Pirații digitali ai Kremlinului. Cum fură pixelii rusești datele românilor și finanțează conspirațiile și extremismul 

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

• Acest text este rezultatul unei investigații tehnice a codului din spatele reclamelor care au rulat în calculatoarele românilor. 
• Aprofundează anchetele publicate anterior în Snoop despre rețeaua de publicitate AdNow, cu legături în Rusia, prin care sunt furate datele românilor și sunt promovate fraude online. Investigația a fost realizată împreună cu jurnaliști din Europa de Est.
• Am construit un soft care ne-a permis să urmărim banii de la ruși care au ajuns, în ultimele luni, la site-uri din Europa de Est, inclusiv în România, și am monitorizat metodele pe care le folosesc pentru a ne colecta datele și a le trimite în Novosibirsk, Rusia. 
• Asemenea baze de date nu sunt utile doar pentru publicitate: pot deveni un instrument de supraveghere și de influențare a comportamentului când ajung la state autoritare, avertizează specialiștii internaționali consultați de Snoop. 
• Analiza a inclus reclamele identificate pe 1.145 de pagini, de pe 131 de site-uri din Europa de Est. Am urmărit mai multe companii de publicitate online, cu origini rusești, printre care AdNow, MGID și AdsKeeper. Despre ultimele două vom publica în următorul episod. 

Ce se află în spatele reclamelor pe care dai click

Plecând de la reclamele livrate pe Facebook și pe site-uri românești, precum RTV, Realitatea TV, romaniinostri[.]ro, desteptarea[.]ro și sute de alte platforme, arătăm cum infrastructura de publicitate AdNow colectează datele a milioane de români. 

Reclamele AdNow apar la finalul materialelor și nu sunt livrate prin Google Ads, ci prin propria infrastructură. Unele promit vindecarea de boli, creșterea potenței sau îmbogățirea rapidă. În realitatea, odată ce dai click pe ele, datele tale pot ajunge într-o rețea la care are acces statul rus. 

În unele cazuri, miza nu se oprește la colectarea datelor. După ce sunt clasificați și identificați în funcție de interesele sau vulnerabilitățile lor, utilizatorii sunt redirecționați către scheme de fraudă financiară. Astfel de escrocherii au devenit tot mai sofisticate și mai greu de recunoscut, arată rapoartele anuale ale Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) și datele internaționale ale Interpol. 

În cazul AdNow, înainte să fie fraudate, victimele trimit în Rusia, fără voia lor, informații despre profilul lor psihologic, orientarea politică, interesul pentru conspirații și astrologie. După ce utilizatorii care consumă conținut conspiraționist dau click pe o reclamă la un produs care vindecă, de pildă, diabetul, șansa de reușită a atacatorului este uriașă.

Ce știam până acum În 2024 și 2025, am publicat pe Snoop două investigații, Strategia cu bani rusești și Pe urmele banilor din reclamele rusești, care au fost subiectul discursurilor președintelui Nicușor Dan la Copenhaga, la Viena și în Le Monde. Președintele a promis că va face public raportul despre anularea alegerilor din iarna lui 2024. Investigațiile noastre apar parafrazate în rechizitoriul în care Călin Georgescu și Horațiu Potra sunt acuzați de trădare. Materialele au fost citate de Financial Times, Bloomberg, Le Monde și London Review of Books, în contexte de alegeri naționale.  Am continuat să investigăm și am pus bazele unui consorțiu de publicații din Ucraina, Cehia, Armenia și Rusia, dar și cercetători din Finlanda, specializați în surse de date deschise și dezinformare online. Împreună i-am monitorizat pe rușii din spatele AdNow vreme de cinci luni, în timp ce ei ne-au monitorizat pe noi.  Prin seria „Pirații digitali ai Kremlinului” ne propunem să explicăm, pas cu pas, metodele și instrumentele pe care le-am folosit, pentru ca cititorii să înțeleagă cum pot fi identificate și documentate astfel de operațiuni.

Către cine îți trimiți datele

Când intri, de pildă, pe site-ul televiziunii România TV, despre care am arătat în trecut că a luat bani de la AdNow între 2016 și 2020, îți apare o notificare GDPR prin care ești anunțat: „Nouă ne pasă ca datele tale personale să rămână confidențiale”. În Uniunea Europeană, toate site-urile care colectează date personale te întreabă dacă vrei să le dai și către partenerii lor de plasare de publicitate – care pot fi de la câteva zeci la sute sau mii. 

