- În noiembrie 2018, locuitorii din Șoseaua Giurgiului 164, Sector 4, reușeau să demoleze blocul de 4 etaje construit ilegal pe spațiul verde de lângă blocul lor după o decizie a Curții de Apel București. Era o premieră la nivelul Capitalei.
- Acum, oamenii riscă să se trezească din nou cu clădiri la geam pe o parte din cele 11 loturi, care însumează peste 10.500 mp. Ele au fost retrocedate în anul 2000 pe spațiile verzi de lângă condominiile lor, inclusiv pe lotul unde au demolat blocul.
- Instituția condusă de primarul Daniel Băluță a dat în 2022 o autorizație de construire pentru edificarea unui bloc cu 2 etaje. El ar urma să se ridice pe unul dintre spațiile verzi. Acolo era un bloc rămas la stadiul de parter după ce cetățenii au anulat autorizația de construire, emisă ilegal, și au obținut demolarea în 2020.
- Soluția pe care o doresc cetățenii nemulțumiți este exproprierea grădinilor de blocuri care au fost retrocedate. Dar nici Primăria Capitalei și nici Primăria Sectorului 4 nu au făcut nimic, deși au început proceduri în acest sens.
În primăvara lui 2025, două din cele 11 loturi retrocedate din grădinile blocurilor unui complex bucureștean au fost împrejmuite.
Vecinii din cartierul aflat la adresa șoseaua Giurgiului 164, Sector 4, au încercat să afle ce urmează să se construiască acolo. Pe rând, proprietarul „și-a adus niște rulote în grădina blocului nostru, tocmai ca să ne sfideze, să ocupe zona”, începe Maria Pașcanu, care locuiește încă din 1968 în unul dintre blocurile afectate.
„Acum a îngrădit, ne-a deranjat locul în care noi aveam pubelele de gunoi. Acolo era grădina blocului. Aveam un loc în care puteam întinde rufe, aveam flori, un loc de joacă, sunt pomi fructiferi, sunt copaci foarte mari care dau aer curat, sunt plămânul zonei. Acum am înțeles că ar vrea să facă pe acest teren o parcare pentru blocul pe care l-au construit în zonă, dar nu știm exact, pentru că nu ne spune nimeni” – Maria Pașcanu
Cetățenii din blocurile vechi doresc să păstreze grădinile, iar proprietarii spațiilor verzi – să construiască.
Conflictul a escaladat recent. Locuitorii de la blocurile vechi acuză proprietarul unuia dintre cele două loturi îngrădite că a turnat pietre în canalizare, prin canalul de vizitare aflat pe proprietatea sa, iar canalizarea a refulat în subsolul blocului vecin.
Acesta a fost filmat pe 8 iulie 2025, în jurul orelor prânzului, în timp ce asista un alt bărbat care căra pietre cu roaba și le vărsa în canal.
„Măi, tată, nu mai turna, măi, tată, că ce faci tu aici e ilegal”, îi spune un locatar bărbatului cu roaba. „Războiți-vă cu ăștia de la primărie, nu cu vecinii, că li se duce apa în casă, rahatul – în casă”, adaugă el. Cere să fie sunată Garda de Mediu. Proprietarul spune că „firma răspunde de ce face”, referindu-se la muncitorul care varsă pietrele.
Se face plângere penală (click pentru detalii)
Oamenii au sesizat autoritățile, dar fără succes. Dan Trifu, vicepreședintele Fundației Ecocivica, a fost acolo și explică ce s-a întâmplat. Acesta spune că va face plângere penală împotriva proprietarului care a aruncat pietre în canalizare.
