- Ziarul România Liberă îl prezenta pe Călin Georgescu în mai multe investigații jurnalistice despre „ilegalități la Ministerul Mediului”, arăta că a ajuns secretar general în urma unui concurs „măsluit” și folosea o mașină „cu număr diplomatic”.
- Presa subliniază legăturile sale politice și cu instituții precum Academia Română.
- În spatele biografiei lui Călin Georgescu se află și personaje celebre de-a lungul timpului, în politica românească, precum fostul președinte Ion Iliescu, Petre Roman, Mircea Geoană, Ioan Oltean (ministru PD), Sorin Frunzăverde (ministru PD) sau Sergiu Celac (primul ministru de externe al României la Revoluție).
Călin Georgescu este candidatul independent intrat în turul doi al alegerilor prezidențiale. A crescut accelerat în ultima săptămână de campanie: după ce era prezentat de ultimele sondaje la 10%, a câștigat primul tur cu peste 22%, mai mult de 2 milioane de voturi.
Georgescu, considerat a fi un om „din afara sistemului”, e un nume nou pentru mulți votanți. Însă nu și pentru politica din România, unde este implicat încă din anii ‘90.
Cine este Georgescu înainte de era Google?
Arhiva Arcanum reține zeci de pagini în care Călin Georgescu este intervievat, investigat sau amintit în presa de acum 20-30 ani.
Conform unui CV publicat în ziarul Cotidianul din 2007, el a absolvit, în 1986, Facultatea de Îmbunătățiri funciare și ingineria mediului la Institutul Agronomic. Apoi, lista se umple de poziții guvernamentale și ONG-uri susținute guvernamental (GONGO).
Profesorul Cristian Pîrvulescu numea GONGO-ul, în Bursa, „falsă organizaţie non-guvernamentală (ONG), care păstrează aparenţele unei organizaţii neguvernamentală, dar nu este independentă fiind finanţată şi uneori chiar organizată de guvern”.
Înainte de 90, Georgescu a fost la studii în afara țării. Descrierea sa de pe site-ul ONU spune că: „după ce a absolvit în 1986, și-a consolidat experiența prin misiuni în Regatul Unit și Statele Unite”.
SUSȚINE JURNALISMUL FĂRĂ LESĂ
1992-1996: Consilier al ministrului mediului, șef al tineretului ecologist român
În 1991, la 29 de ani, ajunge, conform unui articol din România Liberă, președinte al asociației Tineretul Ecologist din România (TER) și participă la conferințe cu senatorul Marcian Bleahu (Federația Ecologistă din România).
Este numit și consilier al lui Marcian Bleahu și răspunde pe problemele deșeurilor. În anul 1992, ziarul Tribuna din Sibiu ridică problema deșeurilor aduse în România, „afacerea reziduurilor”, și indică „semi-pasivitatea” celor ce răspund de această problemă.
Ziariștii vor să discute cu ministrul Bleahu, dar nu îl găsesc decât pe consilierul său, Călin Georgescu, 30 ani, cel care recunoaște că „este o problemă delicată, care ne frământă pe toți și o regretăm”.
El dă vina pe „semi-haosul din Estul Europei, căutând să scape de propriile deșeuri” și un vid legislativ în România.
Fostul ministru Bleahu, geolog, speolog și alpinist de meserie, a murit în 2019.
Fondurile au ajuns la organizația condusă de Călin Georgescu, care a acuzat că „delfinii au fost împușcați mișelește” în urma „unui genocid ecologic coordonat de Ceaușescu”.
TER a primit banii pentru a îndeplini un plan pentru protecția ecosistemelor din Marea Neagră.
1997-1998: Secretar general în Ministerul Mediului, sub Sorin Frunzăverde
Din 1997, Călin Georgescu bifează o altă funcție în Ministerul Mediului. După consilier al lui Bleahu, ajunge secretar general în Ministerul Mediului.
Din această postură, ziarul România Liberă scrie mai multe investigații despre acesta.
Februarie 1998: „concurs măsluit”
Mai întâi, sub titlul „Lui Călin Georgescu i s-a mărit nota pentru că a participat la simpozioane”, jurnaliștii susțineau că la examenul pentru poziția de secretar general în Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, format din proba orală și proba practică, media sa a fost sub cea a contracandidatului pentru post.
Aurelian Virgil Băluță, absolvent cibernetică ASE, a luat 7,24 și 8,25 la scris și oral (media 7,74), în timp ce Georgescu a luat media 7,12, adică 7,25 la oral și 7 la scris.