RTV are, la data documentării, 1019 astfel de parteneri. Dar notificarea spune că poți să accepți sau să refuzi să-ți dai datele. Vor ști ce fel de om ești, ce site-uri vizitezi, ce lucruri îți comanzi de pe internet, ca să-ți poată livra publicitate în funcție de interesele tale. 

Conform legislației europene, astfel de date sunt „legitim” de colectat (click pentru detalii). 

Interes legitim poate însemna colectarea de date despre utilizatori pentru măsurarea audienței sau pentru a observa de unde vin cititorii unei publicații, din newslettere, de pe social media sau din aplicații ca Google News etc. 

Datele colectate fără interes legitim sunt cele nedeclarate sau care nu sunt necesare pentru funcționarea serviciului. De exemplu, dacă un site meteo colectează date GPS sau despre ce tastezi doar pentru a le vinde apoi altor parteneri. 

Dar, dacă refuzi, o faci degeaba. RTV tot ține datele la vânzare. Și nu este singurul site din România care face asta.

Cum?

Identificarea fiecăruia dintre noi și vulnerabilitatea 

Pasul 1.  DATELE SUNT COLECTATE ODATĂ CE INTRI PE SITE  

Fiecare utilizator de internet care intră pe site-uri ca FilmeSiSeriale[.]ro, RomaniiNostri[.]ro, BotosaniNews[.]ro, JurnalulDeArges[.]ro, Realitatea TV, ZiarulArgesul[.]ro sau România TV are toate șansele să vadă reclamele de la AdNow. 

În ultimii zece ani, 79 de publicații din România au rulat reclame și trackere de la AdNow. Printre cele mai mari site-uri se numără cele ale televiziunilor de știri naționale Antena3, B1TV, RTV, Realitatea TV și cele de știri ca OrangeSport și Puterea. 

O altă categorie sunt site-urile de știri locale, pentru care bugetele de publicitate sunt străvezii, dacă ele nu provin din parteneriate cu politicieni și instituții locale. Câteva exemple: BZI, Lugojeanul, BotosaniNews, VoceaValcii, TVFOltenia, ExclusivGorj, DeBraila sau CarasOnline. 

Dar cea mai mare parte a publicațiilor care au colaborat sau colaborează cu AdNow sunt site-uri de dezinformare sau clickbait ca Stiri-Extreme[.]ro, Stiai-Ca[.]ro, PoateNuStiai[.]ro, Desteptarea[.]ro sau Efemeride[.]ro. 

Aceste publicații au generat zilnic trafic de milioane de utilizatori unici, expuși astfel la sistemele de colectare de date și dezinformare.

Utilizatorii care accesează site-uri cu reclame AdNow, analizate prin softul folosit de Snoop, trimit date către servere rusești indiferent dacă își dau sau nu consimțământul. 

Aceasta este lista de entități către care s-au dus sau se duc datele utilizatorilor care intră pe site-ul RTV. Oricine poate verifica partenerii unui site activ, adăugând la final de url: /ads.txt. În unele cazuri, publicațiile pot să nu-și actualizeze lista, iar printre companiile enumerate să fie foști și nu actuali parteneri de publicitate.

Site-ul RTV, de exemplu, a avut, în perioada în care am rulat softul de monitorizare, între 1.000 și 1.600 de parteneri de afaceri potențial interesați de utilizatorii de internet care-i vizitează. Lista, publicată în fișierul ads.txt al site-ului, s-a schimbat constant.

Prezența unei companii în lista ads.txt a RTV nu înseamnă automat că aceasta ne-a colectat sau ne-a folosit datele pentru profilare, ci că o poate face. Chiar împotriva voinței noastre. De exemplu, pe 26 februarie și 3 mai, în două vizite pe site la RTV, deși am refuzat colectarea de date din notificarea GDPR afișată, ele au plecat către 10, respectiv 17 companii diferite.

Conform Regulamentului european privind protecția datelor (GDPR), mecanismul – prin care utilizatorul este întrebat dacă își dă acordul pentru transmiterea datelor personale, însă acestea sunt distribuite indiferent de răspuns – este ilegal. Încălcarea regulilor privind consimțământul poate atrage sancțiuni de până la 20 de milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri anuală globală a companiei.

Reprezentanții România TV nu au răspuns întrebărilor în legătură cu datele colectate prin site-urile lor sau colaborarea cu AdNow până la data publicării. 

