SRI în școli: Serviciul a instruit profesori din țară să identifice și să raporteze elevi care ar putea ajunge teroriști

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

• Snoop a făcut solicitări la toate inspectoratele școlare din țară pentru a afla unde predau și ce abilități au dobândit cadrele didactice implicate în primul proiect Previsio. Am găsit peste 500 de școli și licee; am vorbit cu 23 de profesori, directori și consilieri școlari. 
• Între timp, Previsio 2, lansat în martie anul acesta, este promovat intens în presă, după ce Snoop a început să pună întrebări către SRI și autorități despre rezultatele primului.
• „Aveam un elev din Arabia Saudită, îmi amintesc că îl priveam cu mai multă atenție. Un copil de altfel fără nicio problemă. (…) Sunt mai atent și la copiii introvertiți”, spune, pentru Snoop, un director de colegiu din Botoșani, întrebat ce s-a schimbat după curs. 
• Inspectoratele școlare au spus, majoritar, că profesorii vor informa poliția. Unele au vorbit despre „colaborare rapidă între școli, poliție și structurile de securitate”, iar altele au menționat explicit „raportare la SRI”.
• Gigel Paraschiv, secretarul de stat din Ministerul Educației care a anunțat inspectoratele despre Previsio, a fost în trecut cursant la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, din cadrul SRI. 

Cum s-a derulat programul 

Serviciul Român de Informații (SRI) a implementat, între iunie 2024 și iunie 2026, proiectul „Previsio – Prevenirea radicalizării și a extremismului violent în sistemul de învățământ preuniversitar”. 

Proiectul a costat aproape un milion de euro: 850.000 de euro au fost bani europeni prin Programul Național de Securitate Internă 2021-2027, gestionat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI). Alți 95.000 euro au venit de la bugetul de stat. Parteneri în proiect au fost Ministerul Educației și MAI – din cadrul căruia au fost instruiți 320 de angajați. 

Pe lângă lucrătorii MAI, 1.180 de profesori, inspectori și consilieri școlari din țară au participat la un curs de două zile ținut față în față de experți SRI, în mai multe hoteluri din țară. Au avut apoi de făcut exerciții pe o platformă dedicată proiectului. 

Majoritatea cursanților sunt din urban și lucrează în licee, conform inspectoratelor. Dar, în proiect, au fost implicate și două grădinițe din Iași. Inspectoratul școlar Județean Iași nu a răspuns din ce motiv. 

Primele cursuri Previsio au avut loc în februarie 2025. Anul acesta SRI continuă proiectul inițial cu Previsio 2, în valoare de peste 400.000 euro, bani europeni. 

„Principalul risc (al unui astfel de program, n.r.) este că profesorilor li se cere să ia decizii într-un domeniu în care, cel mai probabil, nu au pregătirea sau expertiza necesare”, explică Lee Jerome, profesor și cercetător în Marea Britanie, țară care are un program similar – Prevent – prin care școlile și spitalele sunt obligate să raporteze către autorități persoanele suspectate că ar putea sprijini terorismul.

Am vrut să aflăm de ce și cum a organizat SRI aceste cursuri pentru profesori, ce informații au primit cadrele didactice, cum le-au înțeles și cum le folosesc. Cum se păstrează relația de încredere între profesori și elevi? 

Am întrebat autoritățile statului ce înseamnă ca un serviciu secret de informații să intre în contact direct cu cadrele didactice: e o practică uzuală sau o schimbare de paradigmă? Am întrebat și Comisia Europeană dacă astfel de proiecte sunt frecvente în alte state membre sau dacă România e o excepție.

„Raportare către SRI, MAI, Ministerul Educației”

Profesorii și directorii au fost reticenți să vorbească cu presa despre cursul Previsio, dar a existat mai multă deschidere după ce am oferit posibilitatea unor discuții sub anonimat. 

Snoop a stat de vorbă cu 23 de profesori. Niciunul nu avusese, în școala lui, vreun caz de „elev radicalizat”. Mulți nici nu știau despre ce e cursul când s-au înscris, la îndemnul inspectorilor școlari. Alții au fost curioși. 

Cei mai mulți au numit experiența „interesantă” și au recunoscut că nu știau de pericolele din online. Unii au vorbit despre „informații șocante”, mai ales exemplele cu minori români care urmăreau online grupări teroriste. Tot de la curs au reținut și că nu trebuie să eticheteze elevii pe loc.

