- Acesta este primul episod din seria „Snoop Educativ”, un proiect de educație media digitală, creat pentru tineri, care abordează teme majore din viața lor: de la inteligența artificială la criza climatică, singurătate, adicție sau amenințarea la adresa democrației.
- Pentru fiecare episod realizăm o animație pentru tineri și, împreună cu Centrul pentru Jurnalism Independent, un kit pentru profesorii din programul despre Educație media, astfel încât lecțiile să poată fi folosite la clasele de liceu XI–XII.
Delia*, 19 ani, a început să folosească ChatGPT în 2024 ca ajutor pentru temele de la școală. Anul acesta, a vorbit, însă, și despre relația cu prietenul ei adolescent. Erau de trei ani împreună, iar băiatul era abuziv, acuză tânăra. „M-a lovit”, spune ea într-un interviu pentru Snoop.
Deseori, fata se temea ca el să nu aibă „vreo ieșire nervoasă”. I-a interzis să țină numărul altor băieți în telefon și îl deranja dacă îl întreba cum i-a fost ziua – considera că „îl interoghez”, povestește Delia.
Gestul nervos al băiatului de-a arunca telefonul și alte obiecte prin cameră a împins-o pe Delia să discute cu ChatGPT și despre abuz. De obicei, își amintește ea, chat-ul o sfătuia să se despartă de el.
| 1 din 5 tineri și-au lovit partenerul de cuplu cu pumnii, cu picioarele sau cu alte obiecte în timp ce se certau, arată un studiu al proiectului In a relationship, de prevenție a violenței. Potrivit World Health Organization (WHO), 24% dintre adolescentele care au avut o relație (vârsta 15-19 ani) au fost agresate fizic şi/sau sexual de partener până la vârsta de 20 de ani. |
Delia nu a vrut să le spună părinților și prietenilor de teamă să nu-și schimbe părerea despre el. Rușinea și frica de a fi judecată sunt deseori întâlnite la victimele abuzului, arată specialiștii. La fel și protejarea agresorului în fața apropiaților.
„Nu voiam să mă despart, dar ar fi trebuit să fac asta. Din exterior era un băiat foarte drăguț, foarte calm. Ce se întâmpla între noi știam doar noi”, explică Delia.
În urma discuțiilor cu ChatGPT, s-a hotărât să pună capăt relației cu el. Conversațiile, crede tânăra, au ajutat-o să ia decizia: „Nu știu dacă aș fi putut să mă conving singură”.
I-a cerut și sfaturi cum și unde să se despartă. A ales un loc public. Chiar și acolo adolescentul a izbucnit și a început să arunce cu lucruri, povestește fata. Delia a plecat și l-a blocat pe rețelele sociale. A trecut mai bine de jumătate de an de-atunci.
Între timp, le-a spus câtorva prietene prin ce a trecut și plănuiește să-i spună și mamei. În viitor, vrea să meargă la terapie, pentru că, spune ea, „inteligența artificială nu poate să reproducă conexiunea umană”.
În ce privește informațiile personale, Delia explică faptul că și-a creat contul pe OpenAI sub un alt nume: „Nu am încredere să îmi divulg datele”.
| Studii recente și articole de presă arată că chat-urile operate de inteligența artificială pot avea un prim rol în identificarea unei situații de abuz și facilitarea accesului la informații, dar acestea nu pot înlocui sprijinul profesionist, fie că e vorba de servicii sociale, fie de suport emoțional uman. Ajutorul unui chat este complementar, nu substitut, avertizează mai multe cercetări despre rolul inteligenței artificiale în situații de violență domestică. |
Tinerii din România, pe primul loc în UE la utilizarea aplicațiilor AI
„Eu folosesc ChatGPT pentru foarte multe lucruri, mă ajută și să învăț, să aflu informații. Dar îl folosesc și să gătesc”, povestește și Alexia, 20 de ani, într-o discuție cu Snoop.
Când nu știe ce să gătească, îi trimite lui ChatGPT o poză cu ce are în frigider, iar chat-ul bazat pe inteligență artificială îi face un plan pentru toată săptămâna.
Tinerii din România sunt pe primul loc în UE la utilizarea aplicațiilor AI, potrivit unui studiu din 2024 al Parlamentului European. Cei mai mulți îl folosesc pentru documentare pe diverse subiecte, inclusiv pentru temele de la școală.