Ce soluții de protecție există (click pentru detalii).

Un software de tip adblocker este o extensie de browser care blochează reclamele înainte ca acestea să se încarce. Când intrăm pe site-ul unei publicații cu sute de parteneri de publicitate, nu schimbăm date doar cu serverul unde e stocată știrea, ci cu sute de firme de publicitate despre care nu știm nimic. 

Unele firme de publicitate colectează date sensibile despre orientarea sexuală a utilizatorilor sau religia lor, problemele de sănătate cele mai intime sau localizarea noastră în timp real și le vând mai departe. 

În Germania, publicația Interaktiv a obținut date adtech de localizare foarte precise pentru spionii germani care mergeau la muncă în sedii secrete. Recent, mai mulți militari americani au fost omorâți de iranieni după ce i-au identificat folosind date de publicitate. 

Experți în securitate cibernetică cred că datele de publicitate generate de industria adtech reprezintă cea mai mare breșă de securitate a zilelor noastre.

Soluții? Un adblocker ca uBlock Origin, Adblocker, noScript îți poate salva datele personale de pe laptop, iar pe telefon poți folosi browsere ca Brave sau DuckDuckGo, care au sisteme de protecție împotriva reclamelor malițioase.

Pe lângă asta, poți folosi aplicații de tip VPN, adică virtual private network, care criptează traficul de date și pot masca locul din care folosești telefonul sau calculatorul. 

PASUL 2. ȚI SE ATRIBUIE UN COD

Pentru AdNow, în această fază a colectării de date, eu nu am un nume. Sunt un cod. 

Prin acest cod le spun ce tip de computer am, cu zeci de detalii tehnice despre procesor, despre browser, despre display etc. Aceste date sunt coroborate cu același cod unic – pe care-l putem numi și CNP digital sau amprentă digitală. 

Acesta este codul meu: Ssp-9d8f214f-e1ae-d68c-5edf-5edf-cbfb0f915c

PASUL 3: CODUL ESTE TRANSMIS MAI DEPARTE, CHIAR DACĂ REFUZI

Liniile de cod pe care AdNow le rulează în browser-ul meu cât stau pe site-uri ca Realitatea, RTV sau FilmeȘiSeriale[.]ro arată explicit că, și dacă refuz transmiterea lor, datele mele sunt trimise în continuare către serverele lor. 

Cum am analizat reclamele și transferurile de date. Metodologie (click pentru detalii)

Codul plasat de ruși în browser-ul meu este transferat de pe serverele lor într-un format cloaked, adică împăturit în alt cod care este vizibil și poate fi captat pentru decodare.

Partenerii de la CheckFirst, un think thank din Finlanda, din proiectul Journalism Science Alliance, au creat un script prin care am capturat codul HTML al fiecărei reclame. 

Apoi le-am decodat în base64: dintr-un șir de caractere într-o formă în care poate fi citit. Asta ne-a permis să observăm reclamele rusești în funcție de mai mulți parametri. 

O mostră de reclamă așa cum intră în calculatoarele noastre versus așa cum a fost decodată: 

Am analizat apoi fișierele tip .har, care înregistrează toate cererile și răspunsurile dintre browser-ul folosit și serverele contactate când este încărcată o pagină. Am putut să observăm mai multe servere de pixel și click tracking care au rulat constant date între calculatoarele noastre și serverele de reclamă controlate de AdNow. 

Ce înseamnă:

– Pixel tracking: imagini minuscule de 1×1 pixeli, complet invizibile pentru utilizator. Când browser-ul le descarcă (fapt înregistrat în .har), serverul AdNow află instant că ai deschis pagina, ce rezoluție ai la ecran și de pe ce dispozitiv navighezi.

– Click tracking: orice interacțiune sau intenție de click a trimis o cerere rapidă către serverele, lăsând o amprentă digitală cu traseul navigării tale.

Observarea fișierelor .har poate fi extrasă și automatizat de pe site-ul har.fyi. Aceste verificări ne-au permis să documentăm prezența în trecut a AdNow pe site-uri ca antena3[.]ro, bzi[.]ro și publicații din toată Europa prin publicwww.com.

Codul creează o „amprentă” a browserului, care poate ajuta la recunoașterea aceluiași browser și după ce utilizatorul refuză sau șterge cookie-urile.

PASUL 4. CODUL TE URMĂREȘTE PESTE TOT

Codul care îmi este atribuit rulează în calculatorul meu pe toate site-urile unde această rețea își afișează reclamele. Le este util să știe ce fac și când vizitez site-uri pe care nu au reclame, dar pe care încă rulează pixeli de tracking ai AdNow. 

