- Majoritatea companiilor de pariuri sau „păcănele” încalcă legislația ce le permite jucătorilor cu probleme legate de dependență să se autoexcludă. Statul întârzie și el aplicarea legislației, a dezvăluit o investigație Snoop.
- În acest timp, Banca Națională a avertizat că, în România, cele mai multe plăți dintre toate cele cu cardurile pe internet sunt făcute la pariuri și cazinouri online. Românii continuă să participe la jocurile de noroc online cu o intensitate de 10 ori mai mare față de cea a economiei noastre, a dezvăluit siteul de sport GOLAZO.
- ONJN a recunoscut pentru Snoop că: „Am primit peste 14.000 de cereri de autoexcludere”. Soluția agreată este o platformă comună care să interzică jucătorilor autoexcluși să parieze online și să blocheze accesul acestora în case de pariuri. Nu este clar, deocamdată, cum. O variantă: scanarea buletinului ca a cardului la turnichetele de la metrou. Ce se va întâmpla însă online?
Persoanele afectate de dependență pot să renunțe la jocuri prin autoexcludere, mecanism reglementat de două texte legislative, din 2022 și 2023.
În practică însă, nici companiile, nici autoritatea de reglementare din domeniu, Oficiul Național al Jocurilor de Noroc (ONJN), nu se țin de obligațiile care le revin prin lege, au demonstrat filmări, mărturii și emailuri oficiale pe care Snoop le-a publicat în 2024.
Fenomenul a alertat și Banca Națională
În mai puțin de două săptămâni de la publicarea investigației, companiile au început să identifice jucătorii la intrarea în sălile de joc, au povestit unii dintre pariori. Un tânăr care s-a autoexclus în februarie 2024 a fost pentru prima dată oprit să joace la începutul lunii iulie.
Doar că problema nu a fost rezolvată la nivel unitar și la scară largă. Banca Națională a remarcat, „cu surpriză”, în 2024, că plățile online la pariuri și cazinouri online, sunt, de departe, cele mai numeroase pe care le fac românii, dintre toate plățile online. La scară națională, riscul este foarte mare, avertizează BNR.
Jucăm online cu cardul, la noroc, 2,5 miliarde de euro pe an, adică 3% din cifra care se joacă pe plan mondial, în condițiile în care România reprezintă 0,33% din economia globală, a scris siteul de sport GOLAZO, care a discutat cu Florian Neagu, directorul Direcției stabilitate financiară din BNR.
Neagu a evidențiat și o altă față a problemei: intensitatea jocului la gamblingul online se corelează, în România, cu ponderea mare a criptomonedelor în totalul economisirii.
Așa că, la început de 2025, companiile din domeniu și autoritatea care se ocupă de pariuri și jocurile de noroc, ONJN, alături de reprezentanți ai jucătorilor și asociații de profil, s-au întâlnit pentru a discuta posibilele soluții, arată mărturii obținute de Snoop.
Directorul ONJN Gheorghe Gabriel Gheorghe: „Martie”
O reuniune a consiliului consultativ al ONJN a avut loc luni, 27 ianuarie 2025. La ea a participat și conducerea instituției, în frunte cu Gheorghe-Gabriel Gheorghe, președinte.
Acesta a informat participanții că există soluția implementării unei platforme pentru toate casele de pariuri. Doar că ideea este în stadiu incipient, iar pentru implementare va mai fi nevoie de măcar jumătate de an. „Mai durează cel puțin 6 luni”, spun sursele Snoop, din interiorul industriei, care au solicitat păstrarea confidențialității.
În dialog cu Snoop, ONJN dă un termen-limită mai optimist: „Noul sistem de autoexcludere, pe care l-am luat la sfârșitul anului trecut, va fi complet funcțional până la sfârșitul lunii martie”, a afirmat Gheorghe Gabriel Gheorghe, președintele instituției.
Cum va arăta platforma, ce e de făcut și unde nu există o soluție finală?
Ce opțiuni va avea pariorul
Deocamdată, ONJN a cerut crearea unui grup de lucru, format din reprezentanții asociațiilor de profil, cinci la număr, IT-iști și juriști.
O primă întâlnire ar urma să aibă loc chiar săptămâna aceasta.
Platforma va fi găzduită de un site web. Denumirea acestuia nu a fost comunicată deocamdată. Platforma ar urma să fie disponibilă și implementată în toate casele de pariuri și sălile de jocuri din România.
