21 aprilie 2024. Dorohoi, Botoșani. Un echipaj de Poliție în tura de noapte face semn unui Mercedes Sprinter să tragă pe dreapta. Coboară doar un pasager. În schimb, șoferul calcă accelerația.
Urmărirea
Echipajul demarează după dubă, dar un VW Touareg îi încurcă, în mod bizar. Polițiștii scapă de Touareg și ajung din urmă duba. Descarcă 61 de gloanțe, trag și la cauciucuri, iar când ies din zona de case din Dorohoi trag și spre șofer. Doar al patrulea încărcător descărcat îl oprește pe fugar, după ce două focuri îl lovesc în umăr și rinichi.
Nici patru minute n-a durat urmărirea. Polițiștii coboară din Duster. Unul merge să verifice șoferul cu arma la ochi, celălalt verifică scaunele din spate. Găsește aproape 100 de butelii de freon de contrabandă, gaze cu puternic efect de seră, aduse din Ucraina.
Pe piața neagră de la noi, toată încărcătura costă aproape 20 de mii de euro. Dacă ajungeau la Berlin sau Viena, buteliile din Sprinter puteau fi valorificate și pentru 50 de mii de euro.
Scena de la Botoșani nu e prima din nord-estul țării. Snoop a găsit un scenariu tras la indigo într-un alt dosar penal din 2018. Tot la o aruncătură de băț de granița cu Ucraina, în județul vecin, Suceava. O dubă cu 1,5 tone de freon fusese somată de polițiștii de la Frontieră să oprească.
La fel, șoferul a turat motorul.
N-a fost împușcat, dar a oprit după o urmărire mult mai lungă și câteva focuri de armă. Transportul de atunci avea protecție de la un BMW Seria 7 cu numere străine și, la fel, a încercat în mod evident să îi încurce pe polițiștii care goneau după minivan-ul suspect.
New York Times publica în martie o știre despre un caz similar: „E acuzat de trafic, dar nu de droguri sau arme, ci de gaze cu efect de seră”. În SUA tocmai a fost condamnat primul traficant de gaze HFC, cum se mai numesc freonii.
În 2021, experții de la ONG-ul de mediu Environmental Investigation Agency (EIA) publicau un raport despre traficul global cu freon, iar România apărea ca principala poartă de intrare în Uniunea Europeană a acestor chimicale toxice de contrabandă. EIA a mai ținut prima pagină a ziarelor din România când a documentat corporația Schweighofer și tăierile ilegale de pădure din țara noastră.
Cine sunt păzitorii freonului
15 noiembrie 2023. București. Într-o sală de conferințe a hotelului Marriott vorbesc șeful Gărzii de Mediu, Andrei Corlan, și Ion Cupă, șeful Vămilor de atunci. Ei participă la lansarea Asociației Firmelor F-Gas. ONG-ul proaspăt înființat declară că își propune să reprezinte „industria frigului” în relația cu Guvernul României, să monitorizeze implementarea directivelor europene care reglementează freonul, una dintre cele mai toxice chimicale din viețile noastre.
Folosim freon în fiecare zi în care ne dăm cu un spray, în fiecare noapte în care dormim pe o saltea cu spumă, la fiecare incendiu pe care îl stingem cu extinctoare vechi. Avem freon în mașinile cu care călătorim, în aparatele de aer condiționat de acasă sau de la muncă, în frigiderele unde ne ținem mâncarea sau în magazinele de unde o cumpărăm.
Peste jumătate dintre români (57%) preferă să aibă în locuinţă, în perioada verii, o temperatură cuprinsă între 21 şi 23 de grade, în timp ce patru din zece persoane (42%) folosesc aparatul de aer condiţionat aproape zilnic, relevă rezultatele unui sondaj publicat pe 11 iunie, de E.ON, anunță Agerpres, citat de G4Media.
Freonul e peste tot în jurul nostru și mai e cunoscut ca agent de răcire (AR), fluid termic, gaz refrigerant, hidrofluorocarburi sau gaze HFC. Freonul e un gaz cu efect de seră. Eliberarea lui în atmosferă face ca soarele să ne prăjească tot mai ușor, aerul să fie mai cald și, în final, fenomenele meteo să aibă fluctuații agresive.
Vânzătorii de frig sunt antreprenorii viitorului și sunt prezenți la evenimentul de la Marriott, împreună cu cei doi șefi de instituții publice. Odată cu încălzirea globală marfa lor a devenit din ce în ce mai scumpă, iar în subteran s-a dezvoltat o piață neagră pe care Garda de Mediu și Vama trebuie s-o oprească. Autoritățile spun răspicat că asta vor face.
Freonul face parte dintr-o clasă de chimicale cu efect de seră. Acesta e motivul care i-a reunit la Marriott.
„Suntem mai mult decât o asociație, suntem o comunitate de lideri, gânditori și pionieri, uniți în misiunea noastră de a face lumea un loc mai ecologic și mai sustenabil”, declară Amalia Păvălucă, președinta Asociației Firmelor F-Gas pe site-ul ONG-ului.