„Pe unul dintre aceste loturi retrocedate se află și canalul de evacuare a apei menajere a blocului 2 din acest condominium și gura de vizitare a canalului respectiv. Proprietarul s-a apucat să astupe acea gură de vizitare a canalului, a umplut-o cu pietre, blocând astfel evacuarea apelor menajere a blocului respectiv, producând refulări în subsol, fiind afectate apartamentele de la parter. Cetățenii s-au adresat tuturor instituțiilor, de la Poliția Locală a Municipiului București, a Sectorului 4, până la Poliția Națională, și Apa Nova. Toți au venit și, într-un fel sau altul, s-au fofilat și au lăsat cetățenii fără apărare. Vorbim de utilități publice ale municipiului București, asupra cărora proprietarii nu au niciun drept, chiar dacă ele se află pe terenul lor. Ca atare, Apa Nova, în loc să cheme Poliția Națională și să intre, să decolmateze, să desfunde acel canal, a trecut la amenajarea a trei bazine vidanjabile pentru colectarea acestor resturi menajere care vin din canalizarea blocului și periodic să videnjeze aceste bazine”, a explicat Dan Trifu.
Acesta spune că bazinele nu trebuiau realizate pentru că Apa Nova avea clar legea de partea ei, trebuia să cheme Poliția Națională, Poliția Locală și împreună să intre pe terenul îngrădit de proprietar și să desfunde canalul respectiv, aplicând și sancțiuni. Acesta a făcut plângere penală.
Cum au ajuns grădinile blocurilor proprietate privată
Pe Șoseaua Giurgiului 164 din Sectorul 4, la o singură adresă, sunt 15 blocuri, casă pentru aproximativ 600 de persoane. Fiecare bloc are propria grădină, un spațiu verde generos.
În anul 2000, Prefectura Municipiului București a retrocedat pe Legea 18/1991 aproape toate spațiile verzi dintre aceste blocuri, circa 10.500 mp, către Gheorghe Andrei Cerkez, moștenitorul familiei Cerkez.
Este vorba despre 11 loturi, împărțite astfel:
După retrocedare, o parte dintre aceste terenuri au fost vândute în principal către doi dezvoltatori imobiliari – Familia Codrea și Silviu Băltățeanu – și au primit adresa și număr cadastral în Sectorul 5, aflat chiar la graniță, deși ele erau în momentul retrocedării în documentele oficiale în Sectorul 4. Până în 2012, nu s-a mai întâmplat nimic, iar locatarii din blocurile vechi habar nu aveau că spațiile verzi de lângă blocurile lor au fost retrocedate și urmează să fie construite.
| Silviu Băltățeanu, 46 ani, este cel filmat, în imaginile de mai sus, asistând muncitorul care varsă pietre în canalizare. Are mai multe saloane de frizerie și înfrumusețare. Snoop l-a sunat de mai multe ori, însă acesta nu a răspuns apelurilor. |
În 2012, pe 30 mai și 15 octombrie, Primăria sectorului 5 a emis două autorizații de construire pentru două blocuri de locuințe cu subsol, parter, două etaje și mansardă dublă. Una dintre clădiri urma să se construiască în fața blocului 5 de pe Șos. Giurgiului 164, una în spate, la câțiva metri de ferestrele locatarilor din blocul vechi. HotNews.ro a scris despre asta încă din 2014.
În cealaltă parte a blocului 5, tot Primăria Sectorului 5 a emis o nouă autorizație pentru edificarea altei construcții, tot un bloc de 4 etaje. Cetățenii au mers în instanță, cerând anularea autorizațiilor de construire și au câștigat proces după proces. Principala cauză: autorizațiile de construire au fost emise de Primăria Sectorului 5 deși terenurile se aflau în Sectorul 4. Primul proces intentat de cetățeni a fost pentru stabilirea corectă a graniței dintre Sectorul 5 și 4 și au câștigat. Apoi au mers să anuleze autorizațiile de construire și să demoleze clădirile.
În noiembrie 2018, cetățenii din Șoseaua Giurgiului reușeau să demoleze, în baza unei decizii judecătorești definitive, prima din cele 3 clădiri autorizate de Primăria Sectorului 5 pe spațiul verde de lângă blocul lor. A fost o premieră la nivelul Capitalei, fiind primul bloc ridicat ilegal care se demola.
