Teste fals pozitive și tânărul care a consumat paracetamol. Premierul Ciolacu nu crede că un șofer poate rămâne fără permis pentru o pastilă de răceală

Update 11 iulie: Modificările Ordonanței de Urgență privind testarea antidrog a șoferilor, adoptate de Guvern, includ:

Instituirea unui termen de 72 de ore pentru laboratoarele de medicină legală pentru a furniza rezultate toxicologice.
Restituirea permisului de conducere, dacă rezultatele nu sosesc în acest termen de 72 de ore.
Dacă rezultatul iese negativ, în cele 72 de ore, șoferul își primește permisul înapoi.
Dar dacă rezultatul iese pozitiv, șoferului i se reține permisul și i se deschide dosar penal.
Limitarea analizei toxicologice exclusiv la instituțiile de medicină legală, excluzând laboratoarele Poliției Române, așa cum era în varianta ordonanței precedente.
Alte măsuri includ eliminarea drugtestelor cu erori (marca AquilaScan din China) și dublarea capacității de testare, a anunțat ministrul de interne Cătălin Predoiu.

În timp ce Poliția Română și premierul Marcel Ciolacu insistă că Ordonanța de Urgență 84, care prevede că cei care refuză să facă un test antidrog rămân fără permis până vin rezultatele testelor biologice, este una utilă în forma sa actuală, medicii legiști îi contrazic, iar șoferii trecuți deja prin experiența testelor fals pozitive se revoltă: „Este o mare bătaie de joc”.

„Nu s-a întâmplat până acum acest lucru, ştiu şi eu, ştiţi şi dumneavoastră. Îmi puneţi o întrebare ca şi cum s-ar întâmpla acest lucru. Eu v-am spus: joi vom lua măsurile ca acest lucru să nu se întâmple”, a răspuns premierul Marcel Ciolacu la întrebarea adresată de reporterul Marius Gârlașiu, de la Observator News, despre ce ar trebui să facă un şofer care rămâne fără permis, deşi a luat o simplă pastilă de răceală.

Situația lui Dorin*, 28 de ani, îl contrazice însă pe premierul Marcel Ciolacu.

Procesul unui consumator de paracetamol

Pe 17 februarie 2024, Dorin a fost oprit de polițiști pentru că a depășit viteza la intrarea în localitate: 76km/h la limita de 50 km/h. A primit amendă, apoi a fost testat pentru alcool și droguri. „Eu nefiind consumator de substanțe și nici de alcool am acceptat cu încredere orice fel de testare, fiind absolut sigur că nu are ce să se întâmple”, spune el pentru Snoop.

Doar că Dorin era răcit și luase două pastile de paracetamol în acea zi. Una cu doar 40 de minute înainte să facă testul antidrog. După o jumătate de oră, aparatul i-a indicat pozitiv la amfetamină – drog de mare risc.

Deși paracetamolul nu conține amfetamină, pot exista interferențe, explică pentru Snoop atât medicul în toxicologie Radu Țincu, cât și medicul legist Gabriel Gorun.
„Există structuri care au oarecare similitudine până la un punct, fără a fi identice. Paracetamolul este posibil ca pe o anumită ramură, fiind o structură chimică destul de complexă, mai ales că are și excipienți, să semene puțin, nu identic, cu amfetamina. Și atunci când găsește în drug test acest receptor pentru amfetamina, se potrivește”, explică dr. Gorun.

„Le-am spus imediat c-am consumat pastila de răceală și, dacă se poate, să repetăm testul, lucru ce mi-a fost refuzat”, povestește Dorin. Susține că agenții de poliție l-au încadrat la „drogat” pentru că „eram îmbrăcat mai de cartier”.

