- Terenul, situat în centrul Sectorului 3, este acoperit acum de verdeață uscată și a fost la un pas să găzduiască un târg de Crăciun. Ilegal. Tăierile, coordonate de aceiași oameni, au continuat și pe alte terenuri din sector.
- Complicitatea autorităților: Snoop arată cum s-a votat în mod repetat împotriva creșterii amenzilor pentru tăieri. Au contribuit lipsa de reacție a Poliției Locale, a Primăriei Sector 3 și un dosar care zace la DNA.
- Un cadru legal confuz le permite autoritățile să repete argumentele proprietarilor: cele 12 ha din IOR nu sunt „spațiu verde”, în lipsa unui Registru al Spațiilor Verzi funcțional. Dar promis de Nicușor Dan încă din 2020.
E deja întuneric când Andrada și Beniamin ajung în Parcul IOR. Înfofoliți în geci groase ca să facă față celor 2 grade de afară, abia li se văd ochii sub glugile trase pe cap. Câțiva dintre ceilalți membri ai grupului civic „Aici a fost o pădure” îi așteaptă la platani, mai jos de biserica de lemn, spre bulevard. Sunt cei de pe tura de noapte la patrularea din IOR.
„Drujbarii”
Cu lanternele în mâini și împărțiți câte doi, fac înconjurul terenului retrocedat, de la grupul alb de platani până la stația de metrou Titan de lângă Bulevardul Nicolae Grigorescu, apoi până la aleea care dă spre terenurile de sport din parc, biserică și înapoi. E o rutină pe care au adoptat-o de câteva luni. Merg în direcții opuse, pe aleile de după gard, și dintr-un colț în altul al câmpului. Se regrupează la platani.
Uneori, povestesc activiștii, dau nas în nas cu câte un bărbat cu drujba în mână, alteori aud sunetul de la distanță și cheamă poliția. Dar până vine un echipaj, copacul e deja la pământ. Și drujbarul dispărut.
„Îmi aduc aminte, la un protest, a venit un băiat mai subțirel, așa, mi-a zis: «domne, noi trebuie să facem bani aici, așa că trebuie să dăm foc, să ardem tot”, povestește Beniamin după ce încheiem prima tură de parc.
Cei 10 oameni strânși în jurul ultimilor trei-patru platani din zona retrocedată a IOR-ului bat pasul pe loc să se încălzească. Știu discursul pe care-l au proprietarii terenului pe care stau. L-au auzit toți de când tot ies zi și noapte în IOR. O fac pe rând, în ture. „Ne punem în fața drujbelor. Ne răspund cu amenințări cu moartea, cu injurii”, spune Andrada. Nu are suficiente degete la mâini să numere de câte ori au fost toți bruscați, amenințați, înjurați de „drujbari”. Le sunt martore toate plângerile depuse la poliție. Îi cunosc pe toți deja. Protestele din IOR i-au transformat în paznici și detectivi.
În ultimii șase ani, a dispărut tot ce a fost verde în jumătatea de IOR de lângă metroul Titan. Arborii au fost otrăviți, tăiați cu drujba. Activiștii de mediu spun că au fost puși la pământ aproximativ 1.500 de copaci.
„Dacă te uiți în jur, nu a mai rămas mult de salvat. Dar măcar ăștia câți au mai rămas sunt martori că aici a fost un parc”, spune Beniamin.
„Parc furat”
Patrularea la care a asistat Snoop a avut loc în decembrie 2024. Între timp, s-a oprit.
În ianuarie 2026, nu mai sunt copaci de salvat.
Terenul retrocedat din Parcul IOR este un câmp gol, acoperit cu buruieni ascunse parțial de un strat gros de zăpadă. Nici platanii, punct de reper al întâlnirilor nocturne ale „rangerilor”, nu mai sunt.
Toată suprafața dintre străzile Constantin Brâncuși și Liviu Rebreanu a fost complet defrișată. Privind dinspre lac către bulevard, poți vedea blocurile gri, altădată ascunse de crengile copacilor.
Sub urmele de pași din zăpadă zace pământul pârjolit de cele peste 40 de incendii care au avut loc din 2022 până anul trecut. Pe aleea care desparte terenul disputat și restul Parcului IOR e scris cu galben: „Parc furat”. Un pic mai încolo, spre biserica albă, scrie, tot cu galben, „proprietate privată”.
Ultimul copac matur rămas în zona retrocedată a Parcului IOR a fost pus la pământ spre finalul anului 2025. În locul lui au răsărit construcții temporare: întâi un carusel, apoi o scenă. Apoi un cort cu stegulețe colorate. Toate ridicate și montate ilegal, fără niciun fel de autorizație de la autorități. S-au anunțat târguri, spectacole, venirea lui Moș Crăciun, sub găzduirea Mushi Land, parcul de distracții al lui Sorin Mușat, chiriașul pe teren.