Ea a prezentat și evenimentul de la Marriott, unde organizația sa se angaja să doneze Autorității Vamale aparatură cu care să poată identifica gazele dăunătoare mediului, când sunt depistate la frontieră. Sunt primele aparate de acest fel care ajung în posesia Vămilor.
Uneori, au explicat vorbitorii de la eveniment, traficanții importă butelii pe care scrie că ar conține gaze ecologice, însă, ele sunt umplute cu chimicale mult mai toxice, precum unele tipuri de freon deja interzis în UE.
Firmele pe care le conduce Amalia Păvălucă
Numele Amaliei Păvălucă apare în peste 10 companii de comerț cu ridicata care vând și cumpără freon, grupul de firme EMG Invest.
Grupul deține site-ul Eurorefrigerant, brand prezent pe mai multe piețe europene. Partenerul acesteia, Emre Gunay, este omul din spatele afacerilor în care apare Păvălucă. Cei doi importă freon din Turcia de peste cinci ani, prin mai multe societăți comerciale, iar în pandemie au adus și echipamente de protecție, pe care Amalia le posta pe grupurile de Facebook.
Printre traficanții documentați în raportul EIA din 2021 apare și grupul de firme condus de Amalia Păvălucă, fără ca numele acționarei să fie menționat. Atunci avea la vânzare cinci tone de freon de contrabandă pe care le-a ofertat investigatorilor sub acoperire ai EIA.
În același an, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) alerta autoritățile române și bulgare în legătură cu mai multe transporturi însumând 76 de tone de freon ilegal care urmau să ajungă din Turcia în România. Conform surselor din ancheta antifraudă europeană, o parte consistentă din cele 76 de tone trebuia să ajungă la grupul de firme EMG și la aceeași Amalia Păvălucă, care împărțea doi ani mai târziu scena de la Marriott cu șeful Vămilor și cu cel al Gărzii de Mediu.
După ce transportul ilegal a fost interceptat de autorități, Amalia și partenerul său de afaceri le-au zis investigatorilor EIA că nu mai pot livra marfa promisă în ofertă.
Păvălucă și partenerul său au dezvoltat între timp un imperiu de afaceri. În 2020, dețineau un BMW X5 vechi, azi au un Lamborghini cumpărat chiar pe firma de freon, EMG Management Invest SRL, care urma să recepționeze o parte din cele 76 de tone.
În urma investigației EIA, Ministerul Mediului a sesizat DNA. DNA București a trimis cazul la DNA Suceava. Dosarul s-a plimbat în continuare: a fost dus la Parchetul Judecătoriei Suceava, care l-a trimis colegilor de la Parchetul Rădăuți. Aceștia au trimis dosarul la Parchetul Tribunalului Suceava, unde se află și în prezent.
Toxicitatea freonului (click pentru detalii)
Lanțurile de frig, aer condiționat, pompe de căldură etc., cum sunt numite de către experți spațiile cu temperatură controlată, sunt reglementate de legislația națională, de Uniunea Europeană și de mai multe tratate internaționale la care România a aderat – Protocoalele de la Montreal și Kyoto.
Motivul e simplu: agenții frigorifici (fluide termice) cu diverse aplicații în domeniul frigului pot fi toxici în condiții anormale de temperatură și presiune, distrug stratul de ozon. Asta duce la o creștere a radiațiilor ultraviolete dăunătoare, care ajung pe suprafața Pământului și contribuie la încălzirea globală prin efect de seră.
Clorofluorocarburile (CFC-uri) și hidrofluorocarburile (HCFC) depreciază stratul de ozon și sunt reglementate la nivel internațional prin Protocolul de la Montreal (1987), întărit la nivel UE prin Regulamentul 590 din 2024. Hidrofluorocarburile sunt substanțe reglementate la nivel european prin Regulamentul 573/2024 al UE. Atât CFC-urile, HCFC-urile, cât și HFC-urile mai sunt cunoscute sub denumirea de agenți frigorifici sau, mai puțin științific, freoni, Gaze-F și ODS-uri.
Tratatul de la Montreal, dar și Regulamentele și Directivele Europene impun din 2006 statelor un consum anual tot mai mic. Comisia Europeană are un tabel cu fiecare țară, iar cota de gaze cu care ne putem răcori scade o dată la trei ani pentru fiecare societate comercială în parte.
Până în 2030, prin acordul Green Deal al UE, Europa și-a propus să scoată din toate instalații 79% din aceste chimicale care afectează mediul, unele fiind toxice, iar în 2050 să nu mai fie folosit deloc (prin ținta de 0 emisii de gaze cu efect de seră). Mai departe, fiecărei țări în parte îi revine responsabilitatea să se asigure că firmele care vând și cumpără freon sau tehnologii cu freon să aibă cote anuale tot mai mici și să migreze către soluții de răcire și încălzire mai ecologice.
