- România Vorbește este o inițiativă Snoop menită să spargă bulele, să încurajeze dialogul democratic și să contribuie la reducerea polarizării, la un an după cele mai controversate alegeri din România postcomunistă.
- Algoritmul dezvoltat de partenerii noștri de la publicația germană Zeit a identificat 682 de potențiale perechi între cei înscriși.
- În 118 cazuri, ambii parteneri au confirmat că își doresc să se vadă și să discute pe temele care îi situează la poli opuși pe plan politic.
- Snoop a găzduit 11 dintre dialogurile din București la un eveniment care a avut loc sâmbătă după-amiază, la Rezidența9. Alte zeci de perechi s-au întâlnit în Capitală și în toată țara în același weekend. Cu ce gânduri au plecat de la întâlnire?
Pe 1 noiembrie, în cadrul primei ediții România Vorbește, Snoop a organizat, la Rezidența9, un experiment de dialog: 11 întâlniri între persoane cu viziuni diferite pe teme sociopolitice, dar unite de dorința de a comunica și a se înțelege dincolo de etichete.
Participanții – reprezentând domenii variate, de la jurnalism, publicitate și film la IT, educație sau industrie – au descoperit, fiecare în felul său, forța dialogului cu empatie și curiozitate.
„Fiecare și-a spus punctul de vedere fără a încerca să-l convingă pe celălalt. Pur și simplu a fost o discuție de schimburi de perspective”, a povestit, la final, Sanda Lefteriu (41 de ani), angajată în industria automotive. Ea a discutat cu Mihai Spandonide (51 de ani), operator call-center pe limba germană și engleză.
Înainte de eveniment, fiecare dintre ei completase formularul Snoop. Au dat răspunsuri diferite la 6 din cele 7 întrebări pe teme politice polarizante. Nu erau de acord pe legalizarea căsătoriei între persoane de același sex, votul în diaspora, vaccinarea obligatorie, venitul minim sau dacă statul ar trebui să primească mai mulți refugiați de război. Erau create premisele pentru o discuție aprinsă. Și totuși, „Sanda are alte păreri, eu am alte păreri, dar le-am combinat împreună și se pare că am ajuns la un punct comun… aproximativ.”, a spus Mihai după discuția lor de aproximativ trei ore.
„România Vorbește” este o adaptare în România a programului My Country Talks, dezvoltat inițial în Germania, în 2017, de publicația Zeit Online. Partenerii noștri în acest proiect sunt Antena3.ro, Golazo.ro și HotNews.ro.
Dialogul, antidot la polarizare
Deși au poziții substanțial diferite pe unele teme sociale, Andra Mureșan (jurnalistă Scena9) și Darius Tomescu (student la istorie) sunt de acord că una din marile probleme ale societății românești este polarizarea, iar asta i-a motivat pe amândoi să se înscrie la România Vorbește.
„Sârbii ies la proteste săptămânal, oameni de stânga și de dreapta uniți pentru un scop comun. Mi se pare că am pierdut lucrul ăsta și că e foarte greu să ne unim, inclusiv în lucrurile care probabil ne dor pe fiecare dintre noi”, a spus Andra pentru Snoop.
De altfel, mai mulți din cei prezenți au vorbit despre importanța dialogului ca antidot la polarizare. „Cred că numai așa putem evolua, schimbând păreri și idei și discutând. Dacă am un reproș major față de autorități, este chiar acesta: lipsa dialogului”, a spus Ada Solomon, producătoare de film.
Ea și partenerul ei de conversație, Visarion Popescu (33 de ani), aveau poziții opuse pe trei teme sociopolitice, între care politicile publice privind comunitatea LGBTQ și implicarea diasporei la alegerile naționale. „Suntem diferiți, dar suntem foarte la fel”, a concluzionat Ada (57) după dialog.
„Sunt atât de multe nuanțe în fiecare lucru încât e atât de greu să dai verdicte, iar dialogul ne ajută să ne uităm la spectru și nu doar la un punct.” – Ada Solomon, producătoare de film
S-a înscris la eveniment convinsă că e necesar să discutăm cu oameni din afara bulelor informaționale în care ne învârtim, pentru că opiniile prea înrădăcinate sunt periculoase: „E ca la o plantă: dacă nu o tai din când în când, nu o mai cureți, ea nu mai crește”, a explicat Ada.
Visarion a luat experimentul ca pe un exercițiu de control al emoțiilor, pentru că tinde să se aprindă foarte tare atunci când discută în contradictoriu pe teme politice. A reușit să rămână deschis la altă perspectivă decât a lui și a plecat cu convingerea că: „La sfârșitul zilei sunt mai multe lucruri care ne leagă decât lucruri care ne separă”.