Dacă dau click pe o știre despre Bolojan, le transmit că Ssp-9d8f214f-e1ae-d68c-5edf-5edf-cbfb0f915c este interesat de politică locală. Dacă dau click pe o știre despre războiul Israelului și al SUA în Iran, le transmit că mă interesează și scena internațională.

Contractul dintre AdNow și publicația Pravda din Serbia arată că site-urile partenere trebuie să ruleze pixeli de tracking care trimit date către domenii înregistrate în Rusia, precum micro-site-uri ca xre4xdxrc[.]ru sau teotfgbyn[.]ru. Pixelii, invizibili pentru utilizator, se încarcă odată cu pagina.

Asta se întâmplă cu oricine ajunge pe site-uri cu reclame AdNow. 

Compania poate recunoaște același calculator când intră pe site-uri diferite, dar care folosesc același sistem de publicitate. Așa se construiește, treptat, un profil al intereselor tale.

PASUL 5: DATELE TALE SUNT TRIMISE ÎN RUSIA 

Datele tale astfel colectate poposesc pe servere din Germania și Olanda. De aici pleacă direct la Moscova.  

Reclamele rusești au milioane de afișări zilnic în tot estul Europei. Apar pe site-uri de știri, de sport, în aplicații mobile, dar și pe site-uri de extremă dreapta sau conspiraționiste, care promovează nostalgii comuniste și pseudoștiință.

Banii de la ruși 

AdNow susține că livrează 500 de milioane de afișări lunar în România. Din datele de licitație colectate de noi, costul mediu pe mia de afișări (CPM) a fost de 0,12 dolari. Aplicat întregului volum declarat, ar însemna aproximativ 60.000 de dolari pe lună plătiți site-urilor românești. 

Prețurile variază însă considerabil: jumătate dintre licitațiile analizate au avut un CPM sub 0,054 dolari. Cele mai scumpe reclame au depășit valoarea de 0,490 dolari la mia de afișări. Dacă majoritatea celor 500 de milioane de reclame ar atinge prețul maxim, atunci rușii ar putea băga lunar aproape 250 de mii de dolari.

Cei mai mulți bani proveniți de la AdNow circulă prin aplicații financiare ca PayPal sau prin criptomonede, ceea ce face ca sumele să fie aproape invizibile pentru ANAF. Statul român știe doar sumele declarate de la Renodo Media Eood, firma bulgară care operează brandul rusesc AdNow. Între august 2022 și decembrie 2025, firmele românești au facturat către AdNow, în total, 1.913.334 lei, adică 420 de mii de dolari. 

De ce ar trebui să ne pese?

Colectarea datelor prin intermediul unor site-uri de extremă dreapta, religioase sau aparent inofensive poate fi folosită și pentru manipularea opiniilor publice, divizare socială și influențarea votului. 

„Dacă înțelegi fricile, speranțele, visele și nesiguranțele oamenilor, știi și ce «picătură de otravă» să le strecori în ureche. Iar dacă știi asta, ai deja o anumită putere asupra felului în care vor acționa. Asta a fost, de fapt, povestea Cambridge Analytica”
– Johnny Ryan, expert în protecția datelor, publicitate digitală și director al programului Enforce din cadrul Irish Council for Civil Liberties (ICCL).

UE a decis că o asemenea capacitate de influențare nu ar trebui să ajungă în mâinile unor companii necunoscute sau ale unor actori care ar putea servi interesele unor guverne străine, explică Ryan pentru Snoop. 

Cazuri recente ne arată că datele noastre ajung deseori la companii care abuzează de ele – prin folosirea sau vânzarea lor, fără acord. Nu o fac doar companiile rusești, chiar Google și Meta au fost sancționate sau date în judecată pentru astfel de practici. HotNews a arătat cum aplicația de astrologie Nebula – deținută de Genesis Tech – colectează date despre români, inclusiv prin chestionare despre viața lor intimă.

Diferența este ce acces are statul la aceste informații. Dacă autoritățile americane vor date despre un utilizator de la Google, trebuie să urmeze procedurile legale. În Rusia, tocmai legislația facilitează accesul FSB la aceste baze de date personale, prin sistemul de supraveghere SORM.

O rețea ca AdNow trimite informații despre utilizatori europeni într-un sistem aflat sub jurisdicția unui stat cu reguli radical diferite privind accesul autorităților la date. 