S-a implicat STS
După două achiziții împotmolite pentru sistemul de autoexcludere, aplicația mobilă a fost achiziționată prin abonament la finalul anului trecut. Însă președintele ONJN a refuzat să precizeze telefonic ce companie o furnizează, motivând că nu are acordul partenerilor să le dea datele. Fondurile sunt publice și vin din taxa pe Joc Responsabil.
Securitatea datelor urmează să fie asigurată de STS. La companii nu ar ajunge baza de date completă, ci „doar un link în care pot să verifice dacă persoanele care vor să intre sunt în lista de autoexcluși”, potrivit lui Gabriel Gheorghe.
Jucătorul care dorește să se autoexcludă se va înregistra pe site și va opta pentru o pauză temporară, de câteva luni sau ani, ori pentru autoexcludere permanentă.
„În cazul celor din urmă, nu va mai exista cale de întoarcere” – sursă din industria pariurilor
Cum va fi implementată în casele fizice?
Conform surselor Snoop, din interiorul industriei, una dintre chestiunile neclare este cum se va desfășura controlul jucătorilor autoexcluși în casele terestre.
Există două variante principale:
- Cea în care pariorii scanează buletinul la intrare, ca într-un sistem cu turnichete de la metrou, iar angajatul casei („attendant”) este avertizat în cazul în care unul dintre ei este autoexclus;
- Cea în care verificarea este făcută de „attendant”, care ar urma să verifice buletinele tuturor celor care intră în sala de jocuri.
Modul de verificare în practică a CNP-urilor – manual, de către angajați, sau cu scanare automată- va fi decizia companiilor, explică Gheorghe.
ONJN: „Doar azi am primit peste 100 de cereri de autoexcludere”
În prezent, cererile de autoexcludere se primesc doar la sediul ONJN. Gheorghe spune că a existat recent o explozie a numărului de cereri primite. În total, peste 14.000 de jucători au cerut să fie excluși din sălile de joc – cu mult peste cifra de 2.500, avansată de instituție pentru investigația Snoop de-acum șase luni.
„Doar azi am primit 100 de cereri”, a explicat Gheorghe joi.
Ce se întâmplă în prezent cu cei care își doresc autoexcluderea
Acesta spune că angajații ONJN validează cererile, iar apoi trimit, „la două-trei zile”, baza de date cu jucătorii autoexcluși pe emailurile tuturor operatorilor de jocuri de noroc. Un proces greoi și care a supraîncărcat personalul subdimensionat, conform lui Gheorghe, motiv pentru care o bună parte din cele 14.000 de cereri primite nu sunt încă validate. Nu știe însă câte mai trebuie verificate. „Ele vin în volum mare, mai ales în perioada asta că văd că e și o campanie de promovare pe Tik Tok”, spune președintele ONJN.
În dialogul cu Snoop, Gheorghe spune că nu știe sigur dacă, în prezent, operatorii primesc pe email de la ONJN toate datele din cererea de autoexcludere completată de jucători sau numai CNP-urile celor care nu trebuie lăsați să joace. „Sincer, nu aș putea să vă spun exact dacă apare și nume, și prenume. Cred că e suficient CNP-ul.”
Îi amintim că, așa cum a scris Snoop în iulie, sistemul actual nu funcționează în practică. „Este destul de complicat și din partea operatorului, pentru că au angajați în fiecare locație. Acuma categoric e răspunderea lor personală că cineva nu verifică și că îi primește astfel pe cei autoexcluși”, spune Gheorghe.
Ce s-a mai discutat la ședință
Una dintre temele abordate a fost scoaterea din legislație a aparatelor slot machine (păcănele) cu risc limitat. Mențiunea din legislație (OUG 77/2009) a fost abrogată la una din cele trei schimbări legislative din ultimii ani, Ordonanța de Urgență 82/2023, cea care a modificat 77/2009.
„Aparatele cu risc limitat fac parte din așa-zisa categorie AWP, „Amusement With Prizes” – n.r. distracție cu premii. Nu se pot miza sume mari, așa ca la sloturile clasice, unde poți juca sute de lei la o mână (n.r. Buton apăsat la păcănele). Aici, totul este limitat și ținut sub control”, spune un specialist din domeniu.