În afara bulei proprii
Alex Tocilescu (47), scriitor și copywriter, s-a arătat surprins de faptul că niciuna din dezbaterile găzduite de Snoop nu a degenerat: „Absolut neașteptat. Sincer, credeam că iese cu bătaie și păruială. Bine că n-am păr să fiu păruit”, a glumit el. A discutat cu partenerul său pe cinci teme pe care aveau poziții opuse, inclusiv dacă România ar trebui sau nu să rămână în UE sau dacă diaspora ar trebui să aibă drept de vot la alegerile naționale. Dacă înainte se percepeau ca fiind radical din tabere diferite, față în față
„Am vorbit ca doi oameni normali și ce mi-am dat seama e că amândoi ne-am exprimat părerea mai puțin extremistă. Pentru că, dacă ai într-un chestionar o întrebare, tinzi să răspunzi fix la întrebarea aia și ești convins că ăla e adevărul. Acum am relativizat. Am văzut fiecare la celălalt niște dreptate în ce zice”, spune Tocilescu.
„Am descoperit că oamenii care nu gândesc ca mine sunt tot oameni. Nu știu dacă e chiar o descoperire, dar oricum. Și că există posibilitatea ca cineva care nu este ca mine să poată argumenta opinii fără atacuri la persoană, cum mi s-a întâmplat înainte”, a rezumat Florin Buzdugan, profesor în vârstă de 34 de ani, întâlnirea de câteva ore cu o persoană cu răspunsuri opuse la toate cele 7 întrebări din chestionarul România Vorbește: programatorul Alex Bratu (35). Acesta din urmă spune că a participat ca „să mai prind niște informații din afara bulei proprii”.
Punți între oameni
Participanții au reflectat și la nevoia de flexibilitate în gândire. „E foarte important să te așezi la masă cu un om, chiar dacă ai puncte de vedere diferite… Mai scade un pic din tensiunea socială, din extremism, din radicalism. (…) Politicienii poate nu sunt cei mai buni oameni în a ne aduce la aceeași masă pe toți”, e de părere Radu Patriche, stomatolog în vârstă de 31 de ani. El a dezbătut pe 5 subiecte cu Clarice Dinu, jurnalistă HotNews. „Nu am fost de acord cu toate punctele de vedere, însă am acceptat că suntem diferiți și că putem sta la aceeași masă”, a spus și ea.
Pentru mulți dintre cei prezenți la Rezidența9, exercițiul a fost o provocare intelectuală, dar și un exercițiu de empatie.
„Să găsesc punți cu alți oameni cu care în mod normal nu aș interacționa, pentru că exprimă altceva decât mine”, în cuvintele jurnalistei Emilia Șercan.
„Îți pui alte întrebări pe care nu ți le-ai pus înainte. Trezește o curiozitate în tine, curiozitatea de a înțelege și omul de lângă tine, nu de a-l critica și de a te limita la anumite etichete”, a declarat, pentru Snoop, și Mihaela Truică (24 de ani), consultantă. O raportare similară a avut partenerul ei de dialog, Cristian Cojoc, un tânăr de 29 de ani angajat în mediul corporatist: „Vezi păreri diferite, vezi cum a ajuns (interlocutorul) la părerea respectivă și de ce o are, înțelegi un pic mai în detaliu diferențele dintre noi și mi se pare cumva că ne apropie. Sau măcar ne dezbină mai puțin”.
Ediția pilot România Vorbește, în cifre
În weekendul 1–2 noiembrie, peste 100 de oameni au participat la întâlniri similare în orașe din toată țara.
Luna trecută, chestionarul România Vorbește, promovat pe Snoop și site-urile partenere: HotNews.ro, Golazo.ro și Antena3.ro, a fost completat de 1.576 de participanți. Dintre aceștia, o majoritate covârșitoare (83%) nu sunt de acord că România ar fi mai bine în afara Uniunii Europene.
La celelalte șase teme, opiniile au fost împărțite:
- 53% dintre respondenți spun că ar trebui legalizată căsătoria între persoane de același sex;
- Aproape 60% nu cred că acceptarea identităților de gen multiple (trans, non-binare) reprezintă o amenințare pentru valorile tradiționale;
- Puțin peste jumătate (56%) au spus că România ar trebui să primească mai mulți refugiați de război;
- Trei din cinci participanți sunt de acord ca statul să ofere un venit minim pentru toți cetățenii;
- Aproximativ la fel de mulți spun că vaccinările și alte măsuri de sănătate publică ar trebui să fie obligatorii prin lege. Iată și o reprezentare vizuală a răspunsurilor.
Cum arată componența demografică a eșantionului? 74% dintre respondenți sunt de sex masculin, 25% de sex feminin, iar 9 au ales să nu specifice. Vârsta mediană a celor care au răspuns chestionarului a fost de 49 de ani.
Din totalul participanților înscriși în prima etapă, algoritmul My Country Talks a reușit să identifice 682 de potențiale perechi care corespundeau criteriilor: distanță de cel mult 20 de kilometri în baza codului poștal și cel puțin 2 întrebări DA/NU cu răspunsuri diferite. Din cei 1.364 de participanți cărora le-a fost prezentat un potențial partener de dialog, 513 au confirmat interlocutorul.