Iar pentru asta se folosesc și de Facebook. 

AdNow folosește datele tale din Facebook

Când dai click pe un link de pe Facebook se generează un cod numit fbclid – Facebook Click Identifier. Este un identificator asociat click-ului, folosit pentru măsurarea și atribuirea traficului.

Acest cod este amprenta mea unică prin care Facebook știe cine sunt, ce conținut consum și pe ce reclame dau click. 

Facebook nu este singura companie care folosește astfel de identificatori. Multe rețele de publicitate generează coduri similare, care pot călători mai departe în URL-ul paginii accesate și pot fi corelate cu alte date despre aceeași vizită.

Valoarea acestor coduri crește când sunt colectate de mai multe firme, spune pentru Snoop Zach Edwards, cercetător în cybersecurity și publicitate digitală, fondator al DecryptAds.

„Dacă 20 de companii de publicitate colectează date și toate primesc același fbclid asociat unui utilizator, ele au un identificator comun prin care pot lega informațiile despre acesta. Două companii pot compara datele pe baza acestui identificator. Astfel, informațiile deținute separat pot fi asociate aceluiași utilizator.”

Cum am aflat că AdNow trimite datele pe servere din Rusia, despre care nu-ți spune (click pentru detalii)

Am explicat mai sus metodologia colectării reclamelor și decodarea în base64.

Am vrut să vedem și dacă serverele AdNow suprapun datele lor cu cele din alte servere. După ce am salvat traficul de date de pe site-urile unde apar reclame AdNow, am analizat alte servere care livrează fără consimțământ date de pixel tracking sau click tracking, care generează date comportamentale. 

Conform fișierelor .har analizate, reclamele AdNow trimit date și către servere – ca teotfgbyn[.]ru – înregistrat fizic în Rusia. Aceste servere nu apar în lista de parteneri ai publicațiilor ca Realitatea TV sau România TV, deși la ele ajung date despre noi odată cu afișarea reclamelor. 

Mai departe, am intrat pe site-uri de știri cu publicitate rusească din contul de Facebook ca să observăm dacă datele transmise în Rusia sunt diferite. Am aflat din fișierele .har că rușii exportă automatizat date tehnice de identificare a utilizatorilor Facebook, fără să fi avut consimțământ, cum este codul fbclid=, care intră sub incidența GDPR ca fiind date personale de identificare.  

Am găsit în traficul de date bucata de cod de mai jos, care face ca AdNow să ne recunoască: 

H.get({excludes:{enumerateDevices:!0,pixelRatio:!0,doNotTrack:!0,fontsFlash:!0,deviceMemory:!0,fonts:!
0,audio:!0}},function(b){b=b.map(function(b){return

b.value});b=H.x64hash128(b.join(„”),31);b=[„ssp”,b.substr(0,8),b.substr(8,4),b.substr(12,4),b.substr(16,4),b.substr(16,4),b.substr(20,10)].
join(„-„);a(b)})

Separat, nimic din acestea nu este secret. Împreună, ele creează un profil trimis de un site românesc către AdNow. Conține identificatori despre același utilizator: codul fbclid și codul creat de site-ul pe care l-ai deschis (parametru numit uord=).

Niciunul nu conține numele utilizatorului, dar împreună permit corelarea mai precisă a aceleiași vizite și a aceluiași browser cu informații provenite din surse diferite. Mesajul pleacă de două ori: o dată când reclama se încarcă și încă o dată, cinci secunde mai târziu, când devine vizibilă pe ecran.  

Aceleași date ajung și la companii occidentale de publicitate. Diferența este că ele apar în fișierele publice de parteneri și sunt supuse regulilor europene. AdNow continuă să primească date, fără permisiune și fără să mai figureze, din mai 2026, în sistemul IAB Europe sau în lista de parteneri a unor site-uri analizate, cum este România TV.

La Moscova sau Novosibirsk încă nu știe nimeni care e numele utilizatorului de Facebook care frecventează site-uri de dezinformare, dar știu sigur că un cont de Facebook anume stă mult pe site-ul România TV și ce titluri l-au adus acolo.

Nu e vorba doar de publicitate, ci și de fraude financiare.

Cum ajungi dintr-un cod un nume. Fraudele 

Pe site-urile care promovează fraude cu produse naturiste sau investiții ce promit îmbogățirea peste noapte, codurile capătă nume, prenume și numere de telefon. Pentru că reclamele îi conving pe cei mai vulnerabili să-și dea toate aceste date. 