Cel mai mare transport ilegal de freon care trebuia să ajungă în România
Snoop a identificat unul dintre clienții la care trebuia să ajungă o parte din cele 76 de tone de freon de contrabandă blocate de autorități în 2021. Clientul a aflat de la reporterul Snoop despre proveniența comenzii lor.
Această societate comercială are contracte de mentenanță cu abatoare, lanțuri de hipermarketuri, malluri și au fost chiar și subcontractori la proiecte pe fonduri publice. Unul dintre asociați a acceptat să vorbească cu Snoop sub protecția anonimatului pentru că vrea să își recupereze banii „dintr-o țeapă cu freon”, dar se teme pentru siguranța sa. O vom numi Maria*.
Înainte de 2017, prin firma sa, Maria aducea legal freon direct din China. Dar afacerea a devenit tot mai mică și treptat a cumpărat de la intermediari tot mai puțin.
În 2020, Maria a comandat freon de câteva mii de euro de la un cetățean turc pe care l-a găsit pe OLX, unde astfel de anunțuri sunt frecvente, la prețuri mult sub media pieței. În total, o tonă de R404A, un freon industrial folosit de abatoare și fabrici de mezeluri pentru frigidere de sute de metri pătrați, precum cel vânat de polițiști la Dorohoi. În 2021, marfa trebuia livrată. A plătit avansul și de atunci tot așteaptă freonul.
Pe cetățeanul turc îl cheamă Goma, iar societatea către care a plătit avansul se numește Goma Multicomerț și e înregistrată pe numele partenerei sale.
Un an mai târziu, și-a continuat Maria povestea, Goma și-a cerut scuze că a dispărut și a ținut să explice că intenția lui n-a fost „să tragă o țeapă”. De fapt, i-a mărturisit că freonul care trebuia să ajungă la ea fusese blocat de autoritățile vamale. Nu i-a spus nimic despre confiscarea internațională.
Agentul frigorific comandat de Maria era vândut de firmei ei mai departe și trebuia să ajungă în instalațiile unuia dintre cei mai mari procesatori de carne din România, care are la vânzare mici și crenvurști pe care îi vedem în reclame la toate televiziunile.
După un pont al OLAF, autoritățile vamale au blocat la import freonul de contrabandă care trebuia livrat la firma Mariei. Blocarea are loc când firmele importatoare fie nu erau autorizate de Comisia Europeană să îl tranzacționeze, fie autorizația nu le mai permitea alte importuri, pentru că depășiseră cota impusă de UE.
Totuși, Goma Multicomerț SRL nu se regăsește printre societățile la care trebuiau să ajungă cele 76 de tone. Datele financiare obținute de Snoop arată că Goma Multicomerț se aproviziona de mai mulți ani de la grupul EMG, controlat de Amalia Păvălucă și Emre Gunay, care apăreau în actele de vamă ca destinatari ai unei părți din cele 76 de tone de freon interceptate cu ajutorul OLAF.
Goma a confirmat pentru Snoop că a lucrat cu grupul EMG, dar nu a discutat afaceri niciodată cu Amalia Păvălucă, ci cu Emre Gunay, partenerul ei. Deși EMG a raportat la Autoritatea Fiscală că a încasat 163.923 lei de la Goma Multicomerț, bărbatul susține că banii au circulat în direcția opusă. Cu alte cuvinte, el n-a cumpărat freon de la ei, ci le-a vândut freon și a încasat o sumă „aproximativ egală” pentru „100 sau 150” de butelii.
„În 2020 el a fost la mine la birou și am avut o discuție cu Emre pentru niște butelii de freon. Eu cu el vorbeam. Pe ea (Amalia Păvălucă, n.r.) am văzut-o o dată sau de două ori pe lângă Emre, dar doar ne-am salutat”.
Goma a descris haosul din 2020, când autoritățile nu știau cum să gestioneze importurile de freon, menționând că toate instituțiile de control erau pe urmele lui.
„Era republica bananelor, nu știau nici Mediul, nici Direcția Vamală cu ce se manâncă freonul, nici nu știau vameșii ce facem, cum facem, cum trecem prin vamă. Nu știu dacă s-au educat acum, dacă s-au informat.
Susține că în urma mai multor controale și amenzi, a ieșit din piață în 2021, sub presiunea restricțiilor impuse de Mediu. „Dădusem comandă în China, să treacă prin Istanbul și dup-aia să vină terestru, cu camioanele în România. Erau 5 containere. După două camioane importate a venit Mediul să ne informeze că nu mai avem voie să facem importuri, dar nici ei nu știau ce-i de făcut.”
Insistă însă că nu a importat niciodată butelii de unică folosință, adaptând comanda din China la butelii reîncărcabile, conform instrucțiunilor de la Mediu. Goma a spus că poate clarifica situația cu Emre Gunay, în legătură cu transferurile financiare identificate de reporterii Snoop, dar n-a mai revenit cu detalii.
O altă confiscare uriașă de freon de contrabandă s-a întâmplat în Spania, în 2022. S-a numit Operacion Marum. Fiscul spaniol, Guardia Civil, Europol și OLAF au confiscat atunci peste o sută de tone de freon.