Însă ministrul PD Ioan Oltean, președintele comisiei, ar fi luat decizia să se mai adauge câteva anexe pentru nota finală, precum specializări, examinări de limbi străine (engleză, franceză și spaniolă), iar nota lui Călin Georgescu a sărit la 9,66, fiind declarat câștigător.
Citat în material, secretarul de stat Viorel Raicu a declarat că:
„Nu am cunoștință de acele elemente de apreciere care au fost adăugate la dosar. Ce pot spune este că Băluță a fost mult mai bun și eram convins că va fi declarat reușit. Numai că…”
Tot jurnaliștii România Liberă descopereau că Georgescu era, în același timp, și director executiv al Centrului Național de Dezvoltare Durabilă, în paralel cu funcția din minister.
Contactat de Snoop.ro, fostul ministru FSN și PD Ioan Oltean a spus inițial că nu-și amintește concursul din 1997, apoi a revenit și a recunoscut detaliile, însă a negat că ar fi intervenit în desfășurarea concursului câștigat în cele din urmă de Călin Georgescu pentru funcția de secretar general.
„Mi-l amintesc ca fiind un bun profesionist, avea o pregătire solidă”, spune Ioan Oltean. În plus, adaugă, că ar fi contat pentru concurs faptul că „era un om neangajat politic” și că „era doctorand”. Georgescu își ia doctoratul în pedologie în 1999.
Întrebat dacă își amintește să-l fi examinat pe Georgescu la cele trei limbi străine – engleză, franceză și spaniolă – Oltean spune că nu vorbește decât franceza și rusa.
„Ministerul nostru era un minister cu profunde relații și legături internaționale, așa că cu certitudine a contat foarte mult pentru noi să fie un vorbitor de limbă engleză. Noi aveam foarte multe deplasări pe probleme de mediu, foarte multe conferințe pe probleme de mediu și cu certitudine am avut în vedere faptul acesta” – Ioan Oltean, fost ministru al Mediului
Știe însă că Georgescu a rămas „mult timp în minister” și după ce el a plecat de la conducere, locul său fiind luat în 1998 de Sorin Frunzăverde, „cu care Georgescu și-a continuat colaborarea” și chiar mai târziu, când șef al Mediului a fost Romică Tomescu.
Ioan Oltean spune că este surprins astăzi de ascensiunea lui Călin Georgescu, dar amintește că numele președinților României se termină în „escu”. „Am luat pauză doar cu Iohannis.”
Martie 1998: „Ilegalități la Ministerul Mediului”
Ministrul Mediului a ajuns, în anii în care a Georgescu a fost secretar general, Sorin Frunzăverde (PD).
La o lună după dezvăluirile privind examenul, jurnaliștii de la România Liberă au prezentat o continuare a investigației, de data aceasta centrată pe fostul ministru la ora aceea, Frunzăverde.
Un reprezentant al ONG-ului Centrul Național de Dezvoltare Durabilă, unde Georgescu era șef, era trimis la conferințe în Geneva în numele ministerului, pentru a negocia politici guvernamentale.
Centrul Național de Dezvoltare Durabilă (CNUD) a fost creat sub egida Academiei Române ca agenție a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (PNUD).
August 1999: Strategia de Dezvoltare Durabilă, „teorie bună, dar practica ne omoară”
Proiectul PNUD e prezentat de ziarul Cronica Română drept bun în teorie, dar lipsit, până în momentul acela, de practică.
Sunt invitați să vorbească cei care au contribuit efectiv la crearea documentului, iar primii doi intervievați sunt Eugen Simion de la Academia Română și Călin Georgescu de la PNUD prin Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă.
Eugen Simion a decedat în 2022.
August 1999: La masa rotundă cu „Ion Iliescu, PDSR”
În 1999, Ion Iliescu era în ultimul an de dinaintea revenirii la Cotroceni. Și participa la un eveniment la Vălenii de Munte, „cursurile de vară ale Universității Populare Nicolae Iorga”.
La „masa rotundă: politica ecologică – ecologia politică” au existat patru invitați. Marcian Bleahu, fostul ministru consiliat de Georgescu, Radu Rey, medic veterinar, Ion Iliescu și Călin Georgescu.
2002: continuă evenimentele cu Iliescu, acum președinte
La doi ani după revenirea lui Iliescu la Cotroceni, Călin Georgescu participă la un eveniment la Miercurea Ciuc în care e prezent alături de Ion Iliescu. Se numește Forumul Național pentru Dezvoltare Durabilă și Georgescu este unul dintre „dirijorii” conferinței, alături de Emil Calotă, președintele Federației Autorităților Locale din România (FALR).
Legătura dintre FALR și Georgescu va fi descrisă pe larg într-un articol din 2003 al celor de la România Liberă.
