Sari la conținut
Jurnalism fără lesă.

Caută o pagină sau un articol..

  • Investigații
  • Roboți medicali de 10,6 milioane de euro, cumpărați de Spitalul Militar la preț de Da Vinci. Contractul ajunge la fiica unui inculpat dintr-un dosar care se prescrie 

    Roboți medicali de 10,6 milioane de euro, cumpărați de Spitalul Militar la preț de Da Vinci. Contractul ajunge la fiica unui inculpat dintr-un dosar care se prescrie 
    Cătălin Aurel Galea, prietenul fostului primar fugar al Capitalei, e judecat de aproape nouă ani în dosarul Barocamerei nefuncționale de la Colectiv. Firma deținută de fiica sa, fondată pentru înregistrări muzicale, a vândut trei roboți medicali către Spitalul Militar în 2025. Cost: 10,6 milioane de euro. Cu un milion mai mult pe unitate decât un robot identic vândut la Spitalul Sf. Maria, cu 16 luni înainte, de o altă apropiată a lui Galea și a lui Sorin Oprescu.

    • În 2025, Spitalul Militar din București a cumpărat trei roboți chirurgicali Versius cu peste 10 milioane de euro, circa 3,5 milioane euro/unitate. E un preț la care ajung, în mod normal, cei mai performanți roboți medicali de pe piață, Da Vinci.
    • Firma care a condus asocierea câștigătoare este Medical Innovation Solutions. E deținută de cântăreața Laura Galea, 29 ani. Ea este fiica afaceristului Cătălin Galea, legat de familia Oprescu atât în firme, cât și în sponsorizări electorale.
    • Cătălin Galea este cel care a livrat barocamera nefuncțională de la Spitalul Floreasca, cea care nu a putut fi utilizată la Colectiv. 
    • La aproape nouă ani după ce au fost trimiși în judecată și după 84 de termene, dosarul barocamerei e încă fără decizie în primă instanță. Statul român a fost prejudiciat, spun procurorii, cu aproape 2 milioane de euro.

    De la muzică la afaceri cu spitale de stat 

    Celestial Records, firma deținută de Laura Galea (foto), a apărut la finalul lui 2020, cu obiectul de activitate „realizare a înregistrărilor audio și activități de editare muzicală”.

    Laura Gabriela Galea a fost promovată online drept artistă „școlită de profesori care au lucrat cu Rihanna, Tina Turner și Adele” (Zile și Nopți, OK Magazine). Pe YouTube, piesele ei lansate în aceeași perioadă, decembrie 2020 – februarie 2021, au strâns între sute de mii și un milion de vizualizări.

    După doar doi ani de funcționare, fără cifră de afaceri și fără profit, compania și-a schimbat atât numele, cât și domeniul. A devenit Medical Innovation Solutions, cu activitate principală comerțul cu ridicata al produselor farmaceutice. Cântăreața Laura Galea a rămas.

    „O decizie legală și legitimă de business”, a declarat ea pentru Snoop.

    Trei roboți livrați Spitalului Militar la 10,6 milioane de euro

    Cu doi angajați în 2024 și profit de 60.000 euro, a început să câștige licitații în spitale de stat din București. Cel mai mare contract a fost semnat în mai 2025, când a fost una dintre cele două câștigătoare ale unui acord-cadru de 90 de milioane de lei pentru livrarea a șase roboți chirurgicali la Spitalul Militar Central „Carol Davila” din Capitală.

    Prin două contracte subsecvente, în valoare totală de 53,7 milioane de lei cu TVA, circa 10,6 milioane de euro, a livrat primii trei. Suma din SEAP a fost confirmată de Spitalul Militar printr-un răspuns către Snoop. Asta înseamnă circa 3,5 milioane de euro per robot. 

    Ce sunt roboții Versius și Da Vinci 

    Roboții medicali cumpărați de Spitalul Militar sunt model Versius. Unul dintre cei mai noi de pe piață, oferă „costuri de achiziție mai accesibile” și e gândit ca o alternativă la Da Vinci, considerat de inventatorii Versius un produs scump și mai puțin flexibil, conform revistei americane Wired

    „Marea provocare este să descoperi cum să faci un instrument sofisticat, disponibil la un preț rezonabil (…) Așa a ieșit Versius” – Luke Hares, inventatorul Versius, în Wired

    Versius e al doilea robot, și ca preț, și ca performanțe istorice, după robotul Da Vinci, utilizat deja în România de mulți medici. În lume, folosit de peste 25 ani. De exemplu, Versius a fost aprobat pentru chirurgie pediatrică abia în 2026, după achiziție.