Unul dintre traficanții vizați de investigația spaniolilor se numește Jorge Gutierrez Marmol, iar EMG îi livra acestuia freon încă din 2018. Documentele financiare consultate de Snoop arată că în noiembrie 2018, de exemplu, spaniolul a plătit către EMG un total de 415 mii de euro, dar nu am putut verifica și tipul gazului livrat și nici alte livrări mai recente.
Ce spun șefii instituțiilor despre prezența la eveniment cu grupul de firme al Amaliei Păvălucă (click pentru detalii)
Șefului Gărzii de Mediu, Andrei Corlan, a spus că „am participat la acel eveniment ca urmare a unei invitații transmise către cabinetul meu. Relația instituției cu orice companie, indiferent de nume, este una de inspecție și control”.
La fel a răspuns și fostul șef al Vămilor. Întrebat despre Amalia și partenerii săi, Ion Cupă a declarat pentru Snoop că „a fost o invitație oficială venită prin cabinet și m-am dus cum m-am dus la atâtea evenimente”. A mai adăugat și că: „Ei (Amalia Păvălucă, n.r.) se știau cu cei de la Direcția de Control (al Vămilor). Alexandru Dudu, șeful de la Direcția Generală de Control a Vămilor, de la el știu, a venit la mine și mi-a spus că există oamenii, că vor să doneze, dar nu-i știam eu”.
Amalia Păvălucă se contrazice: nu există traficanți, dar statul român îi prinde
O altă firmă reprezentantă de grupul condus de Amalia Păvălucă este Cold Store SRL.
O societate de import-export, deținută de doi cetățeni turci care nu locuiesc în România, e reprezentată la Registrul Comerțului chiar de Amalia Păvălucă. E-mailul declarat la Registru pentru Cold Store SRL este emre_gunay26@********.com, al partenerului Amaliei Păvălucă.
Cold Store a făcut achiziții în valoare de 210.000 de euro de la societatea turcească care operează brandul Ice Grup din Istanbul. Aceștia încă au la vânzare freon extrem de toxic care este deja interzis în UE, dar au fost autorizați să importe printr-o societate deținută de aceeași Amalia Păvălucă.
Am întrebat-o pe aceasta ce a cumpărat în iunie 2018 Cold Store SRL în valoare de 210.000 de euro din Turcia, dar a refuzat să răspundă. Cum a refuzat să răspundă mai multor întrebări, după ce am contactat-o în primă fază, din poziția de șefă a Asociației Firmelor F-Gas.
Ca lobbyist al industriei, aceasta ne-a propus „o colaborare pe termen lung” ca să publicăm „un material frumos”.
Am întrebat-o de ce crede că autoritățile sunt paralizate în fața traficanților de freon, ceea ce au spus chiar șefii de instituții publice la evenimentul asociației sale. Ne-a întrerupt scurt:
Dom’le, e o mare greșeală ce spuneți. Autoritățile nu sunt paralizate, lucrurile sunt pe direcția cea bună. Părerea mea e că ar trebui schimbată abordarea. Vă spun ca președinte al asociației și ca reprezentant al industriei. Noi suntem mulțumiți de autorități, de cum progresează lucrurile.
Amalia Păvălucă, președinte grupul EMG
Cum se poate cumpăra freon de contrabandă de pe site-uri de anunțuri ca OLX sau Publi24.
„Ce vedeți dvs. acum pe OLX e poate 10% din ce exista acum 3-4 ani. Ați venit să vă documentați pe un subiect care e deja fumat”. A mai explicat că traficanții pot fi amendați, dar niciodată nu li se deschid dosare penale ca în restul Uniunii Europene. În România, dacă nu sunt prinși la intrarea în țară, scapă de controale și verificări amănunțite.
Deranjată de cuvântul „traficant”, Amalia Păvălucă a spus:
„Trebuie să vă mai documentați, Garda de Mediu și Autoritatea Vamală au prins atâtea importuri de gaz ilegale. România nu ar trebui prezentată sub forma asta pentru că ar fi total greșit. România a evoluat în ultimii doi ani. Autoritățile Vamale chiar se implică și au prins atâtea importuri și le-au stopat.”
Argumentul lui Păvălucă este acela că statul român nu apare în rapoartele Comisiei Europene pe această temă.
Dacă comparați raportul eliberat de Comisia Europeană în 2021… Ați văzut raportul pe anul acesta? Ați văzut România în raport? Anul ăsta se vorbește despre Bulgaria și alte țări. Deci autoritățile române chiar își dau interesul.
Amalia Păvălucă
Cum nu știam la ce rapoarte ale Comisiei Europene face referire Păvălucă, am rugat-o să ni le trimită după finalul conversației. Ne-a trimis raportul EIA din 2024 care viza Bulgaria, pretinzând că România nu apare, pentru că a făcut progrese și autoritățile și-au făcut treaba.