Cu toate acestea, dacă ar „identifica un elev radicalizat”, unii profesori au susținut că, într-o ultimă fază, ar ajunge să contacteze chiar și SRI. Conform Serviciului, însă, profesorii trebuie să apeleze la consilierii școlari, la responsabilii din DGASPC și la poliție. 

În răspunsul trimis către Snoop, SRI nu menționează că un profesor ar trebui să li se adreseze direct.

Dar chiar și inspectoratele au înțeles altceva, în urma cursurilor la care și-au trimis profesorii. Le-am întrebat ce abilități au deprins cadrele didactice după training-urile SRI. Publicăm câteva dintre răspunsurile primite:

• Colaborarea rapidă între școli, poliție și structurile de securitate – ISJ Vrancea
• Monitorizarea comportamentului școlarilor din perspectiva indicatorilor radicalizării, extremismului religios – ISJ Arad
• Raportare către instituțiile partenere: SRI, MAI, Ministerul Educației – ISJ Harghita
• Identificarea și prevenirea radicalizării și terorismului în rândul tinerilor –  ISJ Bacău
• Dezvoltarea gândirii critice în rândul elevilor – ISJ Ialomița

Nu ni s-a explicat însă ce presupune, în practică, o astfel de raportare și ce ajunge să însemne pentru un profesor colaborarea directă cu serviciile secrete.

Părinții și elevii ar fi aflat despre cursurile SRI „din media” și din „broșuri scrise” 

I-am întrebat pe profesori dacă au discutat cu părinții și cu elevii despre cursurile la care au participat sau despre subiectele de la cursuri: radicalizare și terorism. Profesorii au spus:

• „Cursul a fost concentrat, l-aș fi întins pe mai mult timp. Nu mă simt pregătit să le vorbesc elevilor” – director, colegiu Botoșani 
• „Poți să pui (subiectul, n.r.) sub o umbrelă mai mare despre mediul online. Nu le-am spus că am făcut un curs” – directoare, colegiu Târgu Jiu 
• „Am abordat cu elevii tangențial. Nu le-am spus că am făcut un curs, că nu e în regulă. Cu părinții nu am vorbit, mi s-a părut forțat” – profesor geografie, colegiu Timișoara 
• „Le-am zis că sunt la un curs, le-am spus la orele de dirigenție de cazul Alin (minor care urmărea și promova online grupări teroriste, n.r.)” – profesoară geografie, colegiu Tulcea
• „A coincis cu o ședință avută cu părinții. Au plecat cu întrebarea: «Ce face copilul meu când stă cu telefonul?»” – profesoară de engleză, liceu Giurgiu 

Gigel Paraschiv, secretarul de stat din Ministerul Educației care a informat inspectoratele despre cursurile Previsio, nu a răspuns la întrebările transmise de Snoop. Le-a redirecționat către biroul de presă al ministerului. 

La întrebarea dacă părinții și elevii ar trebui informați transparent despre participarea cadrelor didactice la aceste cursuri, ministerul a răspuns: 

„Previsio a fost adus la cunoștința publicului prin promovarea acestuia în media și prin distribuirea de broșuri scrise”. 

Încălcări ale drepturilor omului 

Raportări către autorități se fac și în alte state europene. În Marea Britanie, de exemplu, școlile și spitalele au, din 2015, obligații legale în cadrul programului Prevent pentru a identifica persoanele care ar putea sprijini terorismul. Ghidul oficial prevede sesizarea poliției, care evaluează cazul. Nu se vorbește însă despre o colaborare directă cu serviciile secrete.  

Un raport din 2023 al Amnesty International arată că 87% dintre sesizări nu au necesitat intervenție. 

Raportul susține că programul Prevent încalcă drepturile la „libertatea de exprimare, de gândire, de conștiință și de religie”, precum și interesul superior al copilului. La ore au fost vizați minorii, tinerii cu tulburări mintale și musulmanii. Organizația subliniază că aceste raportări reduc încrederea elevilor în profesori și că îi determină pe copii să se autocenzureze de frică. În 2024, ONU a recomandat întreruperea programului. 

În România, programul Previsio a fost primul de acest fel. Și la noi cursurile s-au concentrat pe identificarea elevilor cu potențial de radicalizare, în special înspre terorismul islamist.