Ce procese au câștigat în instanță locuitorii din șoseaua Giurgiului (click pentru detalii)
În septembrie 2020, cetățenii au obținut o nouă victorie în instanță, respectiv demolarea altei clădiri cu subsol, parter, două etaje și mansardă care se ridica nelegal în lateralul blocului lor, pe spațiul verde al blocului, în baza uneia din cele trei autorizații de construire menționate mai sus.
Autorizația de construire a blocului a fost anulată deoarece a fost emisă de Primăria Sectorului 5, deși terenul era în Sectorul 4. Blocul, ridicat până la parter, a rămas în ruină până în prezent.
La cel de-al treilea bloc este un proces câștigat de ISC, finalizat și dat în folosință, Primăria Sectorului 5 trebuia să demoleze etajele 3 și mansarda și trebuia refăcută structura de rezistență conform deciziei instanței, dar sentința nu a fost pusă în practică.
Cetățenii au încercat să anuleze și titlul de proprietate, prin care a fost pus în posesie în anul 2000 cele 11 loturi, au câștigat în primă instanță, însă apoi, în 2022, au pierdut deoarece și ultimul moștenitor a murit.
„Noi în primă instanță am câștigat, instanța a anulat acel titlu de proprietate, expertiza făcută de expertul judiciar arăta că aceste terenuri nu aveau cum să fie retrocedate fiind de utilitate publică. Dar din păcate la apel, singura moștenitoare care mai rămăsese în viață a decedat în timpul procesului și ca urmare a acestui lucru am pierdut că nu mai aveam cu cine să ne judecăm, nu că nu am avut dreptate. Nu am mai avut vreo cale de atac. Astfel că singura modalitate de a încheia acest scandal este ca Primăria să exproprieze aceste terenuri. Atunci am sta și noi liniștiți fără teama ca acești investitori vor începe să construiască și să ne facă viața un calvar. În cele 15 blocuri locuiesc sute de oameni”, a explicat pentru Snoop.ro Luminița Șandru, femeia care a luptat peste 10 ani în instanță pentru a salva grădinile blocurilor.
Primăria Sector 4 ține certificatele de urbanism și autorizațiile la sertar
Acum, temerile locuitorilor au revenit. Iar cea mai mare supărare a oamenilor din Șoseaua Giurgiului 164 este că îngrădirea le blochează una dintre străzile de ieșire din cvartal.
„Nu știm ce se va întâmpla cu cele două loturi îngrădite, cu ce intenții au fost îngrădite. De câteva luni pagina cu autorizații și certificate de urbanism a Primăriei Sector 4 nu mai este actualizată. Deci nu putem să vedem ce autorizații s-au dat, ce certificate de urbanism s-au dat. Nu am vorbit cu dezvoltatorul. Nu a trimis nimic”, afirmă Vasile Rotaru, un alt locuitor afectat.
Cea mai mare problemă, spune el, este că a fost blocată o stradă care leagă complexul de Intrarea Vrabiei, fiindcă aceasta trece prin mijlocul lotului retrocedat. „Nu se mai poate trece deloc pe acolo. Dacă e o intervenție de urgență, salvarea trebuie să oprească departe, să se ducă să îl ia pe respectivul de acolo, să îl care pe drum”, completează Rotaru.
Snoop.ro a solicitat Primăriei Sectorului 4 informații despre certificatele de urbanism emise pe cele 11 loturi retrocedate și autorizațiile de construire emise, însă acestea nu ne-au fost comunicate de instituția condusă de Daniel Băluță.
Două certificate de urbanism, Poliția Locală a găsit un gard executat fără autorizație (click pentru detalii)
Pe site-ul Primăriei Sectorului 4 se află 4 certificate de urbanism emise la această adresă: unul pe 08.01.2019 pe Șoseaua Giurgiului, Nr.164 G pentru construirea unei locuințe cu parter și două etaje, unul în aprilie 2024, însă nu este specificat pentru ce a fost cerut.