Ce a omis Amalia Păvălucă este raportul EIA din 2021, care urmărea fenomenul din România și în care apare grupul EMG, condus chiar de ea.
În ciuda acestui raport din 2021, când a fost filmată cu o cameră ascunsă negociind freon de contrabandă, Amalia Păvălucă a devenit de-a lungul anilor una dintre cele mai citate voci din industria „de frig” din România. A apărut ca specialist inclusiv în materiale jurnalistice elaborate. Campania de PR a continuat prin aparițiile sale în ziare și reviste.
De exemplu, în iulie 2021, când EIA publica raportul care incrimina grupul condus de ea, Păvălucă a dat declarații în mai multe publicații ca expert tocmai pe marginea aceluiași raport.
„Piaţa neagră a HFC are consecinţe devastatoare pentru afaceri, indivizi şi mediu. Pe lângă susţinerea activităţii infracţionale, orice companie implicată se expune unor riscuri grave de siguranţă, deoarece nimeni nu poate garanta calitatea cilindrilor importaţi ilegal sau a conţinutului acestora. Cercetările arată că 83% dintre cei care formează lanţul valoric al agenţilor frigorifici ştiu despre acest comerţ ilegal, iar 72% au primit cilindri de unică folosinţă, care sunt interzişi în Europa”, susţine Amalia Păvălucă, dar nu precizează cine și ce cercetări a făcut.
Această insistă în dialogul cu jurnalistul Snoop că 3 din 4 frigotehniști au lucrat cu freon de contrabandă, dar că România nu apare în raportul Comisiei Europene, „pentru că autoritățile și-au făcut treaba”. Amintește și de donația pe care a făcut-o asociația sa.
„Urmează să mai vină restul până la 10 analizatoare. Vor fi distribuite la toate regionalele. Noi ca asociație am venit din practică cu soluții eficiente. Pe care Autoritatea Vamală și Garda de Mediu au fost de acord să le aplice. Urmează să se facă traininguri la nivelul ăsta. Lucrurile au evoluat. ”
Când i-am trimis o serie de întrebări despre afacerile ei și întâlnirile cu reprezentanți ai statului, Amalia Păvălucă nu a mai răspuns la telefoane.
Cât de bănoase sunt afacerile ilegale cu freon
Odată cu fenomenele meteo tot mai extreme și temperaturile record, cererea și prețul acestor gaze au crescut constant.
O analiză din 2022 publicată de Instal Focus, un portal cu știri și analize despre instalații, arată că licitațiile publice pentru aparate de aer condiționat se înmulțesc. În primul semestru din 2022, de exemplu, doar statul român avea nevoie de 18.135 aparate de aer condiționat în peste 300 de proiecte pe fonduri publice din țară. E nevoie de munți de aparate de aer condiționat în spitale, școli, primării, unități militare, mai toate instituțiile publice.
În 2021, piața de aparate de aer condiționat era estimată la 65 de milioane de euro. O altă analiză a unui retailer online, evoMag, arată că vânzările de aparate de aer condiționat către privați s-au dublat când au comparat 2022 cu 2023, cel mai fierbinte an de când oamenii măsoară temperaturile.
Și piața neagră înflorește odată cu cea legală. În 2020, o butelie de freon pe piața neagră costa 50 de euro, astăzi costă aproape 200 de euro. Direct de la producători sau distribuitori autorizați, prețurile pot fi chiar și triple pentru unele dintre aceste gaze. Cu o astfel de butelie, de exemplu, pot fi alimentate cu freon aproape 20 de mașini.
Poziția geografică a țării noastre ne-a făcut să fim o intrare cheie în UE a freonului de contrabandă. Marfa de contrabandă vine din China, trece prin Turcia sau Ucraina și ajunge la noi, ca aceste containere care au fost depistate de Vama Constanța între Crăciun și Anul Nou sau acest TIR care a fost filat prin port de vameși și inspectorii de mediu.
În Turcia, o butelie cu freon costă astăzi 50 de euro, la București ajunge la 200 de euro, iar în Germania sau Austria valoarea aceleiași butelii se poate ridica și la 700 de euro. Aceste diferențe de prețuri pot face ca un singur transport pe ruta Istanbul – Berlin să aducă un profit curat de aproape 200.000 de euro.
E mai ieftin să cumperi freon de contrabandă decât freon reciclat
Fin Walravens, specialista de la ONG-ul EIA în aceste chimicale, studiază piețele de aproape 20 de ani. Walravens declară pentru Snoop că, în acest moment, e mai ieftin să cumperi freon de contrabandă decât freon reciclat. Spune că statele ar trebui să încurajeze mai mult reciclarea.
România a avut alocate 220 de milioane de euro în Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) doar pentru fabrici de reciclare. Până în prezent, nicio fabrică de reciclare n-a luat fondurile PNRR pentru că data depunerii dosarelor s-a amânat până în iulie.