În 118 cazuri, confirmarea a fost reciprocă, astfel că fiecare partener a primit datele de contact ale celuilalt pentru a putea aranja locul și ora întâlnirii pentru weekendul trecut (în câteva cazuri, participanții au decis de comun acord să facă întâlnirea online sau să o amâne câteva zile/săptămâni).
Din 44 de formulare de feedback completate, 64% vor să țină legătura cu partenerul de conversație, 93% ar mai participa la o altă ediție România Vorbește, 77% spun că dialogul i-a ajutat să vadă lucrurile și din altă perspectivă pe cel puțin una din temele abordate.
Cum s-a derulat experimentul în țară: Cluj, Timișoara, Pitești
„Ne-am înțeles bine, nu ne-am dat în cap”, glumește și IT-stul Alex Marchiș (35 de ani), când povestește de întâlnirea sa cu istorica Iulia Șandru (34). Înainte să se vadă la o cafenea din Cluj, știau doar câteva lucruri unul despre celălalt, inclusiv cum au răspuns la chestionarul România Vorbește. Întrebați ce le place la traiul în România, Alexandru a scris: „faptul că suntem o țară ortodoxă”, pe când Iulia a enumerat sistemul de sănătate și cel de educație gratuite, dar și că se simte în siguranță aici. La 5 din cele 7 întrebări cu DA sau NU, erau la poli opuși. Apoi au vorbit live.
„La unele întrebări, când povesteam, ne-am dat seama că suntem oarecum pe aceeași lungime de undă, dar cum puteam alege doar da sau nu, nu puteai să nuanțezi. Cu vaccinurile ne-am dat seama că gândeam de fapt cam la fel, dar când am răspuns la chestionar, nu ne-am referit la același lucru”, a explicat Alexandru într-o discuție cu reporterul Snoop.
Apoi extrapolează:
„De multe ori credem că există doar două variante alb sau negru, da sau nu, dar lucrurile sunt foarte nuanțate. Cădem fără să vrem în poziționări extreme pentru că credem că doar alea sunt variantele”.
„Deși am răspuns așa diferit și venim și din domenii diferite, cu pregătiri diferite, am încheiat conversația realizând că suntem mai asemănători decât credem”, ne-a spus și Iulia.
Ceva similar a trăit și Marceline Mănoiu, o tânără de 22 de ani care a participat la experimentul România Vorbește în Timișoara. Deși a avut doar două întrebări cu răspunsuri diferite față de partenerul său, Eduard (30 de ani), Marceline spune că experiența i-a dat ocazia să iasă din zona de confort. „Cred că am ieșit măcar puțin din bulă – deși nu era o persoană complet diferită. Eu sunt queer și cam toate persoanele cu care vorbesc sunt, de asemenea, queer, iar el era un bărbat cis și hetero.”
Experimentul a avut succes și la Pitești, unde Sorin Trândaș (64 de ani) și Teodor Ghițescu (85 de ani), amândoi pensionari, s-au întâlnit sâmbătă la un restaurant să discute pe șase teme care-i despărțeau.
Sorin Trândaș s-a înscris la România Vorbește pentru că e dezamăgit de nivelul de polarizare din societate: „nu ne mai înțelegem unul cu altul și ajungem să ne urâm cum ne uram acum 30 de ani, în anii ‘90, pentru nu are importanță ce motive politice. Televiziunile încurajează această divergență. Rețelele sociale – la fel”.
„Ne-am întins cu vorba și am atins doar două dintre teme”, a mărturisit el. „Are multe cărți scrise, un nivel intelectual deosebit, mă domină din punctul ăsta de vedere. L-am înțeles de ce gândește așa cum gândește, se leagă cu experiența de viață a dumnealui. Dar nu s-a lipit ce susține dânsul. El vede pământul din cosmos, eu zic cum se vede pământul la firul ierbii”, a mai povestit bărbatul, într-o discuție cu reporterul Snoop.
„Partenerul meu a sintetizat clar cauza: diferența de gândire asupra problemelor – de la general la particular, în cazul meu – de la particular la general în cazul dânsului”, a scris și Teodor Ghițescu în formularul de feedback transmis echipei România Vorbește.
România Vorbește, o adaptare în România a unui program internațional
România Vorbește este o adaptare în România a programului internațional My Country Talks, dezvoltat prima dată în Germania, în 2017, de redacția Zeit. În ultimii opt ani, peste 90.000 de perechi cu poziții politice divergente au fost puse în legătură de algoritmul MCT. Conform unui studiu de impact realizat de cercetători de la Stanford și Harvard, în 77% dintre cazuri, a scăzut polarizarea afectivă (sentimentele negative față de cei percepuți ca făcând parte din tabăra cealaltă).
Video: Cristina Radu
Foto: Tudor Pană
Grafice: Răzvan Luțac