Primăria Sectorului 4 ne-a comunicat doar că nu a fost emisă autorizație de construire pe unul dintre loturi (cel care a fost retrocedat cu tot cu stradă și după împrejmuire artera este acum blocată).
„De menționat faptul că a fost emis Certificatul de Urbanism cu nr. 336/1 aprilie 2024, prin care autoritatea publică obligă beneficiarul la elaborarea unui PUZ în care se vor clarifica reglementări urbanistice specifice, precum și clarificarea diferențierii apartenenței terenurilor publice de cele care vor reveni în indiviziune proprietarilor, eliminarea cauzelor disfuncționalităților și extinderea și completarea echipamentelor publice deficitare”, se arată în răspuns.
În plus, am solicitat să ni se comunice dacă lucrările de împrejmuire a loturilor au autorizație de construire, așa cum cere legea.
„Poliția Locală a constatat edificarea unui gard executat fără autorizație de construire, fapt pentru care a dispus intrarea în legalitate prin procesul verbal nr. 27/22.05.2025. În caz de neconformare, autoritatea locală va demara o acțiune în instanță, pentru obligarea proprietarului de a-și demola gardul și de a aduce situația la starea inițială (în subsidiar, în caz de neconformare, autoritatea locală având obligația de a face)”, ne-a răspuns Primăria Sector 4.
Autorizație dată după pandemie de administrația Băluță
Vasile Rotaru, cetățeanul care ne-a povestit despre strada blocată, locuiește în blocul 5, cel în spatele căruia a fost construit imobilul ilegal care a fost demolat în 2018, după ani de litigii în instanță.
Blocul 5 a fost înconjurat de două blocuri construite ilegal pe spațiul verde. Cel demolat în 2018 și un altul în lateral, pe partea dreaptă. Aici, investitorul a reușit să ajungă cu clădirea doar la parter, din cele 4 etaje autorizate, și a rămas așa, în ruină, construcția fiind blocată in instanță. Cetățenii au obținut anularea autorizației și demolarea clădirii, însă nu au mai făcut demersurile pentru demolare deoarece Luminița Șandru, lidera proprietarilor la vremea respectivă, s-a îmbolnăvit.
Cu toate acestea, în 2022, Primăria Sectorului 4 a dat o nouă autorizație de construire pentru continuarea lucrărilor și edificarea unui bloc de 2 etaje. Este vorba despre Autorizația de construire nr. 156 din 07.06.2022.
Termenul de valabilitate al autorizației este 2 ani de la data începerii lucrărilor, dar cetățenii nu știu dacă proprietarul a notificat autoritatea locală că au început, iar termenul curge de la acea dată.
„În 2022 au dat autorizație de construire pentru a continua lucrările la blocul rămas neterminat, autorizația a fost dată chiar în timpul procesului de anulare a titlului de proprietate, prin care au fost puse în posesie cele 11 loturi. Noi nu am văzut să se lucreze acolo, dar nu știm când și dacă proprietarul a notificat Primăria că a început, așa cum fac mai mulți dezvoltatori ca să câștige timp”, spune Vasile Rotaru.
Acesta a cerut la Primărie autorizația de construire pentru a se lămuri dacă a fost emisă legal și ce anume se va construi, însă a primit o formă incompletă.
Anul trecut, cetățenii au dat în judecată Primăria Sectorului 4 pentru lipsa de transparență. Recent, au câștigat în primă instanță, instituția fiind obligată să transmită documentele solicitate.