L-au dus la spital pentru mostrele biologice și examenul clinic. L-a trecut fără probleme. „Când am ajuns la spital, agenții mi-au zis să stau lângă mașină să-mi facă o poză cu telefonul lor personal. Ca să o dea mai departe șefului, să vadă el aspectul meu vestimentar”, își amintește Dorin. După 5 ore de teste și așteptare, i-au dat drumul. Era 3 dimineața și avea de parcurs 40 de km înapoi spre casă. Fără mașină.

A doua zi, Dorin a intrat în statistica pe care Poliția o transmite către presă după raziile din trafic. Cazul lui apare în buletinele de știri.

Purtătorul de cuvânt vorbind despre razia din București în noaptea în care și Dorin a fost testat pozitiv la amfetamină. Captură Antena 3

Purtătorul de cuvânt a făcut afirmația că eu eram sub influența substanțelor și am condus. Nici măcar nu a folosit alți termeni precum «posibil, suspect etc.». A afirmat direct de parcă avea analiza biologică în mână.
Dorin, șofer care a ieșit fals pozitiv la amfetamină.

Disperat să-și recupereze permisul, Dorin a cerut în mai multe rânduri o audiență la directorul INML pentru a-i explica situația. A scris o cerere și a așteptat cu ea în mână 6 ore la secretariat. „Erau mulți oameni acolo pe care îi trimiteau acasă, eu am fost primul acceptat. Chiar am rămas mirat de norocul pe care l-am avut.” A fost primit în birou.

Cerere de audiență pe care a scris-o Dorin.

După audiență, analizele lui au fost gata în două săptămâni. A plătit 558 de lei, apoi a așteptat. Timp de trei luni, niciun polițist nu i-a ridicat buletinul de analize, „deși am sunat zilnic la secție pentru informații. De fiecare dată mi se spunea că nu sunt gata”. Un șofer care trece prin acest proces nu poate avea acces la rezultatul analizelor până când buletinul nu este ridicat de către polițist.

„Am fost personal la INML să înțeleg care e situația, mi s-a comunicat că efectiv Poliția nu ridică analizele”, povestește el. Știa că rezultatul nu are cum să fie decât negativ. Își plătise testele și la un laborator privat, pentru a avea siguranța că nu are nicio substanță în sânge și urină.

Analize făcute la un laborator privat. Acestea nu pot reprezenta probă la dosar. Dorin le-a făcut pentru a mai avea un rezultat.

A făcut mai multe plângeri la IGPR și, într-o zi, a venit telefonul cu vestea: analizele indică negativ la amfetamină, substanța descoperită la drugtest. După patru luni și-a recuperat permisul de conducere. „Stres, bani și timp pierdut absolut degeaba”, conchide Dorin.

Așa arată procesul unui consumator de paracetamol.

Premierul Ciolacu declara că astfel de cazuri nu există. Poliția Română, prin Bogdan Despescu, îi sfătuiește pe Dorin și pe ceilalți șoferi să aibă grijă la ce medicamente consumă.

„Este necesar ca cetățenii să se informeze cu privire la medicamentele pe care le consumă și să citească atent prospectul ori să se consulte cu un medic, deoarece unele medicamente sunt contraindicate pentru condusul autovehiculelor”, spune Poliția Română într-un comunicat de presă.

În România se consumă milioane de cutii de ibuprofen și paracetamol pe an.

România zilei de astăzi copiază strategiile eșuate ale anilor 1980-1990 din țările vestice (cu precădere SUA). Avem impresia că dacă suntem pe cât de duri posibil, inclusiv prin tratarea consumatorilor drept traficanți ori tratarea șoferilor care au consumat ibuprofen drept drogați, atunci vom scăpa de droguri. Asta este cât de poate de fals, căci au încercat-o țări cu bugete de mii de miliarde de dolari și totul a devenit mult mai rău: substanțe noi, consum accentuat și ascuns, îmbogățirea criminalității organizate, decese prin supradoză etc.
Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile antidrog, specializat la Universitatea Oxford.