„Dacă profesorul tău te bănuiește de extremism, se poate schimba relația dintre voi, chiar dacă discuția nu duce la o raportare oficială”, explică, pentru Snoop, Lee Jerome (foto), profesor și cercetător în Marea Britanie.

Acesta predă, între altele, drepturile copilului la Universitatea Middlesex din Londra. Fost profesor de istorie și sociologie la licee din același oraș, Jerome a publicat o carte și mai multe articole despre programul Prevent din țara în care locuiește.  

Pentru mulți tineri vulnerabili, profesorii sunt singurii adulți pe care se pot baza. De aceea, este îngrijorător că programul ar putea afecta această relație de încredere.

– Lee Jerome, profesor și cercetător în Marea Britanie 

Mai mult despre terorism islamist, mai puțin despre neolegionari 

„România nu se confruntă cu fenomene precum extremismul, radicalizarea violentă și terorismul”, scrie în suportul de curs Previsio, ajuns în posesia Snoop. Organizatorii susțin totuși că prevenția e importantă, iar „proiectul va putea fi extins ulterior și în politici naționale ale Ministerului Educației”.

Cele mai multe date prezentate profesorilor privesc terorismul islamist și atentatele unor grupări precum Al-Qaeda și Daesh. Despre legionari, neonaziști și comuniști se vorbește doar pe scurt. „Mai mult despre terorism s-a discutat”, confirmă profesorii intervievați de Snoop.

Primele cursuri au avut loc la câteva luni după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, câștigate în primul tur de Călin Georgescu. Numele lui era, în acea perioadă, legat public de neolegionari. Cu toate astea, cursul notează că, în România, „cele mai multe variante de manifestare a unor atitudini extremiste, indiferent de coloratura lor ideologică, sunt caracterizate de lipsa violenței la adresa adversarilor” și că „majoritatea structurilor extremiste dispun de resurse extrem de limitate”.

Printre persoanele „vulnerabile la radicalizare” sunt enumerați: tinerii, minoritățile etnice și religioase, cei afectați de traume, sărăcie sau șomaj, imigranții și persoanele cu probleme de sănătate mintală. La factorii culturali, singura menționată e populația musulmană din Europa, în special tinerii de „a doua și a treia generație” – deși, în alt capitol, cursul precizează că e un mit faptul că islamul promovează violența.

Multe exemple sunt din afara țării, dar cursul include și șase cazuri anonime de minori români care urmăreau online grupări islamiste sau discursuri extremiste de dreapta și stânga. Unul dintre ei a fost condamnat ulterior la 3 ani și 4 luni de închisoare cu executare.

44 de persoane din structurile SRI au lucrat pentru Previsio 

Șase structuri SRI au fost implicate în proiectul Previsio: patru unități militare, Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”, instituție de învățământ, și Institutul pentru Tehnologii Avansate. 

Întrebat de Snoop despre rolul fiecărei unități, SRI a răspuns: 

• una a făcut cererea de finanțare, 
• alta s-a ocupat de elaborarea și avizarea programului de formare, 
• o a treia „a asigurat asistență juridică”, 
• o altă unitate a elaborat cursul și documentațiile pentru achiziții,
• două s-au ocupat de caietele de sarcini privind achizițiile de echipamente IT și punere lor în funcțiune. 

În total, 44 de persoane din aceste structuri au lucrat la proiect, a mai transmis SRI pentru Snoop.

Am mai întrebat instituția dacă, înainte de inițierea proiectului, au găsit cazuri de radicalizare sau terorism în școlile din România, câte și ce măsuri au luat. Nu am primit date concrete, ci referințe la SUA și Europa de Vest. 

O parte din răspunsul SRI e, cuvânt cu cuvânt, preluat din suportul de curs Previsio:

Creșterea numărului cazurilor de tineri radicalizați în România atrage atenția și reclamă o abordare adecvată încă din stadiul incipient, în vederea prevenirii creșterii alarmante a numărului celor care îmbrățișează idei și concepții extremiste și care, posibil, vor dori să le promoveze și să le impună în societatea românească inclusiv prin comportamente violente și chiar prin terorism. 