2003: Atacat de un raport defavorabil, prins cu mașină cu numere diplomatice
După revenirea lui Iliescu în scaunul de președinte, Călin Georgescu nu mai este prezentat în barca PD, ci apropiat de cea a PSD.
Tot România Liberă scrie, în septembrie 2003, despre cum trei angajați străini ai unui program numit GRASP, referitor la reformă guvernamentală, realizau un raport dur referitor la modul în care Călin Georgescu repartizase cele 36 de milioane de dolari de la guvernul american.
„Călin Georgescu a insistat într-un mod agresiv ca programul său să fie finanțat de GRASP cu 800.000 dolari, fără a defini activități specifice, în afară de rapoarte de doi bani și discuții sterile”, scria România Liberă.
Aceștia adăugau că, în timp ce Georgescu reușește să atragă fonduri în GONGO, folosește o „limuzină cu număr diplomatic”. Se arată că „este bine conectat la PSD”.
2003: Prezentat drept lobbyist PSD
„Din spatele lui Roman răsare un lobbyist PSD”, se arată miercuri, 1 octombrie 2003, în România Liberă.
În articol, se vorbește de lansarea unei noi entități, Societatea Română pentru Democrație, unde Petre Roman „a ales să defileze” alături de Călin Georgescu, acest lucru generând „numeroase semne de întrebare”.
Asta pentru că, în ultima vreme, GONGO-ul lui Georgescu „a fost implicat în presiunile făcute asupra unei asociații internaționale pentru a oferi fonduri Federației Autorităților Locale din România (FALR)”, de unde au fost excluși primarii opoziției și au rămas cei PSD.
Astfel, concluzia jurnaliștilor este că „a jucat un rol important în dirijarea unor fonduri către primarii PSD”.
Georgescu are, potrivit articolului, „relații atât la Cotroceni, cât și la Palatul Victoria”. Și îi numește pe apropiații săi:
- Relațiile la Palatul Cotroceni „le-a construit prin intermediul lui Sergiu Celac (primul ministru de externe al României postdecembriste, 1989-1990, în guvernul Petre Roman I, și traducător al lui Nicolae Ceaușescu, n.r.) și al consilierului prezidențial Gheorghe Zaman (membru al Academiei Române, decedat în 2021, n.r.)”
- La Guvern ar fi sprijinit de Ministrul de Externe;
- „Un alt ajutor de nădejde al lui Georgescu este fostul ministru al administrației publice, Octav Cozmâncă”
Petre Roman nu a răspuns telefoanelor sau mesajelor reporterilor Snoop.
- Publicația independentă Captura arată că Sergiu Celac a ocupat funcția de consilier principal al Centrului Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD) între 2007 și 2013, perioadă în care Călin Georgescu a fost director executiv al organizației (1996-2012).
2006: Din nou șef de ONG care „salvează România prin proiecte strategice”
În 2007, Cotidianul îl prezintă pe Călin Georgescu drept noul director executiv al IPID, ONG-ul Institutul de Proiecte pentru Inovație și Dezvoltare.
Institutul are tot o misiune teoretică, „să aducă în dezbatere publică probleme majore, precum și propuneri de soluții pentru rezolvarea problemelor”.
Consiliul director IPID avea 16 membri, printre care se numără
- fostul ministru Daniel Dăianu, fost europarlamentar și fost consilier al lui Victor Ponta;
- Fosta ministră PSD a educației Ecaterina Andronescu;
- Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României și fost premier;
- Cristian Hera, membru al Academiei Române;
- Mircea Malița, fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, fost membru al Academiei Române.
Contactată de Snoop, Ecaterina Andronescu a spus că „m-a invitat la o conferință în vremea respectivă, avea coerență și cursivitate, nu avea ceva care să îmi atragă atenția în mod negativ”, dar nu își mai aduce aminte de IPID, „erau foarte multe consilii interministeriale”.
Sunt doar câteva momente dintre cele surprinse de presa anilor ‘90-2000 în legătură cu Călin Georgescu.
Libertatea, apoi Recorder au arătat, într-un articol, respectiv material video, că acesta a fost și consilierul personal al lui Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru al Afacerilor Externe, în 2004.
De aici, din deceniul în care ziarele tipărite predau ștafeta către Google, numele lui Georgescu apare în think-thank-ul clubul de la Roma, raportor ONU, dar și multiplu nominalizat – în presă – pentru a ocupa postul de premier. O investigație din 2021 din Libertatea arată cum a fost construită online imaginea de premier al lui Călin Georgescu, propus atunci de George Simion (AUR).