Un profesor de la o facultate de profil din țară, cu experiență de peste 20 de ani în domeniul refrigeranților, spune că a lucrat voluntar la conceperea strategiei naționale de recuperare, reciclare și regenerare a freonului. A tras concluzia că „fără bani foarte mulți nu se poate realiza nimic”. Se referea la fondurile europene neaccesate.
Același profesor, care preferă să rămână anonim, își amintește că „înainte sa intrăm în UE am beneficiat de niște fonduri, la nivel foarte mare. Au existat centre de reciclare, cu dotări, cu knowhow românesc, au existat foarte multe firme care au devenit centre regionale, coordonate de o mare firma de profil din București sub un proiect național al Ministerului Mediului. În clipa în care am intrat în UE, am devenit o țară dezvoltată și n-am mai beneficiat de niciun leu, iar centrele de recuperare și reciclare nu au mai avut suport și s-au închis”.
Forțat de normele de poluare ale Uniunii Europene, statul român a reglementat inclusiv reciclarea freonului prin OUG 5/2015 și HG 192/2020, dar nu reușește să se asigure și că directivele sunt respectate.
Unele societăți comerciale doar colectează chimicalele, alții doar le transportă, însă foarte puțini au capacitatea de a recicla freonul și a îl readuce în circuitul comercial. În toată România există un singur centru de incinerare a freonului, la Timișoara, și nicio societate nu îl reciclează.
Mihaela Sofrone, managerul de comunicare de la GreenWeee, unul dintre cei mai mari reciclatori privați din România, a explicat pentru Snoop că procedura de recuperare și reciclare a freonului e foarte costisitoare și nu orice societate își permite să achiziționeze tehnologia.
Aparatura de recuperare a gazelor HFC din instalații costă mii de euro, iar tehnologia de reciclare ajunge la multe milioane, în funcție de tipul agentului frigorific și de localizarea sa în diferite aparate și mașinării. GreenWeee doar îl recuperează și îl incinerează. Din acest motiv, există o mulțime de reciclatori care toacă frigidere și aparate de aer condiționat pentru plastic și metal, dar fără să salveze freonul din instalații și din spuma poliuretanică.
Astfel, gazele toxice sunt eliberate sistematic în atmosferă. Iar piața neagră înflorește inclusiv în detrimentul reciclării.
Statul poluează cu freon chiar prin programele naționale de reciclare
Diana Grosu, de la Asociația Ecotic, un ONG independent care monitorizează reciclatori, spune că „prea mulți” tocători de fier vechi bagă frigiderele cu tot cu spumă la tocat, la fel cum și reciclatorii de autovehicule toacă mașinile cu instalații cu tot. Ea a explicat că într-un echipament frigorific, există freon în spuma termoizolatoare și în instalația de răcire, adică în butelia din spatele frigiderului.
Pentru recuperarea gazului dintr-o instalație cu țevi și furtune, echipamentul costă doar câteva mii de euro, dar nu pentru toate service-urile auto este o investiție prioritară și nici pentru reciclatori.
160 de tone de freon trebuia să recicleze statul român (click pentru detalii)
Doar dacă observăm statistica oficială a statului, în Programul Național Rabla pentru Electrocasnice s-au casat 65.857 frigidere, congelatoare și combine frigorifice, până în 2023. În Programul Național Rabla pentru mașini au fost distruse un total 327.556 de autovehicule în același interval de timp.
Dacă facem un calcul cu o marjă rezonabilă, am putea spune că statul trebuia să se ocupe de reciclarea a cel puțin 160 de tone de freon. Fost șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu e de părere că statul român a risipit mult mai mult freon în atmosferă, dar nu a avansat cifre pentru că, susține el, Garda de Mediu nu are nicio evidență. Berceanu afirmă că Garda nu deține nici măcar aparatură de testare a freonului importat sau din instalațiile operatorilor comerciali.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului (ANPM) colectează oficial date de la toți reciclatorii din România. Instituția ar trebui să știe cât freon a reciclat defalcat fiecare societate tocătoare de frigidere, de exemplu. Reciclatorii depun la ANPM anual un formular în care raportează defalcat fiarele, sticla, plasticul, freonul „și altele”.
- Serviciul Chimicale și cel de Comunicare al ANPM au admis în discuția cu jurnaliștii Snoop că nimeni nu le raportează nimic în materie de freon și ne-au direcționat către Ministerul Mediului.
- Funcționarii Agenției ne-au recomandat să facem o solicitare de informații publice tot la Guvern. Aceștia din urmă au redirecționat solicitarea noastră către Garda de Mediu.
- Garda de Mediu nu are nici ea informații recente și substanțiale despre freon.
Instituția a precizat că are doar date din 2019, pentru 402 kilograme de freon, recuperate din instalații vechi din programul Rabla. Au ajuns la această concluzie în urma unor controale efectuate de ei, nu pentru că le-ar fi raportat vreun operator economic. Conform aceluiași răspuns al Gărzii de Mediu la solicitarea Snoop, firmele care tranzacționează gaze refrigerante au obligația de a păstra documentele pentru mărfurile pe care le-au operat vreme de cinci ani, în caz de inspecții, dar nu raportează în timp real nimic autorităților române.
