- Deși procesul este încă în derulare, Snoop consideră că publicarea acestor informații este de interes public. Arată felul în care SNSPA – finanțată din bani publici și formatoare de noi generații – se raportează la dreptul cetățenilor de a fi informați.
- SNSPA oferă instanței câteva răspunsuri, dar evită să dea informații despre acuzațiile grave care vizează cadre universitare, reclamate de foste studente pentru hărțuire sexuală: Ștefan Stanciugelu, Alfred Bulai, Marius Pieleanu.
- Rectorul Remus Pricopie a anunțat, a doua zi după ancheta Snoop despre Pieleanu, pe 30 iulie, că „a decis sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu presupusele fapte penale, menționate” în articol. Dar, conform legii, cazurile s-au prescris.
- În aceeași seară, universitatea a publicat Hotărârea Comisiei de etică în cazul Pieleanu, la aproape șase luni de când a fost votată. De abia acum ea poate fi contestată, după ce profesorul a predat tot semestrul. Conține și un Addendum, dar SNSPA nu l-a făcut public și pe acesta.
„Frenezie mediatică”
8 iulie 2024. Jurnalista Snoop, Ioana Moldoveanu, transmite mai multe întrebări către SNSPA, în procesul de documentare a cazului Alfred Bulai. Nu primește răspuns.
5-6 august 2024. La nouă zile de la publicarea anchetei despre Alfred Bulai, Snoop, dar și alte redacții și jurnaliști, retrimit aceleași întrebări către SNSPA. Universitatea continuă să tacă.
17 septembrie 2024. Opt dintre cei 25 de jurnaliști dau în judecată SNSPA. Cer instanței să oblige universitatea să transmită informațiile de interes public.
24 februarie 2025. SNSPA cere instanței să respingă procesul. Potrivit întâmpinării, susține că jurnaliștii nu au un interes legitim; vor informațiile „pentru a crea un material jurnalistic de senzație” și de „can-can”, nu de interes public.
Argumentează că jurnaliștii, aflați în „frenezia mediatică” declanșată de ancheta Snoop despre Alfred Bulai, au cerut informații care nu puteau fi divulgate, pentru că Parchetul și Comisia de Etică desfășurau deja o anchetă.
Dar majoritatea întrebărilor fuseseră transmise prima dată de Snoop cu 20 de zile înainte de „frenezie”.
Alte argumente invocate de SNSPA pentru a nu furniza informații:
- Jurnaliștii nu fac parte din comunitatea academică a SNSPA;
- Nu se indică motivul pentru care cer documente și informații despre activitatea SNSPA;
- Cer datele cu caracter personal ale cadrelor didactice și ale studenților;
- Informațiile solicitate nu sunt destinate publicului;
Ce continuă să păstreaze SNSPA la secret
- Numărul total de plângeri pentru hărțuire sau bullying înregistrate în ultimii 20 de ani împotriva angajaților, cadrelor didactice sau profesorilor asociați, și măsurile luate în urma acestora.
- Motivele eliminării în 2015 a cursului „Metode de cercetare calitativă a imaginii”, susținut de Alfred Bulai.
- Măsurile luate în cazul de hărțuire din 2017, care îl viza pe profesorul Ștefan Stanciugelu, inclusiv lipsa unui document oficial care să ateste aceste măsuri.
| Cazul profesorului Stanciugelu a ajuns în Comisia de Etică în 2017, după ce a trimis poze cu organul său sexual unei studente. În aceeași perioadă, o altă studentă din SNSPA a postat pe Facebook cum profesorul a sărutat-o cu forța, după ce i-a propus să se culce cu el. O altă fată, care-a făcut meditații cu Stanciugelu pentru admiterea la SNSPA când avea 17 ani, povestește pentru Snoop, cum profesorul a sărutat-o în repetate rânduri, atât acasă la el, cât și în mașina lui. Stanciugelu a fost înlăturat de la catedră, dar nu și din SNSPA. Ar fi primit o poziție de cercetare, plătită mai bine, spun foste studente și studenți. SNSPA nu a răspuns întrebărilor Snoop legate de actuala funcție pe care o ocupă fostul profesor în cadrul facultății, considerând că jurnaliștii au solicitat o informație care nu este de interes public. |
- Relația actuală dintre SNSPA și Ștefan Stanciugelu: dacă deține vreo funcție sau colaborează cu universitatea în prezent, și lipsa unui document oficial care să clarifice acest aspect.