Moș Crăciun nu a mai ajuns, nici Mushi Land nu s-a mai ținut, iar cortul și scena au fost demontate după mai multe plângeri făcute de oamenii din zonă și după o serie de amenzi. Asta nu i-a împiedicat însă pe Sorin Mușat și Sorin Tuță, cel care se prezintă mandatarul fostei proprietare Maria Cocoru, să se apuce de tăiat arbori câteva blocuri mai încolo de IOR, pe bulevardul Nicolae Grigorescu. Tot sub ochii polițiștilor locali.
Din tăcerea statului s-au ridicat oamenii care au decis să-și ia dreptatea-n mâini.
Procesul
Termenul din dosarul prin care Grupul de Inițiativă Civică IOR-Titan încearcă să anuleze retrocedarea se judecă pe 27 ianuarie la Tribunalul București.
În așteptarea termenului, o scurtă recapitulare:
- DNA încă cercetează retrocedarea celor 12,2 hectare din IOR, după mai multe plângeri ale cetățenilor. Procurorii au în vedere și un raport al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietății (ANRP) care a găsit în documentele de retrocedare semnături ce nu seamănă între ele și dovezi că Primăria Capitalei a dat primului moștenitor, Dan Ioan Romalo, „mai mult (teren, n.r.) decât ar fi trebuit”. Drepturile de proprietate pentru terenul din parc au ajuns de la Romalo la Cocoru în 2004.
- Petre Băjenaru a apărut ca moștenitor al Mariei Cocoru în mai multe spețe care vizează terenuri din Sectorul 3, inclusiv cele 12 hectare din IOR. Dosarele, suspendate după decesul femeii, au fost repuse pe rol. Este posibil să existe mai mulți moștenitori ai familiei, potrivit Buletin de București, întrucât informațiile de pe portalul instanțelor nu au fost modificate pentru toate procesele.
- Înainte să fie declarat oficial moștenitor, Snoop a scris despre cum familia Băjenaru se află în spatele femeii devenite în anii 2000 proprietara unui teren estimat acum la 66 de milioane de euro.
- Petre Băjenaru are afaceri imobiliare și este acționar și asociat la mai multe firme. Ministerul Fondurilor Europene a închiriat, în mandatul Rovanei Plumb, actualul sediu de la două dintre firmele lui Petre Băjenaru, BASP Property SRL și BASP Ideal SRL. Chiria e 2,4 milioane de euro anual.
„A fost un abuz clar”, spune Bogdan Stroe, membru al Grupului de Inițiativă Civică IOR-Titan, despre modul în care a fost făcută retrocedarea terenului din parc.
În dosar, argumentul activiștilor este că, la momentul semnării lui, în 2009, terenul era în domeniul public. Terenurile aflate în domeniul public nu pot fi retrocedate fără să fie întâi trecute în domeniul privat printr-o hotărâre de Consiliu General. Nu există o astfel de hotărâre în ceea ce privește terenul din IOR.
Disneyland de București
Pe la începutul lunii noiembrie, pe Facebook și Instagram au apărut pagini ce anunțau deschiderea Mushi Land, un parc de distracții de pe strada Constantin Brâncuși 2A, în zona Potcoava din Sectorul 3. „Locul în care familiile petrec timp de calitate”, au scris organizatorii pe Facebook. „Pe terenul privat”, a precizat, într-un comentariu, pagina Disney’s Mania.
În spatele ei este Sorin Mușat. Chiriaș pe terenul retrocedat din IOR, deține Disney Manya SRL, potrivit termene.ro. La același sediu mai funcționează și Disney Amusament SRL, deținută de mama lui Mușat, prin care administrează spații de joacă din Orășelul Copiilor.
Mushi Land se voia un târg de Crăciun între 28 noiembrie 2025 – 11 ianuarie 2026.
Pe terenul retrocedat din IOR au apărut, treptat, câteva echipamente de joacă – un carusel colorat, o saltea, ponei și șine pentru trenuleț. Apoi un cort de circ.
Toate aduse și montate fără autorizații și fără avize. După mai multe reclamații ale locuitorilor din zonă, Poliția Locală a Sectorului 3 a amendat organizatorii cu 10.000 de lei și le-a cerut să desființeze construcția și să nu facă nicio activitate comercială până intră în legalitate. Nici Direcția de Sănătate Publică nu a dat aviz pentru activități de alimentație, a spus instituția la solicitarea Snoop.
Cortul a stat mai bine de trei săptămâni acolo. Pregătirile pentru târgul de Crăciun au continuat în zona retrocedată, astfel că polițiștii au mai dat încă două amenzi de 20.000 de lei.