„Autorizația ne-a dat-o, planul de situație, dar nu vrea să ne dea avizele. Să vedem și noi dacă au avizele în regulă, cum s-au dat avizele, în ce fel, pentru că e foarte important cum s-au dat avizele. Știm cum se dau autorizațiile, cum s-au dat și în trecut, ilegale. Au fost autorizații ilegale, de aia au fost demolate blocurile, de aia a fost oprită construcția și anulată autorizația”, a explicat Vasile Rotaru.
Primăria Sector 4 spune că a reautorizat blocul fiindcă instanța n-a vrut neapărat demolarea clădirii
Snoop.ro a solicitat Primăriei Sectorului 4 informații de ce a reautorizat acolo un bloc în condițiile în care instanța a anulat autorizația de construire pentru precedentul.
Interpretarea Primăriei este că instanța nu a vrut neapărat demolarea clădirii, iar anularea autorizației de construire emisă de către autoritatea locală a Sectorului 5 a fost determinată de lipsa competenței teritoriale a acesteia în eliberarea documentului.
Iar terenul în cauză este încadrat în L3a, respectiv L2, destinație stabilită prin Planul Urbanistic General al Municipiului București, adică se pot construi acolo locuințe.
Asta deși cetățenii dețin un răspuns de la Primăria Capitalei că parcelele sunt spațiu verde, acestea figurând ca atare în Cadastrul Verde al Municipiului București.
ISC le-a spus că sunt neconformități, dar nu și care
Vasile Rotaru a solicitat Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC) să verifice modul în care a fost emisă autorizația de construire și dacă legea este respectată.
Recent, ISC a răspuns că a verificat și a găsit neconformități, însă nu a specificat ce anume.
Cu privire la autorizația 156 din 7 iunie 2022 a Primăriei Sector 4, ISC spune că a „prin inspectori în construcţii, a efectuat un control la Primăria Sectorului 4 al Municipiului Bucureşti, ce a avut ca obiect verificarea respectării prevederilor legale la emiterea autorizației mai sus menţionate”.
„Acţiunea de control a fost finalizată prin încheierea unui proces-verbal de control prin care au fost constatate neconformități pentru care s-au dispus măsuri cu termen de ducere la îndeplinire” – răspuns al Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC)
Primăria Sectorului 4 și-a asumat că expropriază o parte din grădinile retrocedate, nu s-a concretizat
După șirul de procese câștigate în instanță și la presiunea cetățenilor din Șoseaua Giurgiului 164, Primăria Sectorului 4 a cerut Primăriei Capitalei să declanșeze procedura de expropriere pentru o parte dintre aceste loturi retrocedate, ca spațiile verzi să fie salvate.
Printr-o hotărâre adoptată pe 24 aprilie 2019, Consiliul Local al Sectorului 4 și Primăria Sectorului 4 au solicitat Consiliului General al Municipiului București declanșarea procedurii de expropriere pentru circa 5.000 mp din cei aproximativ 10.500 mp de spațiu verde retrocedat în 2000 în grădinile blocurilor de pe Șoseaua Giurgiului 164.
Era vorba despre 6 loturi pe care Sectorul 4 le dorea expropriate din cele 11:
Primăria Capitalei și Consiliul General nu au continuat însă demersul.
„Atributul exproprierii revine Consiliului General al Municipiului București, Consiliul Local al Sectorului 4 înaintând o propunere în acest sens, respectiv HCL Sector 4 nr. 91/24.04.2019. Oportunitatea introducerii pe ordinea de zi a solicitării Consiliului Local Sector 4 aparține primarului general al Capitalei, care, până la data prezentei, nu a întreprins niciun demers în acest sens”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Sectorului 4 la solicitarea Snoop.ro.
Nici acolo unde Consiliul General a aprobat, lucrurile nu s-au concretizat pentru că Sectorul 4 nu a plătit (click pentru detalii)
În decembrie 2019, Consiliul Local al Sectorului 4 a aprobat obiectivul „Amenajarea de spații verzi și parcare adiacentă Șoseaua Giurgiului nr. 164 C”, iar apoi a solicitat Consiliului General al Municipiului București emiterea unei hotărâri de consiliu „privind declanşarea procedurilor de expropriere pentru suprafața de 1.992 mp din imobilul teren proprietate privată în suprafață totală de 2.000 mp de la adresa Șoseaua Giurgiului nr. 164 C, sector 4, în vederea efectuării lucrărilor de interes public privind amenajarea de spații verzi”.