De exemplu o reclamă cu Călin Georgescu, fostul președinte Klaus Iohannis și premierul Ilie Bolojan care „vând” o soluție de îmbogățire rapidă. Mesajele diferă în funcție de politician. Materialele sunt favorabile lui Georgescu, care spune că schema este „onestă” și i-a adus 1,3 milioane de lei. Pe de altă parte, „Bolojan își umple lacom buzunarele cu bani, în timp ce poporul flămânzește”.

Când dai click pe o astfel de reclamă, în Chrome, Firefox, Opera, Safari, Internet Explorer, se deschid o mulțime de site-uri, nu unul singur. 

O bucată de cod identificată creează artificial 10 sesiuni de browsing. Astfel, dacă vrei să te întorci direct pe pagina originală, îți este imposibil. De fiecare dată când dai click pe „înapoi”/„back”, ești redirecționat prin noi sesiuni create automat. Toate aceste site-uri false conțin aceiași pixeli de tracking.

Pe unele pagini apar și tombole pentru medicamentele pe care le cauți. Pe oricare ai da click sau oricând ai apăsa pe roata norocului, scriptul din spate îți va da mereu cel mai mare discount și te va face să-ți lași datele personale.

Nu vom putea afla câți români au fost identificați și profilați cu tehnologia de supraveghere a firmelor ca AdNow, dar ne putem face o idee dintr-o prezentare a companiei rusești RocketProfit. Firma afiliată AdNow, despre care am scris în Snoop, în 2025, are autorizație de gestionare a datelor personale de la FSB. 

O captură de ecran făcută de un angajat RocketProfit arată datele de piață pentru șase așa-zise medicamente-minune. Ultravix a folosit imaginea doctorului Irinel Popescu într-o reclamă creată cu inteligența artificială în care acesta părea că recomandă produsul.

În total, reclamele au fost văzute de 445.836 de ori. Circa 1.856 de români au ajuns pe paginile de vânzare. Dintre aceștia, 843 și-au dat numele, telefonul și adresa, dar și banii. Doar de pe urma lor, rușii au încasat aproape 30 de mii de dolari.

După investigația Snoop din 2025, ANCOM a blocat accesul către RocketProfit[.]com. Pe același IP după care stau blocate și site-urile de propagandă de stat – Russia Today, RIA Novosti și SputnikNews. 

Orice informație despre tine se tranzacționează 

Sistemul AdNow clasifică site-urile inclusiv în funcție de nivelul de conținut sexual sau violent (click pentru detalii). 

În cod apar patru valori care stabilesc atât clasificarea reclamelor, cât și pragul acceptat de fiecare site partener:

• sex_rate și brutal_rate indică nivelul de conținut sexual, respectiv violent al unei reclame. 
• show_sex_rate și show_brutal_rate stabilesc până la ce nivel de conținut poate fi licitată o reclamă pe un site partener. 

Astfel, rețeaua poate asocia identificatorii unui browser cu tipurile de site-uri și conținut pe care acesta le accesează. În datele analizate de Snoop nu am identificat un semnal de consimțământ pentru transmiterea acestor informații.

AdNow nu este un caz izolat. „Se cumpără și se vinde aproape orice”, spune Wolfie Christl, expert austriac în publicitate digitală și protecția datelor. Industria adtech colectează de la informații despre sănătate și situația financiară până la orientarea politică sau religioasă.

„Am găsit o companie care avea segmente de public formate din persoane cu SIDA și chiar un segment alcătuit din 200 de supraviețuitori ai abuzurilor sexuale din Irlanda. Datele pot fi extrem de intime”, explică și dr. Johnny Ryan.

De ce s-au dus Big Tech în Irlanda (click pentru detalii) 

Prezența companiilor rusești pe piața europeană de publicitate și circulația datelor către infrastructura lor sunt posibile și din cauza felului în care s-a dezvoltat industria adtech în Europa – un sistem pentru care marile companii tech au făcut lobby ani la rând.

Meta, Google sau TikTok nu și-au stabilit întâmplător sediile europene în Irlanda. Acolo beneficiază și de un regim fiscal lejer în interiorul UE. Concentrarea Big Tech la Dublin a făcut ca autoritatea irlandeză pentru protecția datelor să devină unul dintre cei mai importanți arbitri ai aplicării GDPR în Europa.