Poliția Română nu admite că există teste fals pozitive

În 2023, doar 62% dintre drugtestele rapide cu rezultat pozitiv au fost confirmate de analizele de sânge. Libertatea a arătat în decembrie 2023 câte teste fals pozitive au fost înregistrate de inspectoratele județene de poliție, deși Poliția Română a ținut ascunse datele oficiale despre testele drog pozitive infirmate de analizele de laborator.

În comunicatul transmis ca răspuns la criticile aduse în spațiul public Ordonanței 84, Poliția Română spune „că aparatele drugtest nu dau erori, așa cum sunt numite în spațiul public”.

Poliția le numește „infirmări care provin de la substanța detectată, în urma consumului unor medicamente, care sunt contraindicate condusului”.

„15-20% din totalul testărilor efectuate de Poliția Română au ieșit negative la Medicină Legală, tocmai prin prisma faptului că acele persoane au consumat unele medicamente, iar aparatele DrugTest, de ultimă generație, au capacitatea de a detecta inclusiv substanțe”, mai explică Poliția.

De cealaltă parte, medicii Consiliului Superior de Medicină Legală (CSML) arată, într-un comunicat de presă, că „unele medicamente uzuale conțin substanțe care pot duce la pozitivarea unor teste toxicologice, fără ca ele să fie în concentrații apte de a duce la o afectare a capacității de conducere autovehicule”. Și dau exemplul codeinei care, utilizată ca antitusiv în cantități reduse, va da reacții pozitive la opiacee.

Evaluarea prezenței substanțelor psihoactive pe baza prospectului medical nu este fezabilă, mai spun medicii, deoarece prospectul nu conține informații despre remanența substanțelor active în organism. De exemplu, o substanță cu efecte clinice de 4 ore poate fi detectată la 8, 16, 24 sau chiar 48 de ore, în funcție de sensibilitatea aparatului de analiză, lucru neprecizat în prospect.

Medicul legist Gabriel Gorun adaugă că sensibilitatea testelor variază de la o substanță la alta, poate fi de 95% pentru una și de 50% pentru alta. Tocmai de aici provin multele erori: „substanțe similare la care sensibilitatea scade foarte puternic, astfel că o pastilă de nurofen poate cupla cu un test pozitiv pentru canabis”. În plus, sensibilitatea este influențată și de factori precum căldura și lumina, explică medicul.

2 ani și 8 luni fără permis

Tot premierul Ciolacu declara că „nu e o catastrofă, pentru 2 zile, că rămâi fără permis”, în condițiile în care șoferii așteaptă rezultatele de laborator cu lunile sau chiar cu anii.

Trei mii de teste s-au făcut în toate laboratoarele din țară în 2023, unele datând însă din anii anteriori. 1.100 au fost infirmate.
Conform raportului Poliției Române, doar anul trecut au fost constatate 3.699 de infracțiuni pentru conducerea sub influența substanțelor psihoactive.

Mircea* a ieșit pozitiv la cocaină în urma unui test rapid antidrog, în iulie 2021. Examenul clinic de la spital a notat că nu este sub influență. De aici însă a urmat o lungă așteptare.

A plătit analizele de la institutul medico-legal din banii lui, crezând că asta va reduce perioada de așteptare. Polițiștii i-au spus că rezultatele analizelor vor dura aproximativ două săptămâni. În realitate au durat șase luni și jumătate, fiind gata pe 4 februarie 2022. Analizele nu pot fi plătite decât în momentul în care este dat rezultatul examenului toxicologic.

Pentru ca analizele să fie gata în 48-72 de ore, cu ajutorul laboratoarelor de medicină legală care urmează să fie înființate în IGPR, „ar fi nevoie de ani de zile și zeci de milioane de euro, de angajări masive și achiziții de echipamente”, spun medicii legiști.
Aceiași medici subliniază diferența dintre substanțele active și cele inactive, precum și între urmele unei substanțe și intoxicația acută. Pentru a diferenția, laboratoarele trebuie să analizeze mostrele atât calitativ (identificarea substanței), cât și cantitativ (detectarea substanței active și a metaboliților, inclusiv concentrațiile lor), pentru a determina impactul asupra capacității șoferului.