În același timp, reciclatorii din state precum Australia sau Statele Unite colectează anual mii de tone de freon uzat, îl curăță și îl repun pe piață, distrugând alte mii.
Agenția pentru Protecția Mediului, Garda de Mediu, Administrația Fondului pentru Mediu și Ministerul Mediului sunt cele patru instituții care au competențe de reglementare, control și monitorizarea chimicalelor cum e freonul. Acestea se încurcă între ele și niciuna nu e eficientă din cauza unei proaste cooperări, crede Fin Walravens de la EIA.
Pentru că există un sistem nefuncțional de raportare a freonului colectat din electrocasnice, șeful Gărzii Naționale de Mediu, Andrei Corlan, vrea să lanseze și o aplicație de raportare a tranzacțiilor cu freon, RO-GAS. Contactat telefonic de Snoop, acesta a mărturisit, însă, că nu are încă un plan concret pentru aplicație, dar va impune „obligativitatea înregistrării tuturor importatorilor, transportatorilor și destinatarilor într-o aplicație electronică după modelul ROAFM”, o aplicație unde firmele care gestionează deșeuri raportează importurile și exporturile.
În 2022 a existat o inițiativă legislativă care propunea un nou document: cazierul de mediu. La propunerea conducerii Gărzii de Mediu de atunci, fiecare firmă, sat sau oraș ar fi trebuit să apară într-o bază de date specială cu infracțiuni și amenzi de mediu. Astfel, statul ar fi avut o evidență a poluatorilor și ar fi putut să îi identifice pe cei mai problematici. Dar inițiativa nu a trecut.
Fostul șef al instituției, Octavian Berceanu, spune pentru Snoop, că, dacă Autoritatea Vamală nu s-ar fi opus, am fi avut o bază de date cu toate crimele de mediu, iar întâlniri ca cea de la Marriott nu s-ar mai fi putut întâmpla în public
Freon de contrabandă pe toate drumurile
Astăzi, pe internet se găsesc cantități impresionante de gaze refrigerante.
Freonul se vinde în butelii, iar modelul buteliei arată clar dacă marfa vine din piața neagră. Buteliile de unică folosință au fost interzise de legislația europeană încă din 2007, iar în locul lor au fost impuse butelii care pot fi refolosite și care au date de identificare pentru a le cunoaște traseul.
De mai bine de 10 ani, însă, pe OLX sunt postate constant anunțuri cu butelii de unică folosință, deși Autoritatea Vamală nu trebuia să accepte importul acestora, iar Garda de Mediu ar trebui să le confiște direct de la comercianții online. De exemplu, mare parte din transportul mamut de 76 de tone de freon blocat la cererea OLAF în 2021 era compus din butelii de unică folosință, adică marfă de contrabandă.
Tot butelii de unică folosință avea în dubă și tânărul împușcat în Botoșani.
Am contactat mai mulți samsari de freon de pe OLX și le-am cerut o cantitate impresionantă de gaze refrigerante, jumătate de tonă. Unii au zis că au pe stoc cantitatea solicitată, alții au promis că pot aduce în câteva săptămâni gazele solicitate de reporterul incognito.
Înainte de începerea războiului din Ucraina, cele mai multe anunțuri de pe OLX cu freon de vânzare veneau din zona Suceava, acolo unde Vama Siret a fost mereu un punct fierbinte al traficului de mărfuri. Buteliile din pozele postate de samsari erau de unică folosință, semn că toată marfa adusă din Ucraina era pentru piața neagră și nu putea să aibă documente legale de proveniență.
După invazia rusească, anunțurile cu freon de vânzare din nordul țării s-au rărit, dar s-au înmulțit la altă graniță non-UE, cea cu Serbia. Astăzi, cele mai multe anunțuri de pe OLX vin din Caraș, Mehedinți, Timiș sau Arad, iar samsarii pot furniza cantități uriașe de gaze refrigerante de contrabandă în butelii de unică folosință.
Acte false și traficanți lăsați liberi
Comercianții ilegali de freon nu sunt autorizați de Comisia Europeană să tranzacționeze astfel de gaze industriale, motiv pentru care sunt forțați să acopere cantitățile de gaz cu documente false. Am identificat mai multe astfel de situații în diferite dosare penale de prin toată țara.
În 2019, de exemplu, o dubă Iveco condusă de un cetățean ucrainean, încărcată cu 120 de butelii de freon de unică folosință, adică ilegale, se prezenta la Vama Petea. Inspectorii vamali i-au cerut documentele șoferului de transport și au constatat că sunt „false total”.
Din actele false reieșea că ucraineanul venise din Portugalia cu duba ca să preia freonul din România și să-l livreze în Polonia.
Conform instanței, în iulie 2019, la Bistrița, un cetățean român a încărcat duba cu butelii de freon și i-a pus actele în mână șoferului ucrainean: „documentul tip factură și documentul tip CMR, ca documente de însoțire pentru marfa transportată, spunându-i totodată că, dacă cineva îl va întreba de unde este marfa transportată, să spună că este din București”.