Pe Facebook-ul Disney Manya SRL, Mușat promovează de mai mulți ani proiectul Mushi Land. În 2022, căuta „colaboratori și parteneri cu care să putem întemeia cele mai frumoase evenimente în Parcul IOR”: târg de Crăciun, concerte, târguri tematice, evenimente pentru copii.
Planul parcului de distracții anunțat de Mușat se întinde pe toată suprafața terenului retrocedat. Are căsuțe pentru artizanat, roller coaster, ponei și alte animale, cofetărie, terase și „o zonă gratuită pentru copiii cu dizabilități”.
„Eu, pentru a-mi monta utilaje de agrement la mine în curte, nu am nevoie de autorizație”, a susținut Sorin Mușat, pentru Snoop. Neagă că a primit vreo amendă de la Poliția Locală pentru montarea cortului și echipamentelor de joacă și spune că singurul motiv pentru care le-a strâns este că „nu am mai putut continua în astfel de condiții”. Planul pentru Mushi Land rămâne în picioare, însă, a mai spus Mușat.
Despre un „mini Disneyland” vorbeau el și Sorin Tuță într-o discuție cu Snoop, la începutul lui 2025. Ar fi fost dorința proprietarilor terenului, care „au plătit bani grei pentru un studiu în Franța”, dar s-au lovit de refuzul primăriilor.
Cortul de circ și echipamentele de joacă au fost închiriate de la două firme care au declarat, pentru Snoop, că nu au știut despre lipsa autorizațiilor. „Nu s-au respectat termenii contractuali și am fost nevoiți să demontăm”, a spus reprezentantul circului.
Maria Cocoru, proprietară peste 16 hectare în Sectoarele 1 și 3
În timp ce în IOR se ridica un cort de circ și se montau trenulețe, drujbele s-au mutat pe Bulevardul Nicolae Grigorescu, la câteva minute de Parcul IOR.
„Din clipa asta, părăsiți proprietatea privată!”, le-a strigat, în noiembrie, Sorin Tuță locuitorilor de pe Bd. Nicolae Grigorescu care încercau să împiedice noi tăieri de copaci. Au fost puși la pământ aproape 50 de arbori din curțile blocurilor din acea zonă. Băjenarii – de la fosta Cocoru – sunt proprietari acolo, precum și pe parcarea din fața blocurilor.
Sorin Tuță a fost amendat cu peste 300.000 de lei pentru tăierile de pe Grigorescu pentru că nu avea aviz pentru niciunul dintre arbori.
Parcul Constantin Brâncuși poate avea aceeași soartă ca IOR. Peste stradă de el, unul câte unul, copacii au început să fie tăiați încă de la începutul anului 2025. Proprietară: Maria Cocoru.
Ce s-a întâmplat cu Parcul Constantin Brâncuși, retrocedat Mariei Cocoru (click pentru detalii)
Terenul de 1,4 hectare pe care a fost Parcul Brâncuși i-a fost retrocedat tot Mariei Cocoru în 2011, când primar al Capitalei era Sorin Oprescu. În 2020, primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a atacat în instanță dispoziția de retrocedare și a cerut anularea ei. A pierdut. Instanțele au decis, inclusiv printr-o decizie definitivă a Înaltei Curți, că Maria Cocoru este îndreptățită să primească terenul.
Cu un an înainte de plângerea în instanță, Negoiță s-a apucat să desființeze toate spațiile de joacă și terenurile de sport din Brâncuși. Maria Cocoru a dat primăria în judecată și a cerut despăgubiri pentru că administrația le-a amenajat pe terenul ei.
Tot în 2019, majoritatea PSD-ALDE din Consiliul General a aprobat Planul Urbanistic Coordonator al Sectorului 3. E un document care stabilește ce se poate construi și unde și stabilește pentru fiecare parcelă ce statut are – dacă se poate construi, dacă este spațiu verde sau spațiu de patrimoniu. De pildă, Planul Urbanistic Zonal de-atunci permitea construirea unor blocuri de 10 etaje în Parcul Constantin Brâncuși, iar pentru cele 12,2 hectare din IOR, dădea liber la blocuri de până la 45 de metri înălțime. PUZ-urile sectoarelor 1, 3, 5 și 6 au fost anulate, după ce primarul Nicușor Dan a cerut asta în instanță, iar cele de la sectoarele 2 și 4 sunt din nou suspendate. Nicușor Dan a vorbit despre o „afacere de corupție de câteva miliarde de euro”.
Nu sunt singurele terenuri apărute misterios în dreptul Mariei Cocoru. Femeia a deținut cel puțin peste 16 hectare de pământ în București, din Sectorul 3 în special, dar și din Sectorul 1, potrivit datelor de la ANCPI. Cât tot Parcul Cișmigiu.
