despre autori
    Cristian Andrei este jurnalist de 17 ani, fiind preocupat de politica internă și modul în care partidele finanțează mass-media. A lucrat în presa tipărită, televiziune și online. A făcut parte din redacția Gândul ca reporter special, iar în televiziune a lucrat pentru Digi24. A fost senior editor la Radio Europa Liberă România și reporter Libertatea. În 2022, a câștigat premiul „Ion Rațiu” pentru jurnalism după investigațiile despre mecanismul prin care partidele își cumpără, cu bani publici, imagine pozitivă în presă.

    Răzvan Luțac e în presă din 2009. Pe-atunci fugea, după orele de la liceu, să scrie despre fotbalul mic. La început ca ajutor, a fost înglobat în echipa de investigații a ziarului care s-a ocupat de cazuri precum Gala Bute, Hexi Pharma, Colectiv, investigațiile post-Colectiv. A scris și la Libertatea între 2018 și 2024, când a plecat și de la GSP. Din 2024 colaborează cu HotNews și este co-fondator SNOOP.ro.