La nivel de dotare, stăm prost în București, pentru că avem aparate vechi, puține, multe s-au aglomerat de la an la an, așa că au niște restanțe care sunt foarte greu recuperabile. În momentul acesta este foarte dificil să se atingă acest deziderat. Din punct de vedere tehnic, eu pot să dau rezultatul în cele 72 de ore pe care le vrea domnul prim-ministru cu prezența sau absența unor substanțe confirmate. După, în funcție de substanțele detectate, să încep să fac analizele aprofundate de stabilire a concentrației lor.
Medic legist Gabriel Gorun

Printr-o situație similară a trecut și Mircea, tânărul din București care a rămas fără permis după ce a ieșit pozitiv la cocaină. Analizele de sânge eliberate de INML nu au găsit nicio urmă de cocaină sau alte substanțe active.

Au identificat însă o cantitate foarte mică de metabolit (substanță care influențează procesul de metabolism) inactiv: THC-COOH sub 0,005 miligrame/ml.

Acesta din urmă este un metabolit, fără efecte psihotice. Un prag de THC-COOH sub 5 nanograme / mililitru indică un nivel aproape nedetectabil de metabolit în organism, sugerând fie o abstinență prelungită, fie un consum foarte scăzut și în urmă cu mai multe zile sau chiar săptămâni.
Comparativ, în SUA, Administrația pentru Abuzul de Substanțe și Servicii de Sănătate Mintală (SAMHSA) limita de screening pentru THC-COOH este de 50 ng/ml.
În general, țările europene au limite pentru prezența substanței psihoactive THC pentru a determina intoxicația acută și capacitatea de a conduce și nu pentru THC-COOH (metabolitul inactiv)
Conform Centrului European de Monitorizare a Drogurilor și Dependenței de Droguri (EMCDDA), în Belgia, Irlanda, Luxemburg, Norvegia, concentrația admisă este de 1 nanogram / ml, în Germania este de 0,5 ng/ml, în timp ce în țări precum Cehia și Marea Britanie, limita permisă crește la 2 nanograme per ml.

Medicul Gorun explică pentru Snoop că „limita de relevanță este la nivelul limitei de detecție, deci detectează cele mai mici cantități. De aceea, testele ies pozitive pentru substanțe consumate acum trei-patru zile. Aparatul este foarte sensibil. De exemplu, voi avea steroizi în corp azi deoarece am mâncat ieri carne de vită de la abator”. Limitele trebuie schimbate, insistă medicul.

Timp de un an, din februarie 2022 până în martie 2023, Mircea a dat mai multe declarații la poliție. Polițistul a recomandat clasarea dosarului deoarece analizele și examinarea medicală indicau că nu era sub influența drogurilor în momentul conducerii. Procurorul de caz a vrut însă să fie sigur și a cerut o nouă expertiză pentru a determina exact cantitatea de THC-COOH din corpul lui Mircea.

Procesul verbal pentru această expertiză a fost făcut în iunie 2023.

În noiembrie 2023, expertiza a fost finalizată.

În martie 2024, Mircea a primit ordonanța de clasare a dosarului care spune că TH-COOH sub 0,005 micrograme/ml este un metabolit inactiv și nu afectează capacitatea șoferului. Permisul și l-a recuperat 20 de zile mai târziu.

Un proces care a durat 2 ani și 8 luni.

„Cel mai greu este să accepți că nu ai nicio putere să faci ceva. Au fost și multe perioade când picam în depresie și stări de nervi văzând cât de dezinteresate sunt de fapt autoritățile și cât de neputincios ești într-o astfel de situație, dacă nu ai conexiunile corecte sau banii necesari sa te descurci”, mărturisește Mircea pentru Snoop.