Practic, a fost ștearsă cu totul referința la aceste aparate:
Art. 10, (1), e), (ii) spunea că „aparatele electronice atribuitoare de câștiguri cu risc limitat, dacă evenimentele sunt organizate în prezența fizică a participanților prin intermediul mașinilor, utilajelor și instalațiilor specifice, care nu vor fi operate în locațiile specializate în care se poate desfășura activitatea de jocuri de noroc, iar câștigul este limitat și depinde de hazard”.
Acum, acestea nu mai sunt reglementate după ce în OUG 82/2023 se marchează că „articolul 10 alineatul (1) litera e), punctul (ii) se abrogă”.
„Au rămas în uz tocmai păcănelele nocive, cele unde pot exista pierderi mari, și au fost scoase cele unde câștigul și pierdea sunt limitate” – sursă din domeniu
„Erau bune pentru că erau limitate la un anumit nivel de câștig și nu creau dependență chiar atât de mare”, e de acord și Gabriel Gheorghe, președintele ONJN, într-un interviu pentru Snoop.
În același timp, o altă discuție purtată s-a referit la redefinirea în legislație a interzicerii minorilor în sălile de jocuri. Mai exact, în loc de interzicerea accesului în sălile de joc, s-ar opri doar participarea efectivă la jocuri. (De)reglementarea ar urma să fie făcută pentru a evita situații în care au pierdut operatorii din pricina concurenței, după cum explică Gheorghe:
„E posibil să-și fi uitat cineva ceva și să intre în sală și atunci cineva să abuzeze de chestia asta să-i facă o plângere. Este o practică în care, dacă cineva de la concurență vrea să-i împingă un minor la sală, poate să o facă. Sau poate vrea (un minor) să intre la toaletă. Și operatorul poate suferi din cauza asta”.
Reprezentantul jucătorilor, Stelian Caramitru: „Trebuie periată toată legislația de un colectiv bine intenționat”
Snoop l-a contactat și pe reprezentantul oamenilor care joacă la consiliul consultativ, Stelian Caramitru. Conform Golazo.ro, acesta este tatăl unui tânăr s-a luptat ani de zile cu dependența de păcănele. Acum 3 ani, i-a povestit cazul său fostului coleg de partid Florin Roman, care a inițiat modificarea legii.
– Domnule Caramitru, ați fost la ședința de luni referitoare la autoexcludere, cum vi se par propunerile și termenul de aplicare?
– E un soft, o inițiativă a ONJN, e o implementare care va dura, bineînțeles. Cu toate că există reglementări, ele nu sunt respectate de marea majoritate a operatorilor. Nu pot să spun că nu de toți. Practic, unii operatori își fac de cap, așa că acest lucru este un pas, însă nu și singurul lucru care trebuie făcut. Trebuie să înțelegem că legislația a fost făcută și modificată ori de câte ori și-a dorit industria.
„Actualul președinte este încununat de intenții bune, dar alții tot timpul se împotrivesc, că nu e bine așa, că nu e bine nu știu cum, se plâng de acel Excel în care sunt trimise datele… o serie de piedici din partea industriei” – Stelian Caramitru, reprezentant jucători în consiliul consultativ ONJN
– Ce credeți că este de făcut? Spuneți că nu e singurul lucru de făcut.
– Trebuie periată toată legislația de un colectiv bine intenționat.
– Cum considerați că trebuie oficializată verificarea jucătorilor la intrarea într-o sală?
– De regulă, trebuie să se verifice identitatea tuturor persoanelor care trec pragul sălii. Conform reglementărilor, pe care unii nu le înțeleg, spun că trebuie modificate, completate… Și spun că ONJN-ul trebuie să verifice întâi identitatea acelor persoane și apoi să revină? E aberant. Poate să dureze luni de zile. Eu am circulat în alte țări și am văzut cum se face: îți cer buletinul, verifică dacă ești autoexclus sau indezirabil, se verifică aceste lucru și se dă acces sau nu în sală.
– Există astfel de exemple și în România?
– Da, există. Deși la noi reacționează mai mult la indezirabili, pentru că acolo au interes să nu fie în sală. Însă și pe partea de autoexcludere, mi-a arătat chiar luni un operator cum procedează la sălile lui. A luat o aplicație care l-a costat 0 lei, 0 bani de pe Google Play, scanează buletinul respectivului și îi spune dacă poate sau nu poate participa la joc. Pentru că are baza de date implementată în aplicație. Sunt săli mici, mai cuminți, care se tem că dispar de pe piață. Aplică regulile. Cei mari fac nazuri. Deci dacă vor să facă, fac.