Harta terenurilor deținute de Maria Cocoru, conform datelor de la ANCPI.
Parte dintre aceste terenuri au venit de la Eduard Ioan Dan Romalo, care, din retrocedările făcute de Primăria Capitalei, a avut aproape 66 de hectare de pământ.
Petre Băjenaru a preluat de la mătușa sa patru dintre terenuri, conform extraselor de carte funciară consultate de Snoop.
Snoop a arătat, în primul episod, cine este Petre Băjenaru (click pentru detalii)
Un personaj discret, Băjenaru este implicat în afaceri imobiliare și e acționar în firmele BASP Property SRL și BASP Ideal SRL. Mai e asociat și în alte companii conduse de rudele sale – unul dintre frați, Vasile, și nepoții Constantin Daniel și Lucian-Ionuț Băjenaru – cum ar fi Grueff Management SRL (numele moșierului care a deținut parcela retrocedată Dudești-Cioplea), BASP Management SRL, BASP Comercial Palace SRL și BASP Invest Team SRL.
Snoop a scris în prima parte despre cum Sorin Tuță, administratorul terenurilor, conduce o mașină cu numărul de înmatriculare „BSP”, la fel ca mașinile conduse de familia Băjenaru.
Mai este încă un teren de aproximativ 2.250 de metri pătrați căreia i s-a schimbat proprietarul în acte și a ajuns la Sokyry Property SRL, o companie de dezvoltare imobiliară cu sediul în Sectorul 1.
Libertate la tăiat copaci pentru primăriile de sector
Toate tăierile au fost posibile și cu girul unor sancțiuni extrem de mici.
Abia recent, Consiliul General al Municipiului București a crescut amenzile pentru tăierea copacilor – între 3.000 și 5.000 de lei, potrivit hotărârii luate în octombrie anul trecut – în loc de 25 de lei. Pe lângă amendă, cel care taie copacul trebuie să planteze alți șase în compensare, pentru persoanele fizice, sau 10, în cazul persoanelor juridice.
Proiectul a fost propus de consilierii generali USR Dragoș Radu și Cristian Didiță, după mai bine de 15 ani de când amenzile au fost ultima dată modificate.
Hotărârea a trecut însă cu o serie de amendamente, cele mai multe aduse de Răzvan Nițu de la PUSL, amendamente care au schimbat major proiectul inițial și scopul lui privind protecția spațiilor verzi. Nițu a fost director economic al Administrației Lacuri, Parcuri și Agrement București (ALPAB) sub Gabriela Firea.
Unul dintre acestea oferă mai multă libertate primăriilor de sector de a tăia copacii.
Consilierii au reintrodus avizul general, un document în alb care le dă voie administrațiilor locale și firmelor contractate pentru întreținerea arborilor să toaleteze fără să mai ceară un aviz de la Direcția de Mediu pentru fiecare arbore și intervenție în parte. Primăriile vor avea liber la toaletarea arborilor timp de cinci luni pe an, în perioada noiembrie-martie.
Argumentul lui Nițu a fost că e necesară o mentenanță periodică a arborilor, pentru a preveni prăbușirea celor uscați. Și a invocat că fostul primar Nicușor Dan a aprobat foarte puține cereri de avize.
CGMB a votat majoritar „pentru”, în ciuda opunerii societății civile prezente la ședință și a unei părți dintre consilieri, care au spus că un astfel de aviz lasă spațiu pentru abuzuri.
Direcția de Mediu din Primăria Capitalei s-a împotrivit avizului general, în timpul discuției pe amendamentul adus de Nițu (click pentru detalii)
Diana Panait, directoarea executivă adjunctă, a spus că, deși ar fi util din punct de vedere administrativ pentru că ușurează partea birocratică, în schimb „nu ar ajuta Bucureștiul, nu ar ajuta copacii”. Panait a insistat că „fix toaletarea duce la moartea copacilor”.
Un prim astfel de aviz general a funcționat în perioada 2016 – 2020. Deși a avut reguli clare, ele nu au fost respectate de primării, a spus Simona Popescu, arhitectă peisagistă în Direcția de Mediu. Peste 80% dintre lucrări au fost atunci „incorect executate, cu consecințe grave asupra arborilor”, a subliniat ea. Dacă sunt prost toaletați, arborii pot muri în 5-10 ani. A adăugat că foarte mulți arbori se prăbușesc nu pentru că sunt bătrâni și uscați, așa cum argumentează Nițu, ci din cauza rădăcinilor tăiate în urma lucrărilor de infrastructură prost realizate, care le afectează ulterior complet structura.