    Conform unui articol The Guardian din 2023, sistemul Da Vinci e mai scump, circa 1,6 milioane de lire (1,85 milioane de euro), în timp ce Versius varia între 1,2 – 1,5 milioane (maximum 1,7 milioane de euro). Autorul articolului susținea că „puține s-au schimbat în ultimele două decenii”, iar asta nu include costurile de instructaj și mentenanță, care pot fi de circa 10% din investiția inițială anual (adică undeva la 120.000 – 185.000 euro, în funcție de robot).

    „Pentru trei milioane și jumătate de euro poți cumpăra – fără mentenanță, instructaj și consumabile – un robot Versius și unul Da Vinci”, spun specialiști din piață consultați de Snoop. Opinia lor a fost confirmată de surse medicale care au dorit să își păstreze anonimatul.

    Comparații între Versius și Da Vinci realizate de specialiști (click pentru detalii)

    Într-un articol din Journal of Robotic Surgery, parte a Springer Nature, grup editorial care publică articole științifice, se arată că: 

    „În prezent, principalele limitări ale sistemului Versius par a fi disponibilitatea instrumentelor, precum și punctul său focal fix. Deși Versius oferă avantaje remarcabile în ceea ce privește flexibilitatea și versatilitatea, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a-i optimiza performanța și a-i rezolva limitările, ceea ce subliniază necesitatea continuării progreselor în domeniul chirurgiei robotice”. 

    Într-un articol din 7 noiembrie 2025, disponibil în Preprints, o platformă care publică articole științifice înainte ca ele să apară într-un jurnal, se face și o comparație a unei intervenții cu Versius, Da Vinci și un al treilea robot, Hugo. Cel din urmă este cel mai convenabil din punctul de vedere al costurilor unei operații, cu sub 7.000 euro/intervenție, apoi Da Vinci (7.839 euro), cea mai scumpă intervenție fiind cu Versius (8.424 euro).

    În octombrie 2025, și Minerva Urology and Nephrology a publicat o comparație între Versius și Da Vinci, criteriile fiind configurarea sălii de operație, durata etapelor chirurgicale, depanarea problemelor și satisfacția chirurgului. 

    50 de pacienți au fost înscriși atât pentru Da Vinci, cât și pentru Versius. Caracteristicile inițiale au fost echilibrate. Da Vinci a demonstrat durate mai scurte atât pentru faza de „configurare” (37 vs. 59,5 minute), cât și pentru faza de „consolă” (97 vs. 152 minute), majoritatea pașilor fiind mai rapizi. Defecțiunile au fost mai frecvente cu Versius (38 vs. 4). Pierderile de sânge și complicațiile au fost similare între grupuri. Studiul s-a concentrat pe 18 chirurgi experimentați de Da Vinci care au trecut la Versius.

    Ce spune medicul Cătălin Copăescu, pionier în chirurgia robotică în România

    Contactat de Snoop, dr. Cătălin Copăescu, care a introdus chirurgia minim invazivă în România, spune că robotul Da Vinci, dezvoltat în urmă cu aproximativ 30 de ani, rămâne reperul în chirurgia robotică datorită experienței acumulate, tehnologiilor brevetate și gamei largi de instrumente și proceduri. 

    „Toate platformele robotice de azi din lume – aproape o sută – se află în diverse faze evolutive. Toate au același deziderat: să se apropie și să atingă performanțele Da Vinci”, explică dr. Copăescu, care este și fondatorul Ponderas Academic Hospital.

    Medicul nu vorbește despre prețuri, pentru că „nu le vând eu”, dar spune că „la evenimentul de la Sevilia unde mă aflu ofertele platformelor alternative (la Da Vinci) sunt la jumătate de preț pentru orice”.