– Da, dar sunt excepții. Mă gândesc că ar trebui să fie ceva unitar.
– Da, sigur, ăsta e scopul. Numai că, uitați-vă, o să constatăm că implementarea o să se facă foarte, foarte greu. Unii trag de timp cât se mai poate…
„Mi s-a zis de la ONJN că nu fac față pentru că sunt prea multe săli. I-am întrebat de ce le autorizează, dacă sunt atât de multe?” – Stelian Caramitru
„Dacă la Loterie se poate, de ce nu se poate peste tot?”
– Am înțeles că s-au discutat și alte probleme, cum ar fi cea a prezenței minorilor.
– Am vorbit cu cunoștințe de-ale mele, dependente, care spun că intră minorii în unele săli. Am văzut un părinte care a intrat cu un copil de mână într-o sală. Acel copil învață. Loteria, inclusiv la loz în plic, a făcut de acum doi ani și ceva, trei, sistem prin care îți cere buletinul. Le spun celorlalți: dacă Loteria a reușit, voi de ce nu puteți?
– De ce nu s-a preluat un model de succes de afară?
– Nu vor. Se înoată în ape tulburi. Foarte greu se vor lămuri lucrurile în cazul ăsta. Le-am spus: dacă în Anglia o persoană face cererea de autoexcludere de trei ori, ea nu mai poate să joace pe teritoriul Marii Britanii niciodată. Când au auzit chestia asta, toți au tăcut. Deci se poate. Lucruri văzute de mine. Am fost în Occident. Nu intri fără să te legitimeze. În sălile de jocuri se intră în anticameră, unde e o persoană cu un calculator. Tu nu vezi nimic, aparate, nimic. Te verifică, te poftește la joc sau nu. Există miză maximă. O limitare. La noi poți să joci pe oricât.
„Afară nu există așa ceva. Italia, Franța, Spania, unde sunt săli – tu nu le vezi. Decât cei care joacă știu foarte clar că acolo sunt săli. Sunt niște plăcuțe cenușii pe care scrie cu litere negre sală de jocuri. Deci nu vezi de la șapte poște. La noi ai reclame luminoase cu fotbaliști, muzicieni. Junglă” – Stelian Caramitru
– Și la noi au scos păcănelele cu risc limitat.
– Păi da, le-au scos! Bineînțeles, pentru că ei vor bani mulți. Am vorbit cu un operator, care mi-a zis că e conștient că trebuie mize mici, pentru că altfel creează dependență. Există țări în care dacă ai jucat sume mari, după un timp, ești invitat să pleci. I-ai vizitat și îți spun „poftiți altă dată”.
„Statul trebuie să facă prevenție”
– Care e următorul pas în cazul autoexcluderii?
– O să ne convoace domnul președinte pentru săptămâna viitoare (n.r. aceasta). O să se facă propuneri și o să insiste să fie introduse în proiectul gata făcut. Una e să te consulți, alta e să fii nevoit să accepți propunerile lor. Statul român a făcut foarte puțin în acest domeniu. Vorbim despre creare de clinici, dar statul trebuie să facă prevenție. În realitate, se face reclamă pe toate gardurile, canalele de televiziune, peste tot, oamenii sunt invitați la dependență. Niciodată nu a existat o frază de trei secunde prin care statul să informeze populația. Care sunt riscurile pentru jocurile de noroc. Nicăieri.
„Statul român face reclamă jocurilor de noroc. Și m-a întrebat cineva: cum face? Păi cum, pe stațiile de autobuz de la STB sunt reclame la jocuri. Acele stații sunt ale statului român. Ca să ne dăm seama pe unde ne aflăm” – Stelian Caramitru, reprezentant jucători în consiliul consultativ ONJN
– Ați adus aceste probleme și în Parlament.
– Eu am discutat cu miniștri, parlamentari. Unii mai șușotit, alții cu tupeu mi-au spus că totul este în ordine. Atunci, cu cine să te lupți?
„Sunt peste 18.000 de cereri pentru autoexcludere (n.r. ONJN vorbește de 14.000), s-a vorbit despre asta în ședință. Un operator mi-a zis că ar pierde 40% dacă nu ar primi autoexclușii, că are un vecin care îl primește și joacă la el. L-am întrebat OK, dar te-ai gândit că omul ăla e nenorocit pe viață? V-ați gândit de unde are banii, amanet, IFN-uri?” – Stelian Caramitru
Foto principală: Octav Ganea / Inquam Photos