„Acest aviz general nu e chiar moartea spațiului verde din București”, a spus Dragoș Radu, consilier general USR, pentru Snoop. „Devenise totul foarte birocratizat și era absurd să ceri aviz separat pentru orice creangă. Problema pe care noi o avem e de neîncredere în instituții”, altfel „n-ar fi o problemă să ai un aviz general pe niște chestii generice, cum ar fi toaletarea”, a mai explicat el.
Cu câteva zile înainte de vot, la dezbaterea publică pe proiect, colegul de partid al lui Nițu, Bogdan Jelea, a spus că „nu orice suprafață pe care avem un pic de iarbă este spațiu verde” și că din cauza „activității catastrofale a fostului primar” și decizia acestuia de a bloca proiectele de urbanism, adică construcțiilor în oraș, s-a redus considerabil contribuția Bucureștiului la bugetul public.
„Dacă un teren pe care sunt doi pomi, zece pomi, o sută de pomi nu este încadrat în registrul spațiilor verzi, atunci cred și așa este constituțional și legitim ca proprietarul acelui teren să dispună de el după cum dorește”, a spus Bogdan Jelea în timpul dezbaterii din noiembrie.
Intervenția consilierului ales pe listele partidului PUSL a venit imediat după cele ale unor cetățeni din mai multe grupuri civice care au menționat, printre altele, defrișările din Parcul IOR.
Bogdan Jelea (foto dreapta, Octav Ganea / Inquam Photos) a mai vorbit despre „oameni, asociații, grupuri civice, tot felul de titulaturi, pseudo titulaturi, care apară tot felul de maidane”.
Felia de parc de 12,2 hectare din totalul de 85 pe care le are Parcul IOR s-a degradat continuu de la retrocedare. În 2020, cetățenii din zonă au descoperit găuri la rădăcinile copacilor, urmate de uscarea treptată a lor. După ce s-au uscat, au fost tăiați. Practica „e folosită în păduri pentru a omorî arbori”, a explicat peisagista Corina Trancă, de la Asociația Parcul Natural Văcărești, pentru Libertatea.
Amenzi
Timp de 15 ani, pe regulamentul vechi, polițiștii locali au dat amenzi cu o sumă derizorie de 25 de lei (plătită pe loc). Drujbarii le râdeau în față oamenilor și autorităților. Tăierile aveau loc sub ochii polițiștilor locali, care stăteau pe margine și se rugau de ei să se oprească.
Din februarie 2024 până în ianuarie 2025, în anul în care au avut loc cele mai multe tăieri, Poliția Locală a Sectorului 3 a dat un avertisment și 11 amenzi, în valoare totală de 6.700 de lei pentru tăierea copacilor de pe terenul retrocedat, potrivit unui răspuns al instituției la solicitarea Snoop. Un singur proces verbal a fost contestat.
Poliția Locală a Municipiului București, în schimb, a dat 24 de amenzi pentru tăierea arborilor din IOR, în același interval de timp, un total de 69.900 de lei.
Niciuna dintre amenzile date de polițiștii locali nu a fost plătită, spune Primăria Capitalei. Toate cele din 2024 au fost, în schimb, contestate în instanță. De exemplu, unul dintre cei amendați în martie 2023 a fost Sorin Tuță. El a motivat că nu tăia copaci, ci tăia iarba cu motocoasa pentru că trebuie să păstreze terenul curat. Judecătorii i-au dat dreptate, cu argumentul că terenul retrocedat nu este spațiu verde.
În noiembrie 2024, Sorin Tuță a cerut Poliției Locale a Municipiului București, printr-o notificare transmisă cu executorul judecătoresc, să „încetați să mai intrați pe proprietățile mandantului (terenului, n.r.) meu”, să nu mai dea amenzi „abuzive” și să șteargă imaginile video pe care le-au înregistrat în IOR.
Consiliul General a refuzat mult timp să crească amenzile pentru tăieri
În 2023, Consiliul General a venit cu o propunere de hotărâre cu prevederi similare cu cele care au fost adoptate în octombrie 2025 prin proiectul inițiat de USR. Referatul de aprobare era semnat de fostul primar general, Nicușor Dan.
Proiectul respectiv a ajuns de vreo trei ori pe ordinea de zi a ședințelor și de tot atâtea ori a fost scos sau respins, blocat înainte să intre în dezbaterea consilierilor generali.
Fără nicio dezbatere, fără niciun argument, proiectul a picat cu 17 voturi „pentru”, 24 de abțineri și niciun vot împotrivă.
Parcursul primului proiect pentru mărirea amenzilor și ce consilieri nu au votat (click pentru detalii)
Inițial, proiectul de hotărâre a fost scos de Nicușor Dan de pe ordinea de zi în august 2023.