    Ultima generație are un computer de zece mii de ori mai puternic decât Da Vinci Xi. Este vârful de tehnologie la ora actuală. Aici, la Sevilia, a fost o demonstrație a unui coleg din Japonia pentru o rezecție extinsă de cancer gastric. Până la finalul intervenției chirurgicale au fost doi mililitri de sânge pierduți de pacient. Doi mililitri! (…) Este fascinant cum evoluează lucrurile în robotica chirurgicală”, afirmă medicul.

    Copăescu amintește că în 2008 statul a început un program guvernamental pilot pentru a susține intervenții chirurgicale robotice. „Un pionierat est european.” După mai puțin de cinci ani, finanțarea a fost oprită.

    Chirurgia asistată robotic, spune dr. Copăescu, este „cea mai modernă tehnologie pentru chirurgi și în beneficiul pacienților”. Ponderas a fost primul spital din țară care a cumpărat un robot Da Vinci Xi, de ultimă generație. Acum sunt undeva la 24 de roboți în spitalele private și patru în cele publice.

    Deși intervențiile sunt mai costisitoare, ele pot reduce cheltuielile de recuperare. 

    „Chirurgia robotică asigură o rată mai redusă a complicațiilor, o recuperare mai bună și rapidă a pacienților, implicit o spitalizare mai scăzută, tratament mai scurt și atunci cheltuielile cu pacienții sunt mai reduse”, explică dr. Copăescu.

    Cât costă un robot Da Vinci într-un spital public din România

    Ultimul robot Da Vinci cumpărat anul trecut face parte dintr-un contract încheiat cu Spitalul Clinic Municipal din Cluj-Napoca în valoare de 16,4 milioane de lei fără TVA, circa 3,8 milioane de euro cu TVA.

    Însă în caietul de sarcini erau și alte tipuri de aparate (un sistem cu micro-ultrasunete de înaltă rezoluție și un scanner histolog), așadar robotul a costat aproximativ cât unul Versius de la Militar. 

    Există două spitale publice care au roboți Versius și patru cu roboți Da Vinci, în România.

    Chiar Florentina Ioniță-Radu, fosta comandantă a spitalului, plecată după ce DNA a acuzat-o de mai multe infracțiuni de corupție, spunea, în 2024, că „robotica este viitorul. Acum vrem să cumpărăm șase roboți Da Vinci, suntem în achiziție centralizată pe SEAP, procedură nedecontată de CNAS”, citată de Ziarul Financiar

    „Robotul Da Vinci trebuie folosit inteligent, trebuie să se adreseze acelor afecțiuni pentru care a fost gândit, cum ar fi neurochirurgia, pentru că altfel este foarte scump de folosit. Așadar, nu putem face numai chirurgie robotică la scară mai mare pentru că o operație cu robotul Da Vinci este în jur de 10.000 de euro”
    – Florentina Ioniță Radu 

    Laura Galea: „rezultatul unei proceduri competitive”

    Contactată de Snoop, Laura Galea, de la firma Medical Innovation Solutions, care a livrat cei trei roboți la Spitalul Militar, spune că Versius este principalul competitor al lui Da Vinci la nivel global. În ce privește prețul achiziției de către Spitalul Militar Central, Galea transmite că acesta a fost stabilit „în baza cerințelor din caietul de sarcini și a criteriilor de evaluare, reflectând rezultatul unei proceduri competitive”.

    Galea a subliniat că prețul este influențat de mai mulți factori, printre care „perioada de garanție a sistemului ofertat, numărul de echipe chirurgicale instruite și numărul de intervenții chirurgicale pentru care sunt asigurate instrumente și consumabile, alături de celelalte componente tehnice și operaționale incluse în contract”.

    A dat exemple de alte sume pentru care au fost cumpărați roboți prin SEAP. Unul este contractul de la Spitalul din Cluj-Napoca, de mai sus.

    Un altul este contractul din octombrie 2024 prin care Spitalul din Bistrița a cumpărat un robot chirurgical Da Vinci, în valoare de aproximativ 3,4 milioane de euro (cu TVA). Suma este mai mică decât cea plătită de Spitalul Militar pe un robot Versius, doar șase luni mai târziu, deși ambele contracte prevăd instruirea a opt echipe chirurgicale interdisciplinare și o garanție de 36 de luni.