La ce folosesc tinerii ChatGPT: sondaj Snoop pe Instagram
Într-un sondaj făcut de Snoop pe Instagram, au răspuns 325 de tineri și 80% au spus că folosesc ChatGPT sau instrumente similare. Cei mai mulți dintre ei au afirmat că au încredere moderată în ChatGPT și că, de cele mai multe ori, îi cer surse pentru informațiile oferite.
„Îl tratez ca pe un coleg de facultate super deștept”, a spus cineva. „Nu prea pot să am încredere. Este un produs făcut în așa fel să-ți spună ce vrei să auzi”, a scris altcineva.
„Nu (încredere, n.r.) totală, însă folosesc informațiile lui uneori ca starting point (punct de plecare, n.r.) în cercetări puțin mai adânci”, a adăugat o tânără.
Cei care au răspuns la sondajul Snoop mai spun că utilizează ChatGPT pentru „taskuri minore pentru job” sau pentru facultate, pentru traduceri, să scrie emailuri, să rezume articole de presă sau capitole de cărți. Să creeze rețete, să învețe o limbă străină și să găsească informații mai repede decât pe Google. Îl mai folosesc pentru indicații / contraindicații ale unor medicamente și pentru a înțelege ce conțin.
Utilizarea unor aplicații cu inteligență artificială poate afecta gândirea critică, potrivit unui studiu al Massachusetts Institute of Technology (MIT) din SUA. 54 de participanți – împărțiți în trei grupuri – au avut de scris un eseu cu ajutorul ChatGPT, Google sau singuri. Utilizatorii AI „au avut constant performanțe mai slabe la nivel neuronal, lingvistic și comportamental”, concluzionează studiul.
ChatGPT este cea mai cunoscută aplicație AI din România, scrie Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Potrivit ONG-ului, aceste chat-uri nu erau atât de populare în 2024, când aproape jumătate dintre liceeni susțineau că nu le folosesc deloc.
Cristina Lupu, directoare executivă a CJI, precizează că de anul trecut până astăzi lucrurile s-au schimbat. „Relația tinerilor cu AI-ul e diferită acum”, pentru că această tehnologie a devenit din ce în ce mai cunoscută în rândul lor. Cei mai mulți îl folosesc „dacă nu în fiecare zi, într-o manieră constantă”.
Aplicațiile precum ChatGPT câștigă teren în toată lumea. 31% dintre adolescenți au spus că au conversații „la fel de satisfăcătoare sau mai satisfăcătoare” cu AI decât cu prietenii reali, arată un sondaj al ONG-ului american Common Sense Media. Aproape o treime a discutat probleme serioase, în ciuda lipsei de încredere în toate sfaturile boților.
De la teme la discuții personale
De ce contează că o parte dintre adolescenți apelează la ChatGPT sau la alte aplicații AI mai puțin cunoscute în România?
„În discuțiile cu adolescenții, am observat că îl folosesc ca și consilier, să întrebe diverse lucruri și au totală încredere în ce informații primesc. Spuneau că se adresează frumos, că este disponibil”, explică, pentru Snoop, Claudia Oprescu, managerul programului Ora de Net, al ONG-ului Salvați Copiii. Proiectul îi învață pe copii, părinți și profesori despre siguranța minorilor în online.
Am întrebat-o pe Irina, o studentă de 21 de ani, despre experiența ei cu ChatGPT. A greșit temele de două ori din cauza chat-ului, spune ea. O dată la desen, în liceu, când a scris despre o pictură care de fapt nu exista și a trebuit să refacă tema. Altă dată, la etică, în facultate, unde a luat nota 1.
| Universitățile au adoptat propriile regulamente în ceea ce privește AI. De pildă, Politehnica București are, începând din acest an universitar, un document care detaliază condițiile în care pot fi utilizate instrumentele de inteligență artificială în mod corect și responsabil. Regulamentul chiar recomandă folosirea AI ca instrument de sprijin în activitățile de la cursuri sau în proiecte, pentru analiză de date, generarea de idei, structuri și sinteză. Dar o interzice în lucrări evaluate, precum eseuri sau licențe. În cazul altor universități, inteligența artificială nu este menționată explicit în regulamentele interioare, dar e înglobată în formulări generale – Universitatea Transilvania din Brașov interzice „utilizarea oricărui tip de instrument digital sau electronic care facilitează frauda”. La Universitatea din București, facultățile au adaptat individual fișele disciplinelor. Astfel, temele realizate cu AI se consideră fraudă, care înseamnă nota 1 sau, „în funcție de gravitatea faptelor”, exmatriculare. |
„Am zis că mai bine nu mai dorm noaptea și lucrez ca lumea. Decât să fac cu ChatGPT și să-mi dea greșit. Aveam încredere oarbă în el”, spune astăzi studenta de 21 de ani.