- Existența unor sesizări privind comportamentul profesorului Marius Pieleanu față de studente și, dacă da, măsurile luate de universitate, precum și absența unui document oficial care să le confirme.
- Relația actuală dintre SNSPA și Marius Pieleanu: dacă are vreo funcție sau colaborează pe proiecte de cercetare, și lipsa unui document oficial care să clarifice situația.
Universitatea susține în continuare că are toleranță zero pentru orice formă de hărțuire, discriminare sau abuz și promovează un mediu academic sigur, inclusiv, axat pe respect reciproc.
Ce răspunsuri a dat SNSPA în instanță
SNSPA a răspuns, totuși, parțial, în întâmpinarea de pe 24 februarie 2025, la câteva dintre întrebările adresate de jurnaliști cu șapte luni în urmă.
Universitatea susține că documentele precum Carta (adoptată la 28.11.2023), Codul de Etică, Regulamentul Comisiei de Etică și Hotărârea în cazul Alfred Bulai erau deja publicate pe site-ul SNSPA, la data la care jurnaliștii au făcut solicitarea. Ca dovadă a transparenței, punctează SNSPA.
Însă unii jurnaliști au cerut toate versiunile acestor documente începând din 2000 – pentru a analiza modificările de-a lungul anilor, în contextul în care unele fapte de abuz relatate în investigația Snoop s-au petrecut în acea perioadă. Acestea nu au fost transmise.
Universitatea asigură instanța că are o Comisie de Etică care „analizează și soluționează abaterile” și un Cod de etică care definește hărțuirea sexuală. SNSPA omite să spună că actul a fost adoptat la cinci zile după publicarea cazului Bulai, iar definiția a fost inclusă tot atunci.
Un studiu Filia din 2022 a analizat 85 de coduri de etică ale universităților publice și private din România. La acel moment, 12 coduri includeau o definiție a hărțuirii sexuale, „însă destul de abstractă și greu de înțeles în lipsa unor exemple”, arăta cercetarea.
La fel este și definiția din noul Cod de etică al SNSPA, cu care universitatea crede că a făcut pionierat: „SNSPA fiind prima universitate care a adoptat măsuri instituționale în această direcție”, se arată în întâmpinare.
Universitatea informează instanța că publică pe site rapoarte privind hotărârile Comisiei de Etică, încă din 2016. În aceeași frază, se contrazice: „Așa cum se poate observa pe site-ul SNSPA, sunt publicate raportul (…) pentru 2020 și 2021”.
Universitatea transmite în întâmpinare componența actuală a Comisiei de Etică. Dar când jurnaliștii au trimis solicitările, din comisie făceau parte alți membri. Aceștia au fost schimbați după publicarea cazului Bulai.
Universitatea scrie că orice persoană poate face sesizare la adresa comisiadeetica@snspa.ro. Dar la momentul solicitării, această informație nu era publică pe site, așa cum pretinde în răspunsul adresat instanței.
SNSPA admite că în cadrul universității nu există o clinică sau un angajat medical care să consilieze sau să ofere servicii de specialitate în situații de abuz. Și spune că nu a fost înregistrată nicio plângere verbală sau scrisă la nivelul Comisiei de Etică sau a conducerii SNSPA, în ceea ce privește comportamentul neadecvat al lui Alfred Bulai.
SNSPA ignoră și studenții
Comisia de etică a început anul trecut cercetările asupra comportamentului profesorului Marius Pieleanu, în urma a trei sesizări. În aceeași perioadă apăruseră mărturii în publicații ca Investigatoria și Rise Project.