    Celelalte două exemple indicate de Laura Galea reprezintă prețuri estimate de spitale în cazul unor licitații în desfășurare (Spitalul Clinic Municipal Timișoara și Institutul Oncologic Cluj-Napoca). Aici nu există vreun câștigător sau vreun contract, la ora actuală.

    Snoop a comparat două caiete de sarcini de la contracte cu roboți medicali, mai jos.

    Robotul Versius de la Sf. Maria, circa 2,6 milioane de euro

    La finele lui 2023, Primăria Sector 1 aloca 11,5 milioane de lei (puțin peste 2 milioane de euro) pentru un singur robot, conform Agerpres. Contractul a fost încheiat pentru o sumă asemănătoare, câștigător fiind Gema Equipments, care a livrat un robot Versius. Cu TVA, suma ajunge la 2,6 milioane de euro. Cu aproximativ un milion de euro sub prețul de la Spitalul Militar.

    „Achizițiile invocate sunt proceduri distincte, derulate în contexte diferite, iar compararea prețurilor fără raportare la conținutul contractual efectiv este improprie. Fiecare contract reflectă exclusiv condițiile și cerințele stabilite de autoritatea contractantă la momentul respectiv”, a spus Galea, întrebată de ce prețul pentru roboții de la Militar a fost mult mai mare.

    Ambele firme – Gema Equipments și Medical Innovation Solutions – sunt legate de un nume central din afacerile cu echipamente medicale din ultimele decenii: Aurel Cătălin Galea. Un personaj apropiat de Sorin Oprescu, fostul primar general al Capitalei și fost manager al Spitalului Universitar din București.

    Cine este Aurel Cătălin Galea

    Cătălin Galea, 60 ani, este un om de afaceri din Târgu Mureș și tatăl Laurei Galea. 

    Conform unei ediții a ziarului Curentul Liber din 2013 (via Arcanum), este absolvent de medicină, „specializat în chirurgie toracică şi bronhopulmonară”. Și-a început cariera chiar în cadrul Spitalului Militar Central din Bucureşti, dar în 1998 a renunțat la medicină pentru afaceri. 

    S-a remarcat prin apropierea de Sorin Oprescu. A deschis mai multe firme, împreună cu familia fostului primar general, actual fugar – după o condamnare de 10 ani și 8 luni de închisoare. 

    • Cu Sorin Oprescu și cu fratele său, Dorin Oprescu, a fondat firma Medical Prestige;
    • Cu Mircea Oprescu, fiul lui Sorin, și Ilinca Oprescu, nora medicului, a fost asociat în compania Body Logic SRL;
    • Cu o altă rudă, Mircea Gabriel Victor Oprescu, cunoscut drept „vărul lui Oprescu” în spitalele bucureștene, a fost co-acționar în firma Three Farm.

    Însă apropierea nu s-a oprit la legăturile comerciale. În 2009, Oprescu a condus o mașină deținută de Three Farm, un Audi A8.

    „Dată fiind vechea relație de prietenie care ne leagă, este posibil ca, ocazional, domnul Sorin Oprescu sau membri ai familiei acestuia să fi folosit mașini aflate în proprietatea firmelor mele”, spunea Galea pentru revista Kamikaze.

    „Domnul doctor Cătălin Galea este un prieten vechi și bun al familiei noastre, alături de care am pornit o afacere – Clinica Medicală «Academica»”, întărea și Oprescu în 2010, citat de EVZ, via Arcanum.

    Potrivit Monitorului Oficial, Galea a donat suma de 85.000 lei în campania electorală prezidențială din 2009 pentru Sorin Oprescu. 

    31.600 lei a donat și Adina-Sabina Frenț, cea care deține firma Gema Equipments, care a livrat robotul Versius la Sf. Maria.

    Frenț a fost administrator și la compania unde asociat unic este mama lui Cătălin Galea, Gizella. Dar a fost și asociată în firma-etalon a lui Galea: Gemedica.

    Snoop a contactat și Gema Equipments, firma care a livrat robotul la Spitalul Sf. Maria. Reprezentanții firmei au declarat că „nu comentează relații personale, asocieri sau informații de natură politică, deoarece in cadrul acționariatului societății nu sunt persoane expuse politic. Activitatea societății se desfășoară în mod independent, în conformitate cu legislația aplicabilă in domeniu”.