Încredere oarbă ajung să aibă și tinerii care îi cer sfaturi privind relațiile cu apropiații sau legate de sănătatea lor mintală.
Un adolescent de 16 ani din SUA l-a transformat în cel mai bun prieten și i-a mărturisit planul de-a se sinucide, potrivit BBC. ChatGPT nu l-a sfătuit să caute sprijin, iar părinții au găsit conversațiile după decesul băiatului. Aceștia au dat în judecată OpenAI, compania care a creat ChatGPT.
La final de septembrie, OpenAI a introdus controlul parental, posibilitatea ca adulții să-și conecteze contul ChatGPT la contul copiilor minori. „Odată ce părinții și adolescenții își conectează conturile, contul adolescentului va beneficia automat de protecții suplimentare pentru conținut”, susține compania. De asemenea, în cazul minorilor care discută cu chat-ul despre intenția de a-și face rău, părinții vor primi notificări.
Dar nu se precizează nimic despre minorii care folosesc chat-ul fără să-și creeze cont și pe care compania nu-i poate identifica drept persoane sub 18 ani.
„Să-i asculți fără să îi judeci”
Psihologa Dorina Stamate, care lucrează cu adolescenți, consideră că tinerii sunt păcăliți de răspunsurile rapide și aparent corecte ale boților, precum și de disponibilitatea lor.
„Nu o să te critice niciodată și n-o să-ți spună că n-ai făcut bine. N-o să te pedepsească”, precizează specialista. „Am putea să le spunem copiilor că inteligența artificială livrează niște mesaje prestabilite. Lucrul ăla îl face un robot. Robotul nu are cum să aibă empatia pe care o are un om”, adaugă aceasta.
„Am vorbit cu el până și când aveam anxietate. Cumva ca să-mi validez gândurile”, a răspuns o tânără la sondajul Snoop. „Despre majoritatea dilemelor și problemelor personale, chiar și ca psiholog”, a mai spus cineva.
Sub 20% dintre copii apelează la un adult în cazul unei experiențe negative online, spune Claudia Oprescu de la Salvați Copiii. Motivele: se tem că vor fi pedepsiți și că li se va tăia accesul la tehnologie.
Specialiștii atrag atenția că e nevoie ca părinții și profesorii să fie prezenți în relația cu copiii lor, respectiv cu elevii, astfel încât aceștia să aibă încredere să le ceară sprijinul.
„Când erau mici, copiii aveau încredere în părinți. Cum poți să menții asta? Să-i asculți fără să îi judeci”, explică, pe scurt, psihologa Dorina Stamate.
Pericolele de pe TikTok
Nu doar ChatGPT, ci și alte aplicații mai puțin cunoscute în România, precum Character.AI, potrivit Euronews, au încurajat gândurile suicidare ale adolescenților. Mama unui adolescent din statul Florida a dat în judecată compania respectivă, susținând că chatbot-ul „a împins” copilul spre suicid.
TikTok, bazat pe inteligență artificială, le-a dat, de asemenea, tinerilor clipuri despre sinucidere, dar și despre tulburări de alimentație, arată raportul Center for Countering Digital Hate (CCDH), ONG activ în Anglia și SUA.
Din această cauză, recent, în Franța, o comisie parlamentară a recomandat interzicerea rețelelor sociale pentru minorii sub 15 ani, potrivit France24. Idee susținută și de președintele Emmanuel Macron. Iar în Albania, guvernul a interzis TikTok timp de un an – martie 2025 – martie 2026 – după ce un băiat a fost înjunghiat de un coleg după ore, în urma unui conflict care începuse pe TikTok.
În ultimii ani, și în România au avut loc tragedii provocate de trenduri de pe TikTok. Unii tineri și-au pierdut viața după ce au urmat „provocări” apărute pe platformă: de exemplu, o adolescentă de 15 ani s-a sinucis, iar Rareș Ion, un tânăr de 20 de ani, a murit de supradoză în timpul unei transmisiuni live.
Din studiul CJI reiese că o treime dintre liceenii români petrec peste cinci ore pe zi pe TikTok. Platforma adună date despre utilizatori, iar în baza lor le oferă conținut care i-ar putea interesa.