„Suspectul a precizat faptul că nu avea cunoștință că cele două documente nu ar fi bune, deoarece a văzut că au aplicate ștampile și a crezut că sunt valabile”
Din acte reieșea că transportul venea de la o societate din București, King Cold, care într-adevăr era o companie cu afaceri în domeniul frigorific.
Ionuț Constantin, patronul King Cold, era acasă, duminică noaptea, când a fost contactat de Poliția de Frontieră. „Când umblă cu falsuri de-astea, le fac și să nu poată fi verificate. Duminică seara, când era ăla în vamă, noroc c-am răspuns la telefon”, a declarat Constantin pentru Snoop.
Poliția de Frontieră l-a întrebat pe Constantin dacă are vreun transport de freon în vamă și el a spus că nu. I-au cerut mostre de facturi și ștampilă ca să poată verifica actele ucraineanului și de atunci nu l-a mai căutat nimeni ca să îi spună dacă ucraineanul a fost acuzat sau nu sau în ce fel au fost folosite datele firmei sale.
Antreprenorul e conștient că piața în care operează e afectată de traficanții care vin cu oferte mai bune, dar spune hotărât că „mie mi se pare că nu se vrea să se facă nimic”.
Te uiți pe OLX, unde vinde freon toată lumea. Nimeni nu îi ia. Îi faci o comandă, l-ai chemat și l-ai prins. E destul de simplu, dar nimeni nu face nimic.
Ionuț Constantin, patronul King Cold
L-am întrebat de competența cui e freonul de contrabandă și l-a pufnit râsul: „Mediul (ministerul, n.r.) zice că-i de competența Poliției, Poliția zice că-i de competența Mediului.”
Practic, traficanții s-au folosit de identitatea unei afaceri legitime ca să acopere un transport ilegal cu butelii de unică folosință. Ucraineanului i s-a deschis un dosar penal pentru fals și uz de fals, nu pentru trafic internațional de substanțe periculoase. Dosarul a fost clasat.
Garda de Mediu nu poate „vâna” traficanții de freon
Cifrele demonstrează că infracțiunile de mediu care privesc freonul sunt tratate ca fapte marginale de către instituțiile statului care ar trebui să le monitorizeze. Steluța Popescu, șefa Gărzii de Mediu Constanța, a participat la mai multe acțiuni împotriva traficanților de freon, însă spune că instituția nu intervine niciodată când vine vorba de aceste gaze toxice, fără solicitarea unui organ de cercetare penală sau a Autorității Vamale. În alte cuvinte, ei nu pot „vâna” traficanți de freon.
Șefa Gărzii de Mediu Botoșani a mărturisit că, în cazul capturii pentru care polițiștii au tras 61 de gloanțe, „am primit o solicitare de la Poliția de Frontieră și întrebau care e cadrul legal pe freon. Dar, în general, parchetele nu lucrează cu noi, ci cu Poliția.”
Popescu a mai adăugat că pe teritoriul României, după ce gazele toxice trec frontiera, nu a avut niciodată acțiuni împotriva samsarilor de freon, care își vând buteliile direct pe platforme ca OLX sau Publi24. Dacă nu sunt prinși la vamă, au liber pe piața neagră.
De partea cealaltă, într-un răspuns oficial, Comisionariatul General al Gărzii de Mediu spune că a avut controale chiar și împotriva samsarilor de pe internet. Dar nu a detaliat rezultatele.
Pe 24 iulie 2018, un Opel Vivaro era urmărit de Poliția de Frontieră pe o distanță de 13 kilometri. În timpul urmăririi, duba a primit ajutor de la un BMW Seria 7 înmatriculat în Marea Britanie, care a încercat să blocheze echipajul de poliție în timpul urmăririi. Șoferul a oprit abia când polițiștii au tras în aer focuri de avertisment.
Când au deschis ușile dubei, oamenii de la Frontieră au găsit 110 butelii de refrigerant în butelii de unică folosință, iar șoferul nu avea niciun document pentru marfa de contrabandă. Întrebat de ce nu a oprit, acesta a spus că nu buteliile ilegale ar fi fost problema, ci că avea permisul suspendat și circula fără drept pe drumuri publice. Acesta din urmă este și motivul pentru care a fost amendat. Chimicalele, însă, deși au fost inițial confiscate, le-au fost returnate ulterior samsarilor, după ce un ucrainean pe nume Anatolii a adus niște documente justificative. Au fost considerate suficiente.
SUSȚINE JURNALISMUL FĂRĂ LESĂ
***
Colaje foto realizate de Ionuț Mateș
Ilustrație Robert Obert
Editori: Iulia Roșu și Răzvan Luțac
Mulțumiri: Luiza Vasiliu
Investigația a fost documentată și publicată în cadrul unui grant oferit jurnalistului Victor Ilie de Journalism Fund Europe.