Hotărârea Comisiei de etică a devenit publică parțial, miercuri, 30 iulie, la o zi după publicarea anchetei Snoop despre eșecul sistemului la SNSPA. Comisia admite într-un addendum, pe care omite să-l facă public, că tocmai absența dovezilor este una dintre problemele sistemice în cazurile de hărțuire, intimidare sau discriminare, pentru că faptele se petrec adesea într-un mediu izolat.
Hotarărârea poate fi contestată de abia acum, la aproape șase luni de la votarea ei pe 10 februarie. Între timp, profesorul Pieleanu a predat tot semestrul la licență și la master. Studenții la licență i-au boicotat fizic cursurile. Pieleanu le-a transmis că frica nu e un „temei juridic”, conform surselor Snoop.
Alți 32 de studenți SNSPA au cerut, în mai, într-o scrisoare „cǎtre instituția în care ar fi trebuit sǎ ne simțim în siguranțǎ”, un cadru normativ clar și transparent împotriva hărțuirii sexuale, cu mecanisme sigure de raportare. Nu au primit răspuns.
Rectorul Pricopie susține, într-un comunicat pe site-ul SNSPA, că a trimis dosarul cu cercetarea Comisiei la Parchet și precizează că membrii au votat hotărârea „în unanimitate”, pentru că lipsesc „probe incontestabile”.
„Din scandalul ăsta, Pieleanu a ieșit mai puternic”, sublinia un cadru didactic, pentru Snoop.
Președintele țării reacționează înaintea rectorului
Trei persoane de la vârful statului român au reacționat la faptele dezvăluite de Snoop, înaintea SNSPA sau a rectorului Remus Pricopie. Snoop a încercat să-l contacteze pe rector de mai multe ori înaintea publicării anchetei despre faptele lui Marius Pieleanu, atât telefonic, cât și pe WhatsApp. Ne-a ignorat.
Într-o conferință de presă din 30 iulie 2025, președintele Nicușor Dan a răspuns întrebărilor Epoch Times România și a menționat, în cadru general, că „Tipul acesta de manifestare este inacceptabil”.
Motivul pentru care „victimele ajung să vorbească peste 10-15 ani este o problemă a statului român”, a spus președintele. „Ele nu au avut încredere, la momentul la care fapta s-a întâmplat, să meargă la autoritățile statului român, să intervină”, explică Dan.
Președintele a citit ancheta Snoop și consideră necesar ca SNSPA să facă „o cercetare temeinică”, „cu respectarea dreptului de apărare a celui învinuit”.
Cu o zi în urmă, premierul Ilie Bolojan declarase: „Personal condamn și dezavuez orice fel de fapte de genul acesta (…) Orice formă de agresiune trebuie combătută ferm atât din punct de vedere al legii, cât și al atitudinilor fiecărei instituții”.
Premierul era convins că, „dacă aceste date vor fi validate de realitate, instituția respectivă va lua deciziile care se cuvin”, referindu-se la SNSPA. Nu apucase să citească investigația Snoop.
Ministrul Învățământului, Daniel David, a adus aminte, într-un răspuns adresat Hotnews, că ministerul a transmis în trecut „toleranță zero față de orice formă de hărțuire și a luat măsuri în acest sens”. A făcut referire la Hotărârea de Guvern care modifică și completează metodologia privind prevenirea și combaterea hărțuirii pe criteriul de sex și al hărțuirii morale la locul de muncă, adoptată în ianuarie 2025.
„SNSPA va analiza informațiile din demersul jurnalistic și va parcurge în baza autonomiei universitare procedurile legale, cu responsabilitatea și deciziile în consecință”, a adăugat David.
Foto deschidere: colaj de Ion Mateș
Fotografie Alfred Bulai: Inquam Photos / Mălina Norocea, Fotografie Marius Pieleanu: Inquam Photos / Octav Ganea, Fotografie Remus Pricopie: Inquam Photos / Sabin Cîrstoveanu, Fotografie Ștefan Stanciugelu: Facebook