Dr. Johnny Ryan, activist pentru dreptul la viață privată, avertizează de ani de zile asupra felului în care industria publicității online distribuie date despre utilizatori către un număr foarte mare de companii. Dezvăluirile sale despre colectarea și circulația unor date extrem de sensibile au ajuns inclusiv în fața autorităților din Dublin și Bruxelles. 

Autoritatea a deschis anchete și a aplicat amenzi de miliarde de euro companiilor tech, însă a fost criticată pentru lentoarea și eficiența aplicării GDPR. Acuzațiile de complicitate au explodat în 2025, când o fostă responsabilă de politici publice și lobby pentru Meta a fost numită unul dintre cei trei comisari care conduc Data Protection Commission din Irlanda.

Codurile urii, printre cele mai profitabile 

Unele date pot fi și mai profitabile. De exemplu, când citești materiale online construite pe o retorică a urii, că este homofobie sau antisemitism, în codul care rulează în browserul tău apar reclame rusești cu codul IAB25-5.

Codurile IAB sunt o convenție folosită în industria publicității online pentru clasificarea reclamelor în funcție de conținutul lor. 

AdNow se laudă că fac „parte din IAB Europe”, organizație care reunește companii de publicitate din toată Europa. Asta îi dă companiei credibilitate și o ajută să opereze într-un ecosistem construit pe standarde și proceduri folosite și de marile platforme tech din lume, precum Google, Microsoft, Meta și TikTok. 

Există coduri IAB pentru aproape fiecare categorie de produse și servicii. O reclamă auto este încadrată în aceeași categorie, indiferent dacă promovează Dacia sau Rolls Royce. Reclamele la păcănele au un cod al lor, cele pentru produse naturiste – câte unul pentru fiecare afecțiune în parte. Același mecanism de clasificare este folosit și pentru categorii sensibile, inclusiv pentru conținutul bazat pe ură. 

Ura are codul IAB25-5.

În februarie și martie, reforma pensiilor și tăierea pensiilor speciale ale magistraților au fost subiecte intens dezbătute în spațiul public. 

În paralel, la finalul știrilor despre Călin Georgescu și George Simion apăreau astfel de imagini construite să provoace emoție: bătrâni la coadă sau care plâng în pumni.  

În spatele unei reclame, mai multe companii licitează simultan, într-o fracțiune de secundă, pentru ca reclama lor să apară în fața ta, în funcție de informațiile pe care le au despre tine. 

Dr. Johnny Ryan explică mecanismul astfel: 

„Când vizitezi un site sau folosești o aplicație, pagina pe care o încarci organizează o licitație pentru spațiul publicitar. Pentru ca această licitație să aibă loc (…) informațiile despre ceea ce citești sau faci în acel moment sunt trimise către zeci, poate chiar sute de companii diferite. Acestea află astfel mai multe despre tine și decid dacă vor să liciteze pentru șansa de a-ți afișa o reclamă.”

Printre cele mai bine plătite reclame din rețeaua AdNow sunt cele de pe site-uri cu conținut conspiraționist și extremist, acolo unde intră cititorii care sunt clasificați după IAB25-5. Se creează baze de date cu utilizatorii interesați de conținut bazat pe ură, asociate cu codurile de tracking provenite din Facebook. 

Puse cap la cap, datele pot oferi o imagine precisă asupra cetățenilor unei țări și a comportamentului lor online. Cercetătorul Wolfie Christl avertizează că aceeași infrastructură construită pentru publicitate poate fi folosită și de state pentru supraveghere, țintirea unor grupuri sau influențarea comportamentului.

Dar cine sunt rușii din spatele operațiunii AdNow? 

Rușii de la AdNow

AdNow e o firmă de publicitate rusească cu un trecut controversat. La începutul pandemiei, angajații companiei încercau să convingă influenceri din Franța, Germania și India să împrăștie conspirații despre vaccinurile Pfizer și AstraZeneca. 

Fondatoarea AdNow se numește Yulia Serebryanskaya și a lucrat pentru departamentul de PR al partidului de guvernământ, Rusia Unită, al lui Vladimir Putin. A lucrat în campanii electorale prezidențiale atât pentru Putin, cât și pentru fostul președinte Dmitri Medvedev. 

În 2024, am descoperit că infrastructura IT a companiei publicitare AdNow a fost folosită în campania electorală a guvernatorului regiunii Kaliningrad, Aleksey Sergeevich Besprozvannykh, aflat pe listele internaționale de sancțiuni pentru contribuția sa la războiul împotriva Ucrainei.