În 31 octombrie 2023, PNL nu a votat ordinea de zi și nu s-a mai ținut ședința. Consilierii s-au arătat nemulțumiți că Nicușor Dan nu a fost prezent la ședință. A fost ziua în care Dan a amendat proprietarul terenului din IOR cu amenda istorică de 35 de milioane de euro.
În 29 februarie 2024, consilierul PNL Andrei Badiu a cerut scoaterea de pe ordinea de zi a proiectului, spunând că „nu este legală forma în care a fost propus” și vrea ca acesta să fie perfecționat. Nicușor Dan a acceptat.
În 2 aprilie 2024, proiectul de hotărâre a fost respins cu 17 voturi „pentru” și 24 de abțineri.
Au votat „pentru” consilierii generali:
USR-PLUS: Ana Ciceală, Dan Milea, Manuela Mureșan, Gabriel Rău, Rodica David, Ionuț Aruxandei, Roxana Cantea, Ștefan Stofor, Florin Covaci, Nicorel Nicorescu, Sanda Hristudor, Valentin Nicula, Andrei Rigu, Anamaria Gram. PMP: Adrian Florescu, Marian Podar, Răzvan Sebe
S-au abținut de la vot consilierii generali:
PSD: Mirona Tudor, Georgiana Untea, Cristian Doicin, Mariana Davidescu, Mihaela Enciu, Anghel Iordănescu, Marius Maxim, Cristian Olteanu, Natalia Petrescu, Anca Daniela Raiciu, Nina Săndulescu, Ioana Stoica, Valeriu Nicolae Șuhan, Nați Calențaru, Petre Chirică. PNL: Stelian Bujduveanu, Răzvan Socolovici, George Nicolaie, Răzvan Mitu, Constantin Hazarian, Florin Melciu, Diana Mardarovici, Andrei Badiu. PMP: Marian Militaru
Camioane cu lemne
Iulia Drăghicescu era acasă într-o seară de martie, în 2024. Economista terminase munca. A citit, pe rețelele sociale, că în IOR cineva încarcă o platformă auto cu lemne. A scos capul pe fereastră – are vedere direct la parc. A văzut mașina, și-a tras repede adidașii în picioare și în câteva minute era lângă oamenii care descărcau butuci. Un echipaj de poliție venise deja.
„Am început să-i filmez pe cei doi bărbați, iar poliția a venit să-mi spună să nu-i mai cert, că nu au nicio vină și că descarcă lemnele din mașină”, povestește ea.
După ce poliția a plecat, oamenii au început să arunce lemnele înapoi în camion, povestește femeia. Conform Codului Silvic, transportul de masă lemnoasă fără avize este infracțiune. Verificat în aplicația Inspectorul Pădurii, numărul de înmatriculare al mașinii din acea seară nu figurează cu autorizație pentru transportul de lemne.
Nu a fost singurul episod. Locuitorii din zona parcului au surprins pe mai multe filmări camioane plecând noaptea de pe terenul retrocedat, cu lemne, din 2023 în 2026. De altfel, primăvara trecută, când niște bărbați tăiau cu drujba bușteni în bucăți mai mici, echipajele de la poliția locală i-au supravegheat de pe margine. Polițiștii au spus că nu au ce face, pentru că bărbatul „curăță zona”, nu taie copacul. Altădată, chiar Mușat a fost filmat de o localnică acoperind numărul de înmatriculare a unei dube pline cu lemne.
Camere de supraveghere nu sunt în parc, deși bucureștenii au cerut asta de mai multe ori și un post permanent al Poliției Locale Sector 3. Postul există teoretic din 2023.
În Sectorul 3 sunt instalate peste 1.200 de camere video, dar în zona parcului, acoperă doar o intersecție și un colț din fostul parc.
45 de incendii
Ce n-au făcut drujbele au reușit însă incendiile. Au avut loc 45 în perioada 2022-2025. Dintre ele, patru au fost intenționate, a spus ISU, iar în opt au fost „prezente materiale combustibile” în zona în care a izbucnit incendiul.
Activiștii grupurilor civice din jurul IOR-ului au remarcat de mai multe ori cum cei care tăiau arborii în parc țineau pe lângă ei bidoane cu combustibil pentru drujbe.
Cel mai grav incendiu a fost în septembrie 2024, când au ars aproximativ 18.000 de metri pătrați de vegetație uscată și arbori pe terenul retrocedat.
Incendiile din 2023 și 2024 s-au lăsat cu dosare penale la poliție, potrivit unui răspuns al Poliției Capitalei la interpelarea deputatului independent Tudor Benga. Polițiștii au deschis 30 de dosare pentru distrugere din culpă și 14 pentru distrugere. Au fost soluționate 16, cu măsuri preventive pentru trei persoane care au pus focul în parc.