    Cât despre contract și diferența de preț față de cei de la Militar, aceștia au punctat că totul a fost conform caietului de sarcini, iar fiecare licitație e diferită de alta.

    Laura Galea nu a vrut să comenteze relațiile cu tatăl ei și cu firmele acestuia.

    „Societatea își desfășoară activitatea independent, iar alte insinuări fără suport probator nu au legătură cu activitatea acesteia. Nu comentăm relații personale sau presupuneri care nu țin de societate”, a transmis ea către Snoop.

    Gemedica, firma care a livrat barocamera  

    Compania Gemedica e fondată în 1999 și a fost controlată timp de peste două decenii de Aurel Cătălin Galea. În prezent nu are activitate.

    Cel mai mare succes l-a avut în perioada 2011-2015, când Sorin Oprescu era primar al Capitalei. Firma avea contracte cu spitalele din București. 2.335 de achiziții directe a realizat Gemedica din 2008 până în 2022, de când bilanțul firmei nu a mai fost depus.  

    În 2011 și 2015, compania a ajuns la o cifră de afaceri de 97 milioane de lei, iar profitul – la 17 milioane de lei pe an, peste 3 milioane de euro.

    Gemedica a fost implicată și în prima mare controversă după Colectiv. Este firma care a livrat barocamera nefuncțională de la Spitalul Floreasca, din cadrul secției pentru mari arși inaugurată, dar care nu a putut primi pacienți după tragedia din 30 octombrie 2015.

    Inaugurarea barocamerei de la Spitalul Floreasca. Au fost prezenți medicul Ioan Lascăr, primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, și Ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu. Foto: Agerpres

    Atunci, una dintre acuzațiile procurorilor a fost și faptul că echipamentele medicale au fost umflate cu 4,7 milioane de lei, peste un milion de euro.

    Dosarul „barocamera” în care Cătălin Galea este inculpat nu a primit încă o decizie în primă instanță, după aproape 9 ani și 84 de termene (click pentru detalii)

    DNA a deschis un dosar penal la scurtă vreme după ce jurnaliștii GSP și RISE Project au scris despre barocamera nefuncțională. 

    Au fost inculpați și apoi trimiși în judecată, în 2017, șeful secției de arși de la Floreasca, profesorul Ioan Lascăr, fostul manager al spitalului din 2012, când s-a cumpărat barocamera, Alexandru Macovei, șefa de achiziții a spitalului, Maria Gontariu, și afaceristul Cătălin Galea.

    La aproape nouă ani după ce au fost trimiși în judecată și după 84 de termene, dosarul barocamerei e încă fără decizie în primă instanță. Statul român a fost prejudiciat, spun procurorii, cu aproape 2 milioane de euro.

    Următorul termen este în luna martie a anului 2026.

    În instanță, un alt angajat Gemedica, apropiat al lui Oprescu și donator în campania electorală din 2009, Miron Panaitache, i-a spus judecătorului că barocamera a fost găsită pe internet, conform Libertatea.

    La instructajul pentru Versius apare fiul secretarei Spitalului Militar

    Snoop a identificat în fotografiile de la instructajul pentru robotul Versius, realizat de Spitalul Militar, și pe Bogdan Miron, fiul secretarei spitalului și o apropiată a Florentinei Ioniță-Radu, Luminița Miron.

    Luminița Miron (stânga) a fost secretară și o apropiată a Florentinei Ioniță-Radu până când aceasta din urmă a părăsit conducerea spitalului Militar, fiind acuzată de DNA

    Miron, un tânăr de 28 ani, apare pe LinkedIn ca angajat la Gema Equipments și fost angajat Gemedica. Tot într-o postare pe LinkedIn, Laura Galea îl introduce drept cel care face prezentarea robotului Versius la al doilea Congres al Societății Române de Ginecologie Oncologică pentru Medical Innovation Solutions.  

    Bogdan Miron, prezentat de Laura Galea pe contul ei de LinkedIn

    La Gema Equipments, Miron spune că este „responsabil pentru demonstrațiile și trainingurile de aplicații clinice” pentru un „instrument de vizualizare asistată de robot”. 