Investigațiile Snoop au arătat cum milioane de euro au ajuns la site-uri de extremism și conspirații, care promovează discursul public al lui Călin Georgescu sau politicile AUR (click pentru detalii)

Banii veneau în România prin firma britanică AdNow Llp. Era controlată de rusul Stanislav Fesenko, fiul unui ofițer de rang înalt din Ministerul Apărării de la Moscova și soț al unei femei care a avut buletinul într-o garnizoană a GRU – serviciul militar de informații al armatei ruse. 

În investigația Strategia cu bani rusești am arătat cum funcționează această afacere și activitatea sa în România, iar în episodul Pe urmele banilor din reclamele rusești am dezvăluit cine e în spatele operațiunii.

Din acel moment, AdNow nu a mai livrat reclame în UE de pe serverele oficiale. Am identificat însă alte servere nedeclarate prin care reclamele continuă să fie distribuite, cum ar fi nnowa[.]com. 

Deși AdNow este operată la vedere de o firmă din Bulgaria, Renodo Media Eood, și proprietarul susține că nu mai are nicio legătură cu Rusia, un contract de angajare, ajuns în posesia Snoop, arată că angajații AdNow s-au supus mai mulți ani legislației rusești.

Proprietarul din Bulgaria se numește Gyorgy Abuladze și este originar din Georgia. A înființat 53 de companii de IT în 2020 în Bulgaria, unele împreună cu cetățeni ruși. Toate firmele lui lucrează cu aceeași companie de contabilitate, deținută de Emil Haralambev. În 2017, acesta a prestat servicii și pentru Siberika, companie a rusului Dmitry Alexandrovich Panin.

Acesta din urmă a apărut pe frontul din Kherson, ca angajat al Ministerului de Interne din Rusia. E parte din trupele speciale GROM, iar autoritățile ucrainene îl acuză de crime împotriva civililor, în timp ce Rusia l-a decorat pentru activitatea sa militară.

Sunt oamenii care au construit ani de zile baze de date cu utilizatori de internet din România. 

Ce nu face statul român 

În martie 2026, am întrebat DNSC dacă a primit plângeri de la persoane fraudate prin reclamele promovate de AdNow și de celelalte companii investigate de noi. Instituția ne-a transmis date din rapoartele sale, care arată o creștere continuă a fraudelor online, în general.

Surse din instituție spun însă că DNSC ceruse ANCOM încă din 2025 blocarea neotex[.]pro, unul dintre site-urile spre care duceau reclamele de fraudă cu investiții. Site-ul a fost însă blocat abia după solicitarea Snoop de informații publice, din martie anul acesta. 

ANCOM este coordonatorul serviciilor digitale în România și poate dispune, în condițiile legii, restricționarea accesului la conținut ilegal. Instituția susține însă că nu are competența de a investiga prelucrarea sau transferul datelor personale și că DNSC i-a cerut blocarea unui singur site.

Dar cunoaște problema AdNow. În mai 2025, înaintea alegerilor prezidențiale, ANCOM avertiza public asupra dezinformării distribuite prin reclamele AdNow, MGID și AdsKeeper. Nu a mai făcut altceva după emiterea comunicatului de presă.

Întrebată ce alte solicitări a primit de la instituțiile statului în legătură cu aceste rețele, a răspuns că informațiile sunt clasificate.

Snoop a întrebat și SRI, Poliția Română și Autoritatea de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal dacă au investigat AdNow sau colectarea datelor prin această infrastructură. SRI a transmis că informațiile solicitate sunt clasificate, iar Poliția și Autoritatea pentru Protecția Datelor nu au răspuns până la publicarea materialului.

• În episodul următor vă arătăm o altă companie rusească, mult mai mare și activă în Europa, care colectează date despre sănătate și comportamentul online al utilizatorilor. 

---

Această investigație a fost susținută de un grant oferit de Journalism Science Alliance. 

Editare: Iulia Roșu, Ada Constanda, Răzvan Luțac

Grafică și vizualizare de date: Adriana Diaconu

Sursa imaginilor: Unsplash (Davide Ragusa, Vicky Hladynets, Imad Alassiry, Ryoji Iwata)

Au contribuit: CheckFirst (FIN), Timur Olevsky și Lisa Werner, The Insider (RU), Josef Šlerka, Investigace (CZ), Sorin Tamaș (RO)