Cazul lui este însă unul despre care vorbesc chiar medicii legiști: „în absența unei confirmări, în sânge, a prezenței unei substanțe psihoactive, în doze care pot avea efecte clinice, conducătorul de autovehicul nu ar trebui să fie considerat a fi sub influența acestora”.

O decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție spune însă că nu contează toate aceste aspecte aduse în atenție de medici. Orice urmă de substanță, fie ea și inactivă, înseamnă că șoferul este vinovat. Depinde doar de judecător, de procuror sau de polițist cum interpretează rezultatele analizelor.

Alți șoferi rămași fără permis în urma unor teste fals pozitive

Anghel*, două teste de salivă. Rezultate negative în 9 luni.

„Am fost pus să aștept nouă luni până la sosirea analizelor ca să fie un drăguț negativ. Am fost testat pe timp de seară, în circumstanțele unui filtru de patru mașini. Am fost testat de două ori, primul fiind negativ. Polițistului nu i-a convenit. Având păr lung legat în coc, barbă și cearcăne, am fost candidatul ideal. Mi-a spus, citez, «nu mai f**e buha și fă testul în fața mașinii (în fața farurilor pornite ale autospecialei)», după care a mai desfăcut un test care, spre surprinderea mea, a ieșit pozitiv la canabis. Nouă luni mai târziu analizele din sânge și urina au fost negative.”

Cristi* și-a condus singur mașina până la secția de poliție, unde agentul l-a testat antidrog.

„Pe 21 ianuarie 2022, am fost oprit de poliție și testat pentru alcool, cu rezultat negativ. Polițistul mi-a zis să-l urmez la secție pentru testarea antidrog. Dacă era așa sigur că eu sunt drogat, de ce mi-a permis să conduc până la secție? Aici mi-au ieșit negative până la ultima – ketamină. Nu scria nici pozitiv, nici negativ, ci că se recomandă analize laborator la KET (au folosit un aparat AquilaScan, n.r.). Medicul de la spital a confirmat că sunt apt de condus. Am așteptat două luni pentru rezultatele analizelor de laborator. În final, au ieșit negative și mi-am recuperat permisul. Nu mai vreau să trec prin asta.”

Ordonanța de clasare primită de Cristi, după ce analizele biologice au ieșit negative.

Mihai* – un an pe bară pentru fals pozitiv la cocaină.

„Am trecut printr-un astfel de calvar din noiembrie 2022 până în octombrie 2023. Am fost oprit în trafic și testat pozitiv pentru cocaină, carnetul fiindu-mi reținut. După 11 luni de așteptare și numeroase telefoane fără răspuns la INML, am aflat că analizele mele erau gata din martie 2023, dar nu am fost anunțat. Cu ajutorul avocatului, am obținut o copie a rezultatelor negative și mi-am recuperat permisul în octombrie 2023.”

Sunt doar câteva dintre mărturiile transmise către Snoop de la șoferi care au primit și ordonanțe de clasare.

Legea Anastasia, Mario Iorgulescu și Vlad Pascu

Premierul Ciolacu și Poliția Română amintesc în comunicarea lor recentă de cazul 2 Mai din care „poliția a învățat ceva”. În august 2023, Vlad Pascu, aflat sub influența unor droguri de mare risc, a provocat un accident în urma căruia doi tineri au murit pe loc, iar alți trei au fost răniți. Cazul lui încă se judecă.

Cu mai puțin de o lună înainte de tragedia de la Constanța, fusese promulgată Legea Anastasia care spune că șoferii care se urcă la volan sub influența alcoolului sau a drogurilor ori fără permis de conducere și fac accidente mortale sunt condamnați direct la închisoarea cu executare.