    „Rolul meu este de trainer autorizat de producător pentru roboții chirurgicali Versius, în Europa de Est, deținând un certificat în acest sens. Astfel, sunt nominalizat pentru instructajul echipelor medicale din întreagă regiune atunci când un nou sistem este instalat. Având rol de trainer și suport clinic, nu am nicio implicare în tot ceea ce ține de partea de vânzări, fiind implicat doar post-vânzare în procesul de instruire al cadrelor medicale nominalizate in utilizarea sistemului”, a transmis el către Snoop.

    Nu a răspuns întrebărilor referitoare la mama sa și la familia Galea.

    Laura Galea a transmis către Snoop că Miron nu este angajat al societății sale, ci că este „trainer avizat de producător”, pentru instructaj. „Instruirile au un scop strict operațional”, spune ea.

    Postarea Spitalului Militar central din 29 august 2025, Miron este al doilea din față

    Întrebați de prețul instruirii cadrelor medicale, Spitalul Militar a declarat că „este asigurată de subcontractantul firmei câștigătoare, respectiv Intermedica Group EOOD, acest serviciu fiind furnizat gratuit, în conformitate cu prevederile caietului de sarcini”.

    Și în contractul de la Sf. Maria, instructajul era inclus în contract. 

    Snoop a trimis încă de la jumătatea lunii ianuarie mai multe întrebări către spitalul public Sf. Maria din București, însă nu a primit niciun răspuns. 

    Spitalul Militar nu a vrut „un model specific” de roboți

    Întrebați de ce au cumpărat roboți Versius, deși managera de atunci, Florentina Ioniță-Radu, anunțase că va achiziționa roboți Da Vinci, reprezentanții Spitalului Militar susțin, într-un răspuns transmis Snoop, că, de fapt, instituția nu a anunțat „intenția de a achiziționa roboți de tip Da Vinci sau orice alt model specific”. 

    Aceștia mai spun că „modelul echipamentului și firma furnizoare au devenit cunoscute exclusiv în urma finalizării procedurii de achiziție publică, o dată cu desemnarea ofertantului câștigător”.

    Conform unui acord-cadru, așa cum a fost licitația de la Militar, când două firme sunt numite câștigătoare, cea de pe locul doi poate încheia un contract subsecvent doar dacă există probleme cu câștigătorul. Pe doi s-a clasat Sof Medica, compania care livrează Da Vinci în România. Contactați de Snoop, reprezentanții au confirmat că nu ar fi putut livra decât dacă existau probleme cu firma de pe primul loc. 

    Editori: Iulia Roșu, Alexandra Nistoroiu

    Colaj foto: Ion Mateș

    Despre autori
    Mirela Neag. În vara lui 1992 a ajuns să scrie cronici de volei și baschet pentru cotidianul „Meridian”. După ce a cochetat și cu presa politică pentru diverse redacții, a ajuns în 1997 în redactia noului cotidian ProSport. Cum cronicile sportive nu i-au oferit suficientă adrenalină, a început să fie preocupată de investigații jurnalistice, primul caz fiind „Dosarul Piatra Arsă”. A fost și primul subiect la care a început să colaboreze cu Cătălin Tolontan. Au urmat investigatiile „Ridzi – Ziua Tineretului” și „Gala Bute”, care au adus echipei primele trofee: „Premiul Ioan Chirilă” 2008, 2009, 2010, „Premiul APS” și multe altele. Dezvăluirile jurnalistice din sistemul de sănătate publicate după tragedia de la Colectiv au teleportat-o ca protagonist în filmul „Colectiv”, care a primit două nominalizări la Premiile Oscar 2021.

    Răzvan Luțac e în presă din 2009. Pe-atunci fugea, după orele de la liceu, să scrie despre fotbalul mic. La început ca ajutor, a fost înglobat în echipa de investigații a ziarului care s-a ocupat de cazuri precum Gala Bute, Hexi Pharma, Colectiv, investigațiile post-Colectiv. A scris și la Libertatea între 2018 și 2024, când a plecat și de la GSP. Din 2024 colaborează cu HotNews și este co-fondator SNOOP.ro.