Consiliul General al Municipiului Bucureşti a adoptat Hotărârea nr. 231/18.06.2020 privind declanșarea procedurii de expropriere pentru teren. Valoarea exproprierii era de aproximativ 1,5 milioane lei, iar proprietarii terenului Codrea Ion și Codrea Ștefania.
„Sectorul 4 trebuia să asigure din fondurile proprii suma totală aprobată pentru plata exproprierilor, în termen de 90 de zile de la data adoptării hotărârii. Sectorul 4 a solicitat prelungirea termenului de consemnare a sumelor aferente despăgubirilor până la data de 31.12.2020. Astfel, H.C.G.M.B. nr. 231/18.06.2020 a fost modificată prin HCGMB nr. 368/07.09.2020, termenul de consemnare a sumelor aferente despăgubirilor fiind prorogat conform solicitării Sectorului 4 în calitate de inițiator și finanțator al lucrării. Până în prezent, Sectorul 4 nu a consemnat în conturile cu afectațiune specială sumele aferente plății despăgubirilor pentru a putea fi derulate în continuare etapele procedurii de expropriere”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei la solicitarea Hotnews.ro.
Ce cer cetățenii
Locuitorii spun că soluția ar fi ca Primăria să exproprieze cele 11 loturi de teren retrocedate în grădinile blocurilor.
E și soluția indicată de Luminița Șandru, locatar în blocul 5 din Giurgiului 164 și femeia care a luptat în instanță peste un deceniu ca să demoleze blocurile autorizate ilegal pe spațiul verde.
„Eu 10 ani m-am luptat inclusiv în instanță și am făcut dovada prin expertiza judiciară că acele terenuri nu aveau cum să fie retrocedate, fiind de utilitate publică, cu absolut tot ce înseamnă electricitate, canalizare, gaze. Singura soluție era ca Primăria generală prin primar și Consiliul General să exproprieze din nou aceste terenuri, iar investitorii să lase în pace calea de acces, spațiile verzi”, a explicat aceasta.
Șandru spune că nemulțumirea ei este că în timpul campaniilor electorale, mulți candidați, „printre care și actualul primar”, au promis că rezolvă și demarează procedura de expropriere. Fără rezultat.
Vasile Rotaru, care a preluat acum ștafeta și luptă ca în grădinile blocurilor să nu apară alte blocuri, este și el de părere că exproprierea este soluția, altfel e doar o chestiune de timp până spațiile verzi vor fi distruse și se vor trezi cu blocuri la fereastră.
„Cerem Primăriei să se implice să exproprieze. După cum ați văzut, ghenele de gunoi au fost desființate, stau tomberoanele pe carosabil, străzile sunt subdimensionate, și așa nu avem locuri de parcare. Nu pot să construiască acolo pentru că nu le permite zona, are niște limitări”, ne spune Vasile Rotaru.
El explică și limitările. Și spune că blocurile au fost ridicate în anii ‘50 după un plan coerent, cu distanțe, cu anumite utilități pe sau pe sub parcelele retrocedate.
„E o linie de înaltă tensiune care trece pe teren, este canalizarea, țeava de gaze. Zona nu este făcută pentru îndesire, adică aici o să se creeze o îndesire. Pe unde trece utilitara de pompieri care are nevoie de 7 m?”, adaugă el.
Locuitorii de acolo sunt supărați și din cauza faptului că Primăria Sectorului 4 nu a făcut nicio investiție în zona lor. Nu au trotuare, locuri de parcare, spațiile verzi sunt neîngrijite, iar străzile sunt sparte.