În ciuda schimbărilor legislative și declarațiilor politicienilor despre toleranța zero față de șoferii sub influență, cazul lui Mario Iorgulescu lasă un gust amar de nedreptate șoferilor acuzați fără temei de consum de substanțe la volan.

Mario Iorgulescu, fiul președintelui LPF Gino Iorgulescu, a scăpat de condamnarea la 13 ani și opt luni pentru accidentul mortal pe care l-a provocat în 2019, sub influența alcoolului și a cocainei. Procesul său va fi rejudecat, în timp ce el se află liber, într-o clinică din Italia.

Cum se luptă politicienii cu drogurile

Joi, 11 iulie, se anunță un protest la București pentru anularea noii Ordonanțe privind testările antidrog în trafic. O petiție lansată de Declic a fost semnată de 200.000 de oameni. Guvernul va proroga joi o parte din prevederile Ordonanței, urmând ca Institutul de Medicină Legală să intre într-un program accelerat de dotare cu aparatură, pe banii Băncii Mondiale, arată HotNews.

Guvernul a făcut un grup de lucru și cu medici legiști în care a promis o dotare mai bună, noi angajați în laboratoare și introducerea unor limite. Modificările și deciziile vor fi anunțate joi.

În ultimii ani, medicii legiști au fost depășiți de numărul de teste pe care trebuiau să le facă, acuzând că miile de teste le-au blocat activitatea. Lipsa de oameni instruiți, de aparatură la nivel de țară, dar și de reactivi care ajută la identificarea substanțelor le-au îngreunat deseori munca. În multe cazuri, noile substanțe psihoactive (cunoscute ca „legale”) nu sunt identificate nici de aparatele drug test rapide, nici la analizele de laborator. Legiștii au mai acuzat și o practică neunitară la nivel de țară.

Premierul Ciolacu spune însă că trebuie să se găsească soluții pentru OUG 84 ca lupta cu drogurile să nu fie abandonată.

Ce înseamnă lupta cu drogurile – o problemă de siguranță națională discutată chiar în Consiliul Suprem de Apărare a Țării în octombrie 2023:

Cel puțin două milioane de consumatori de droguri, estimează Ministerul Justiției.
Vârsta consumatorilor minori a scăzut până la 11-12 ani, conform Agenției Naționale Antidrog (ANA).
311 minori au fost internați pentru dependențe la Spitalul Obregia în 2023, potrivit datelor oferite către Libertatea.
În ciuda fenomenului „alarmant”, evidențiat și de președintele Iohannis, România nu are nicio clinică de stat pentru recuperarea dependenților de droguri, deși ANA a primit bani de la bugetul de stat să construiască trei comunități terapeutice. Niciuna nu a funcționat vreodată.
Dar un nou proiect legislativ promite că de data asta parlamentarii vor construi câte un centru în fiecare dintre cele opt regiuni de dezvoltare a României, scrie Euronews.
Până în februarie 2024, nu exista niciun centru de adicții care să trateze doar minori.
România, prin Portul Constanța, rămâne una dintre cele mai importante porți de intrare în Balcani pentru drogurile din America de Sud, arată un raport din 2022 al The Global Initiative Against Transnational Organized Crime.

„În ansamblu, trebuie să tragem linie acum și să ne oprim din a face totul mult mai rău: rolul poliției și al justiției nu este nici în prevenție, nici în tratament – acolo este locul experților criminologi, al medicilor, psihologilor, asistenților sociali. Poliția și justiția trebuie să se ocupe de marele trafic de droguri, de ordinul zecilor, sutelor sau miilor de kilograme”, conchide Vlad Zaha.

***

Snoop a făcut mai multe solicitări către Poliția Română, dar și către Ministerul Public, însă răspunsurile nu au venit până la data publicării acestui articol. Vom reveni odată ce le vom primi.

*Numele șoferilor au fost schimbate pentru a-i proteja în fața unor posibile consecințe sociale sau la locul de muncă.

Fotografie din deschidere de Inquam Photos / George Călin