Printre persoanele care au implementat proiectul Previsio se numără Bianca Voin Cosca, conform CV-ului acesteia. Fost reporter în redacția de sport ProTV, a devenit expert SRI în 2010. Și-a susținut lucrarea de doctorat la Academia SRI, cu tema „Radicalizarea online prin intermediul propagandei teroriste islamiste”. 

Am vrut să aflăm, între altele, ce instrumente le-au oferit experții SRI cadrelor didactice pentru a face diferența, în cazul elevilor, între comportamentele specifice vârstei și semnele de radicalizare. Cosca nu a răspuns până la publicarea textului. 

Violența tinerilor și grupurile online 

„Este o temă europeană. Radicalizarea se întâmplă”, spune Cristina Lupu, directoarea executivă a Centrului pentru Jurnalism Independent (CJI) – ONG care organizează cursuri de educație media pentru profesori și elevi din toată țara.

Faptul că adolescenții și tinerii au acces la tot mai mult conținut violent în mediul online este o realitate în toată lumea. În grupuri de pe Telegram sau Discord, pot fi manipulați să urmărească și chiar să comită acte de violență. S-a întâmplat și în România, arată o investigație publicată de Recorder. Alții sunt recrutați de grupări neonaziste, conform mai multor anchete din PressOne. 

Apar constant studii pe tema radicalizării tinerilor, fiind o preocupare la nivel internațional. 

Cristina Lupu ar fi vrut să vadă, însă, ce cursuri le predau experții profesorilor, ca „să-ți dai seama de utilitatea demersului”. „Transparența ajută.”

Dar autoritățile nu s-au arătat atât de transparente când le-am solicitat informații despre proiect. 

Inspectoratele școlare care ne-au trimis la SRI   

Ministerul Educației, partener în proiect, a informat inspectoratele școlare județene despre aceste cursuri ținute de reprezentanții SRI. Inspectoratele au anunțat școlile. Deși și-au îndemnat profesorii și directorii să participe, unele ISJ-uri – Cluj, Galați, Gorj, Neamț și Teleorman – susțin că nu au detalii despre ce au învățat cadrele didactice la cursuri. 

Ne-au spus să întrebăm SRI. 

„Ne-a rugat directoarea adjunctă să ne înscriem. N-a vrut nimeni, mi-a fost jenă și m-am înscris. Nu știam exact la ce se referă cursul” – profesoară de la un colegiu din Prahova. 

ISJ Dolj a refuzat să transmită numele liceelor din care au provenit profesorii, invocând riscul de „identificare a persoanelor fizice”. Inspectoratul Școlar București (ISMB) a refuzat, la rândul lui, într-un răspuns semnat de inspectorul general Florian Lixandru, să spună numele instituțiilor. Ne-a trimis tot la SRI, „organizatorul programului”.

Serviciul nu a transmis un răspuns în acest sens înainte de publicare. 

Snoop l-a sunat pe inspectorul general Florian Lixandru la un număr pe care acesta l-a trecut într-un CV public. Inspectorul a ridicat tonul și a spus că instituția pe care o conduce nu deține datele.

„Să mă sunați pe mine pe telefonul personal în perioada de concedii mi se pare că vă depășiți un pic atribuțiile. Depășiți limita. Nu am mai multe informații la acest moment și nici nu voi avea, pentru că nu voi pune oamenii să muncească, dacă nu am interes pentru gestionarea acelor informații” – Florian Lixandru, inspector general al ISMB

Foști cursanți la Academia SRI 

Florian Lixandru a urmat în 2012, potrivit CV-ului, un curs al Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul”, unitatea de învățământ a SRI. Atunci era inspector general adjunct. 

În 2016, când era inspector general, a ocupat și funcția de consilier local în Primăria Sector 1. În același an, a urmat un curs de „Securitate și bună guvernare” la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, din subordinea Ministerului Apărării Naționale. Ulterior, Lixandru a ajuns secretar de stat în Ministerul Educației, după care a revenit ca inspector general la ISMB. 

Gigel Paraschiv, fost prorector al Politehnicii din București, actual secretar de stat în minister, a urmat cursuri la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” și la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” în aceiași ani ca Lixandru, însă în luni diferite, conform CV-ului. La Academia SRI, de exemplu, a ajuns în 2012, în perioada în care a preluat funcția de secretar în minister. 

Paraschiv este cel care a informat cel puțin o parte dintre inspectoratele școlare despre cursul Previsio, arată un document din 2025. S-a ocupat de asta, deși este responsabil pentru învățământul superior, nu pentru cel preuniversitar. 