„Creează acel algoritm prin care să îi dea creierului tău dorința de a sta tot timpul pe aplicația respectivă”, spune, pentru Snoop, Bogdan Manolea, directorul Asociației pentru Tehnologie și Internet (ApTI).
Un proiect de lege din România, care propune reducerea consumului de social media, a atras critici recent, conform HotNews. Proiectul adoptat deocamdată doar de Senat restricționează accesul minorilor sub 16 ani la rețelele sociale, dacă nu au acordul părinților. Bogdan Manolea de la ApTI a scris pe site-ul asociației sale ce ar însemna asta: „Sub legea majoratului digital, orice utilizator trebuie să fie identificat online. Pentru siguranța voastră, desigur. Dacă și China a făcut-o, noi de ce nu am putea?”.
Acesta subliniază că verificarea tuturor utilizatorilor de Internet pentru a stabili că au peste 16 ani „nu este o formă de protecție, ci de excludere a acestora de la accesul la informație și liberă exprimare”. Reprezintă o intruziune în viața fiecărui utilizator online, pentru că trebuie să-și dovedească vârsta prin proceduri invazive.
Real sau nu?
Nici adolescenții și nici adulții nu-și dau mereu seama dacă un video este sau nu adevărat.
Alexia, 20 de ani, a fost într-o astfel de situație: „Era la un moment dat pe TikTok videoclipul acela cu ursul și iepurașii care sar pe trambulină. Eu chiar am crezut că e real”. A citit comentariile, să vadă ce spun ceilalți și așa s-a lămurit că nu era autentic.
Dar există situații mult mai complicate în care e important să ne întrebăm: chiar e real? În spațiul public din România au ajuns, în ultimii ani, cazuri de deep fake. E vorba despre modificarea vocii sau feței cuiva cu ajutorul inteligenței artificiale într-un material video ori audio.
Au făcut-o și elevi de liceu. De exemplu, în Arad, un adolescent „a dezbrăcat” 11 colege cu o aplicație AI. Jurnalista Andra Mureșan a scris despre asta pentru Scena9.
„Cred că cel mai înspăimântător e faptul că văd tineri care fac asta. Se distrează făcând acest tip de imagini după prietenele lor, după colegele lor. Nu știu cât de bine creștem băieții pe care-i creștem”, spune Andra Mureșan pentru Snoop.
Subliniază că pot fi folosite în acest scop pozele de pe rețelele sociale sau poze pe care ți le face cineva pe stradă fără să-ți dai seama. „Și poți să fii dezbrăcată virtual în câteva secunde”, adaugă ea, mai ales că aplicațiile de acest tip sunt foarte accesibile.
„Soluția nu vine dintr-o singură parte, vine de la părinți, de la școli, din partea legislativă și ar trebui să vină și din partea autorităților. Și probabil și niște soluții locale, tehnologice”, explică jurnalista. În ce privește părinții, adaugă ea, e dificil, pentru că nu au mereu timpul sau instrumentele necesare să fie la curent cu toate schimbările și se tem să impună limite, de teamă că ar putea îndepărta copilul.
Bogdan Manolea, directorul Asociației pentru Tehnologie și Internet, precizează că e importantă gândirea critică, ca să-ți dai seama când un video e modificat cu AI.
„Pe măsură ce tehnologia avansează o să fie aproape imposibil să-ți dai seama și dacă ai fi expert în domeniu. Poți să te gândești dacă ar trebui să apară persoana respectivă în contextul respectiv video sau dacă ar putea să fie modificată de anumite unelte”, explică Manolea.
Ce poți face dacă s-a folosit vocea / fața ta într-un video sau audio fals:
- Vorbește cu cineva apropiat sau cu un adult în care ai încredere, dacă ești minor;
- Adună screen shot-uri și alte dovezi relevante;
- Fă plângere la poliție – la secția de care aparții;
- Apelează la organizații care pot acționa rapid și scoate imaginile de pe internet: Salvați Copiii, Internet Watch Foundation, Stop Nonconsensual Intimate Imagine Abuse, Take It Down;
- Și mai ales, fii blând/ă cu tine. Nu este vina ta.
Pentru discuții cu un specialist, puteți contacta organizații precum Salvați Copiii și depreHUB.
*Delia este un pseudonim, pentru a proteja identitatea tinerei.
Editor: Iulia Roșu
Video animații: Liviu Bărbulescu și Răzvan Petre