După incendiul din 29 august 2023, Maria Cocoru a fost amendată de polițiștii locali cu 15.000 de lei pentru că nu și-a respectat obligația de proprietar de a curăța terenul de miriște, astfel încât să prevină incendiile de vegetație. Cocoru a contestat amenda și a dat vina pe primărie că refuză, deși a cerut din 2021, să-i dea autorizație de construcție ca să pună gard în jurul terenului său. Instanța i-a dreptate.
Saci de gunoi cu logo-ul primăriei
Nu doar amenzile mici – și aplicate rar – au contribuit la distrugerea parcului. De multe ori, polițiștii locali nu au intervenit deloc pentru a opri tăierile.
În noiembrie anul trecut, Poliția Capitalei a deschis dosar pentru neglijență în serviciu, când polițiștii Secției 12 au descoperit că „poliţiştii locali (sector 3) aflaţi la faţa locului nu au intervenit pentru a opri imediat activitatea ilegală (de tăiere a arborilor) şi nu au aplicat sancţiunile contravenţionale prevăzute de lege”. Dosarul se află în curs de soluționare, a comunicat Poliția Capitalei la solicitarea Snoop.
Contactată de Snoop, directoarea generală adjunctă a Poliției Locale Sector 3, Amalia Ciulinaru, nu a vrut să comenteze și ne-a trimis la biroul de presă al primăriei.
Incertitudinea și neîncrederea grupurilor civice vin și în contextul în care oamenii spun că au văzut de câteva ori mașini ale companiilor primăriei pe terenul retrocedat din IOR și pe alte terenuri ale Mariei Cocoru – precum în Parcul Brâncuși. La fel, saci verzi inscripționați cu logo-ul primăriei „I love Sector 3”.
Activiștii spun că cel care aducea sacii pentru gunoaie de la primărie este Radu Vicol. Candidat din partea PUSL la Consiliul Local Sector 3, fără succes, Vicol a lucrat în SRL-ul primăriei, Smart City Invest (fosta Investiții Spații Verzi). Sunat de Snoop, el admite că este prieten cu Sorin Mușat, cu care „mă știu din cartier”, dar spune că a plecat din primăria de sector, iar la Smart City Invest nu mai este angajat de 7 ani.
Codul Silvic nu se aplică pentru IOR, spune Poliția Capitalei
În ianuarie 2025 a intrat în vigoare noul Cod Silvic, care face referire și la vegetația forestieră din zonele verzi ale localităților și care prevede pedepse mai aspre. Problema apare tot în legislația de mediu: Codul silvic se aplică numai dacă zona este recunoscută oficial drept spațiu verde.
Sunetul drujbei a răsunat mult timp în IOR și după intrarea în vigoare a Codului silvic.
La acea vreme, Poliția Capitalei a declarat pentru Buletin de București că tăierile din IOR nu intră sub incidența Codului Silvic. Instituția a folosit aceleași argumente ca administratorul zonei retrocedate: că e proprietate privată și are categoria de folosință de curți-construcții. Poliția a invocat un articol introdus în 2014 din Legea spațiilor verzi, care prevede că terenurile private încadrate ca „curți-construcții” pot deveni spații verzi doar după expropriere. Dan Trifu, președintele ONG-ului Eco-Civica, spune însă că prevederea vizează doar situații viitoare, nu se aplică retroactiv.
„Ori sunt habarniști, ori se fac că nu înțeleg”, comentează el răspunsul poliției.
Ce înseamnă că un teren este încadrat la „curți-construcții”, încadrare sub care figurează „tot orașul” (click pentru detalii)
Planul Urbanistic General (PUG) și Planurile Urbanistice Zonale (PUZ) stabilesc funcțiunile fiecărei zone dintr-un oraș: „V” pentru spații verzi, „L” pentru locuire, „M” pentru zone mixte etc. Acestea sunt reglementări urbanistice.
În schimb, termenul „curți-construcții” este o folosință cadastrală generală. Categoria include orice tip de teren construit sau utilizat: de la clădiri, curți și fabrici până la gări, parcuri, piețe cimitire sau grădini zoologice – practic, tot orașul este „curți-construcții”.
În cazul terenului retrocedat din IOR, acesta figura ca zonă CB3 – o categorie urbanistică ce include mai multe subzone. Concret, terenul era clasificat drept poli administrativi, ceea ce înseamnă că doar autoritățile pot construi acolo, exclusiv pentru amenajări cu caracter public, a explicat pentru Snoop Dan Trifu, președintele ONG-ului Eco-Civica.
Pentru că noul Cod Silvic nu se aplică pentru spațiile verzi urbane, Ministerul Mediului vine cu un nou proiect.