România a avut 16 miniștri ai Educației în cei aproape 14 ani de când e Paraschiv secretar de stat. Numit de fostul premier Victor Ponta și apropiat de PSD, Paraschiv s-a înscris în PNL în 2021, scria Europa Liberă. 

Am întrebat Ministerul Educației cum urmează să-și folosească profesorii abilitățile după curs, despre conținutul platformei Previsio și despre responsabilitățile ministerului în calitate de partener. Am primit un răspuns general despre scopul proiectului și redirecționare către SRI. 

 „Informații clasificate”

Secretarul Paraschiv nu a răspuns la întrebările trimise de Snoop și le-a redirecționat tot către biroul de presă al ministerului. Nici Sorin Ion, secretar de stat pentru învățământul preuniversitar, nu a oferit un punct de vedere. 

Am întrebat, de exemplu, ce discuții au existat între SRI și Ministerul Educației înainte de încheierea parteneriatului și cine a participat la acestea. Ministerul a răspuns că procesul de consultare între instituții „face parte din categoria informațiilor clasificate”. 

Nici foștii miniștri ai Educației nu s-au arătat foarte deschiși. Daniel David, ministru când au început cursurile Previsio, în iarna lui 2025, a spus că nu știe proiectul. „Discutați cu cei din minister implicați de la început”, a răspuns fostul ministru, contactat de Snoop. 

Implementarea Previsio a început în 2024, în timpul mandatului de ministru al Ligiei Deca. Aceasta nu a răspuns la apelurile și la mesajele Snoop.

MAI refuză să răspundă la întrebări: „Având în vedere specificul activității SRI”

Nu doar Ministerul Educației, ci și Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a fost partener în Previsio. SRI a format, pe lângă profesori, personal MAI. Am vrut să aflăm județele din care provin cadrele MAI care au participat, abilitățile câștigate și responsabilitățile instituției ca partener, însă ministerul nu ne-a răspuns.

„Având în vedere specificul activității beneficiarului proiectului (SRI, n.r.), precum și categoriile de personal care au făcut parte din grupul țintă al proiectului, detalii suplimentare sau documente privind proiectul Previsio pot fi obținute de la Serviciul Român de Informații”, a transmis MAI. 

Nu a răspuns nici dacă MAI și Ministerul Educației au beneficiat de fonduri din acest proiect în calitate de parteneri. 

Am solicitat și un raport al proiectului, pe care e obligatoriu să-l aibă, pentru că finanțarea europeană pentru Previsio s-a acordat prin Programul Național Securitate Internă, gestionat de MAI. 

Ministerul nu ne-a dat raportul, dar ne-a asigurat că „indicatorii de realizare au fost îndepliniți 100%”. Exista această convingere, deși SRI încă nu le trimisese raportul, fapt confirmat chiar de serviciu pentru Snoop. (Solicitările redacției au venit la o lună după încheierea proiectului.) 

Ce spune Comisia Europeană

Comisia Europeană a finanțat 123 de proiecte direct, fără intermediari, prin Programul Național Securitate Internă. Snoop nu a găsit printre acestea un alt proiect similar cu Previsio, coordonat de servicii de informații. 

Comisia Europeană nu a răspuns dacă au mai existat și alte proiecte finanțate, în care serviciile de informații să fie beneficiare și să desfășoare acțiuni în școli și licee.

Am solicitat și un punct de vedere privind implicarea directă a SRI în activități de prevenție și formare la nivelul școlilor. Comisia a transmis că: „autorităților naționale de management responsabile le revine sarcina de a selecta beneficiarii”. În acest caz, MAI. Modul în care legea definește beneficiarii și proiectele eligibile permite participarea unui număr mare de instituții. 

În 2024, Comisia Europeană a lansat un Hub european de expertiză pentru prevenirea radicalizării, o rețea care reunește experți, cercetători și autorități. Implică întâlniri, workshop-uri și discuții inclusiv despre radicalizarea minorilor. 

Cristina Lupu, de la CJI, subliniază că subiectul este unul important, de care statul român ar trebui să se preocupe, „dar nu doar prin instituțiile de forță. În general, aceste campanii de informare nu sunt cele mai eficiente”.

Editor: Iulia Roșu

Grafică: Răzvan Luțac