„Eu am făcut mai multe demersuri la Primăria Sectorului 4, la departamentul de investiții. Până la urmă a venit un domn de acolo, l-am plimbat prin toată curtea și mi-a spus că îi pare rău, nu se poate face nicio investiție aici pentru că sunt numai loturi retrocedate (…) Nici până acum nu mi-au dat un răspuns, pentru că n-au ce să-mi dea. În primul rând trebuie făcute parcări, refăcută infrastructura, carosabilul. Trebuie refăcute trotuarele pentru că au fost distruse. Dar cel mai important, un loc pentru ghenele de gunoi. Stăm cu tomberoanele în stradă” – Vasile Rotaru.
Oamenii spun că se vor adresa instanței.
Ce ar însemna pentru cei care locuiesc acolo să se construiască în grădini
Am vorbit cu Raluca Munteanu, arhitect specializat pe conservarea patrimoniului construit, pentru a afla cum ar fi pentru locuitori să se ridice blocuri pe spațiile verzi.
Ansamblul din șoseaua Giurgiului 164 a fost construit după război, în perioada 1953-1956 ca ansamblu de locuințe muncitorești, pe terenuri agricole pe care orașul s-a extins în acea perioadă, spune aceasta.
Din cauza retrocedării grădinilor blocurilor, calitatea vieții locuitorilor din ansamblu a scăzut.
„Începând cu anii 2000, o mare parte a spațiului verde aferent acestor imobile de locuit a fost „retrocedat”, deși legea prevede că nu se pot retroceda spațiile libere (spații verzi, alei de circulație) aferente ansamblurilor rezidențiale. Aceste parcele retrocedate nu au fost stabilite și reglementate printr-un plan urbanistic zonal.
Locuitorii ansamblului (peste 600 de persoane) se confruntă cu o degradare vizibilă a calității locuirii și a valorii proprietății în urma dispariției spațiilor verzi aferente, blocării căilor de acces, a lipsei de amenajări urbane de strictă necesitate: platforme de colectare gunoi, acces pentru intervenții de urgență, circulație pietonală, parcări”, spune Munteanu.
Arhitecta afirmă că nu este normal ca în grădinile blocurilor să se construiască deoarece infrastructura nu este adaptată pentru așa ceva.
Dacă totuși asta se dorește, autoritatea locală trebuie să facă măcar un Plan Urbanistic al Zonei, astfel încât să reglementeze ce se mai poate reglementa. Lucru cerut de asemenea și de cetățenii din zonă.
„Locuitorii cer de ani de zile reglementarea întregului ansamblu, dar se lovesc de opacitatea primăriei care apără exclusiv interesul privat al câtorva proprietari, recent apăruți, în detrimentul a restului de 600 de proprietari. Interesul public al unei dezvoltări coerente și echilibrate lipsește cu desăvârșire”, spune Raluca Munteanu.
Concluzia locuitorilor este tristă. Luminița Șandru spune că autoritățile apără mai mult interesele dezvoltatorilor imobiliari.
„Ani de zile noi, cetățenii, ne-am luptat și ne luptăm în continuare să «reparăm» nedreptățile pe care autoritățile le-au făcut.
Prin retrocedarea spațiilor verzi, prin emiterea de autorizații de construire nelegale, prin faptul că suntem nevoiți să suportăm amenințările și teroarea la care suntem supuși, de tip mafiot al acestor „investitori”, prin faptul că autoritățile de control constată doar că a construit și îngrădit, fără autorizații, le aplică o amendă și pe tine, ca cetățean te trimite să deschizi acțiune în instanță (care durează ani de zile un proces) ca să-ți faci dreptate”, conchide cea care a organizat rezistența locuitorilor din Șoseaua Giurgiului 164.
Editor: Răzvan Luțac
Fotografii: Catiușa Ivanov
Grafică: Răzvan Luțac