Ministra Mediului: „Spațiul privat este exclus de la identificare”
„Într-un sistem care nu funcționează, o lege care introduce o infracțiune cu o sancțiune între șase luni și trei ani de închisoare nu va rezolva problema de fond. Dar noi trebuie să ne facem fiecare treaba pe bucățica noastră”, spune ministra Mediului, Diana Buzoianu, într-un dialog cu Snoop.
Cu câteva luni înainte de discuția pe care o avem în biroul său de la primul etaj al ministerului, la jumătatea lui ianuarie, instituția a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență care să completeze controversatul articol din Codul Silvic – care lăsase inițial pe-afară bucățile din parcurile bucureștene expropriate cu două decenii în urmă.
Dacă proiectul va fi adoptat, devin infracțiuni distrugerea, tăierea, degradarea copacilor de pe spațiile verzi cu suprafețe de peste 500 de metri pătrați, indiferent dacă terenul se află pe domeniul public sau privat. Se va aplica inclusiv în cazul terenurilor încadrate în categoria „curți construcții”.
O modificare care, speră Diana Buzoianu, să-i sperie pe cei care se apucă să taie arbori din „proprietatea privată”, pentru că pot face închisoare. Proprietarii de pădure trebuie să respecte regimul impus de Codul Silvic, deci de ce nu ar fi la fel pentru zona urbană?
Buzoianu spune că este responsabilitatea primăriilor să se ocupe de inventarierea spațiilor verzi. „Problema reală a spațiilor verzi distruse în toate orașele este fix acest caz de spațiu verde privat, care este exclus total de la identificarea și de la trecerea în registrul spațiilor verzi”, afirmă ministra.
Registrul Spațiilor Verzi, promis de Nicușor Dan, nu există
O retorică folosită constant atât de proprietarii din IOR, cât și de autorități pentru a justifica lipsa amenzilor pe Codul Silvic este chiar Registrul Spațiilor Verzi al Municipiului București.
Zona retrocedată figurează în registru ca „spațiu verde”.
Doar că Registrul Spațiilor Verzi nu este funcțional și nici nu are valoare juridică. Așa că bucureștenii care vor să demonstreze că înainte de defrișarea din IOR a fost o pădure se lovesc de nulitatea hărții.
Registrul Spațiilor Verzi din 2013 nu a trecut niciodată de votul Consiliului General. Astfel că nu are valoare administrativă și nu produce efecte juridice. Deși e obligatoriu prin lege ca orașele să aibă astfel de baze de date prin care să monitorizeze spațiile verzi, procesul e costisitor.
Registrul Spațiilor Verzi a fost o promisiune a fostului primar Nicușor Dan în campania sa pentru locale din 2020. Tot el spunea, conform News.ro, că ar costa 5-6 miliarde de euro pentru a expropria persoanele care au beneficiat de retrocedări în parcuri și spații dintre blocuri.
Registrul încă nu există. Iar Primăria Capitalei nu a făcut nici exproprieri de spații verzi.
În dezbaterea pe proiectul de creștere a amenzilor din noiembrie anul trecut, reprezentanții Direcției de Mediu au spus că lucrează la proiectul pentru noul registru, că au „bugetul alocat, în mod sigur până la sfârșitul anului va pleca această licitație”.
Contactată de Snoop, directoarea Direcției de Mediu din PMB, Mihaela Chiriță, nu a vrut să vorbească despre Registrul Spațiilor Verzi și ne-a trimis, în schimb, să facem solicitare în scris. Deocamdată, nu a fost lansat niciun proiect de licitație în sistemul de achiziții publice.
Până atunci, e dificil de făcut ceva. Nici Garda de Mediu nu intervine.
Într-un răspuns la solicitarea Snoop, instituția spune că în iulie 2022 a primit 14 sesizări pentru degradarea vegetației de pe terenul retrocedat. Le-a direcționat la Poliția Locală din aceleași argumente: terenul este privat, în categoria „curți-construcții”, nu spațiu verde, deci nu e de competența ei să sancționeze tăierea fără aviz a copacilor. A dat, în schimb, amenzi de 28.500 de lei pentru nerespectarea altor prevederi de protecție a mediului: că proprietarii nu au igienizat zona.
„Faptul că autoritățile abilitate cu sancționarea tăierilor din Parcul IOR invocă acea prevedere de curți-construcții este fals, întrucât toate zonele verzi ar putea fi tăiate pentru că sunt curti-construcții. De exemplu, spațiile verzi ale blocurilor – ele nu figurează ca spații verzi, dar sunt amenajate”, a explicat Dan Trifu.
Editori: Răzvan Luțac și Iulia Roșu