- Dacă în postările liderului AUR predomină termeni precum „român”, „popor” și „țară”, discursul președintelui ales este marcat de frecvența cuvintelor „om”, „trebuie” și „face”.
- Ce semnifică aceste diferențe? Trei specialiste în comunicare și sociologie politică explică.
La o săptămână după ce atât Nicușor Dan, cât și George Simion și-au anunțat victoria în cursa pentru Cotroceni, primul își începe azi mandatul de președinte.
El a câștigat finala prezidențială cu 53%-47% după ce, în primul tur, strânsese 20,99% din voturi, jumătate din adversarul său.
O componentă importantă a revenirii a fost și prezența sa pe rețelele sociale. Dar și cursa de pe TikTok cu adversarul său, unul dintre puținele locuri în care cei doi au fost prezenți în paralel – întrucât Simion a lipsit la majoritatea dezbaterilor.
Ne-am uitat la ce au postat pe conturile oficiale de TikTok cei doi candidați din cursa pentru Cotroceni în campania din aprilie și în cea pentru turul doi. Folosind un program de web scraping, un software automat de descărcat clipuri video realizat special pentru TikTok, am analizat limbajul, tonul și tematica abordate de Nicușor Dan și George Simion pe această platformă.
Videoclipurile au fost transcrise automat, cu ajutorul inteligenței artificiale, apoi analizate printr-o aplicație de procesare a datelor.
Am analizat cele 31 de clipuri postate de George Simion pe TikTok și 120 de videouri publicate de Nicușor Dan, din perioada 3 aprilie – 15 mai, adică de la începutul campaniei electorale pentru turul I și până aproape de finalul campaniei pentru turul II. Am alcătuit apoi o listă cu cele mai frecvente cuvinte utilizate în videourile celor.
Cuvintele articulate și cele la plural le-am numărat ca forma de bază a cuvântului (de exemplu, „românii”, „românilor” și „românesc” au fost contorizate la „român”).*
Cel mai des folosit cuvânt în clipurile lui Nicușor Dan este „om” – de 83 de ori. Acestea provin în bună măsură din interviurile postate pe contul său de TikTok.
Comparativ cu Simion, Dan are mai multe filmări cu bucureșteni, în special tineri, care sunt întrebați de ce l-ar vota. Pagina lui conține de asemenea câteva fragmente scoase din dezbaterile politice la care a participat în campaniile electorale dinaintea fiecărui tur.
De exemplu, într-un clip din 30 aprilie, câțiva tineri sunt întrebați ce părere au despre Nicușor Dan. „Se vede că e un om care chiar s-a luptat cu niște lucruri, nu este ca ceilalți politicieni”, spune cineva. Altcineva afirmă că cel mai mult apreciază că „se luptă cu mafia imobiliară”.
„(…) E un om serios, e un om curat din punct de vedere al trecutului, (…) un om cu doctorat la Paris, decât șef de galerie (…)”.
În altul, unii dintre cei intervievați pe stradă spun că „a avut curajul să facă chestii pe care nimeni nu le vede”, dar și că susține Europa și Ucraina. Alții spun că „pare un om muncitor, mi se pare un om pasionat având, în vedere că e și foarte familist, mi se pare că are niște principii (…)”.
Și cuvântul „mafie” apare într-o formă sau alta de șase ori în clipurile de pe TikTok: „mafia imobiliară”, „mafia lemnului” sau „stopat mafia”.
În 23 aprilie, Nicușor Dan vorbește despre Crin Antonescu, fostul său contracandidat PNL la prezidențiale, din primul tur:
„Crin Antonescu și mafia imobiliară. În 1999, era ministrul Sportului și prin semnătura lui, șapte hectare din Parcul Herăstrău au fost transferate din domeniul public al statului către dezvoltatori imobiliari”, a povestit el. „Dacă asta s-a întâmplat în București, vă închipuiți ce jaf a fost în toată țara. Și dacă în 1999 nu i-a păsat de oameni și a lucrat pentru mafia imobiliară, cum ar putea să îi pese de oameni acum în 2025?”, a continuat Nicușor Dan, referindu-se la Crin Antonescu.
„Trebuie” și „face” sunt următoarele în topul cuvintelor, care apar menționate de 60 de ori în cele peste 100 de clipuri.
„Ce este de făcut pentru educația din România? În primul rând, trebuie să motivăm profesorii, adică să îi plătim mai bine, astfel încât oameni buni să vină să facă învățământ”, spune Nicușor Dan într-un clip de pe 23 aprilie.
Continuă cu o serie de „trebuie”: „Apoi, trebuie să stimulăm gândirea critică, adică abilitatea de a te descurca în lumea foarte complexă pe care o trăim. Pentru asta, trebuie să adaptăm și programa și trebuie să-i învățăm și pe profesori să îi învețe pe copii lucrul ăsta. Trebuie să corelăm cu piața muncii: copiii care ies din școală să găsească un loc de muncă pe piața din România. Trebuie să construim pentru toți copiii creșe și grădinițe, astfel încât să avem o egalitate de șanse pentru toți copii, și trebuie să prevenim abandonul școlar, cu toate măsurile sociale care sunt necesare pentru familii defavorizate, inclusiv masa caldă (…)”.
Într-un alt video, dinainte de primul tur al alegerilor, verbul „a trebui” este folosit în contextul invitației la vot de către partenera lui Nicușor Dan, Mierabela Grădinaru: „Mai sunt câteva zile până în ziua votului, ziua în care va trebui să luăm o decizie, o decizie în ceea ce privește omul pe care îl dorim în fruntea țării. Nicușor a știut, a avut curajul și a luptat ani la rând împotriva corupției. A luptat pentru ca legea să fie egală pentru noi toți (…)”.
Cuvântul „sistem” rostit de 21 de ori de Nicușor Dan
Cuvântul „sistem” apare în special drept opoziție față de structurile clasice de putere. Îl găsim în construcții de tipul „omul sistemului”, „lupta cu sistemul”, „luptători anti-sistem” sau „sistem corupt. Sunt însă și câteva referințe la „sistemul de învățământ” sau „sistemul de termoficare”, ori „sistem public”.
„M-ați întrebat cum am luptat cu sistemul. Hai să vedem un exemplu. Ce înseamnă lupta cu sistemul? Fiecare din dosarele de aici reprezintă un act ilegal pe care o autoritate l-a emis. (…) Asta înseamnă lupta cu sistemul. În zilele noastre, e plin de oameni care se declară luptători anti-sistem, e o modă să fii anti-sistem. Întrebarea mea este pentru fiecare dintre ei: de câte ori a fost în instanță ca să apere o cauză a unor oameni? (…)”, a spus Nicușor Dan într-un video din 7 aprilie, arătând către zeci de dosare aranjate într-o bibliotecă.
Într-un alt clip, Nicușor Dan vorbește despre Călin Georgescu și George Simion: „Călin Georgescu se îndoiește de George Simion și spune că este omul sistemului”, arată președintele ales, înainte ca TikTok-ul să continue cu un video preluat de pe pagina lui Călin Georgescu din noiembrie 2024, în care acesta spune că politicianul AUR „nu este omul oamenilor lui”, ci este „omul altora”.
Simion: de 57 de ori „român”, de 29 de ori „țară”, de 23 de ori „popor”
Discursurile candidatului AUR încep adeseori cu „Dragi prieteni..” sau „Dragii mei”, expresii pe care le folosește de 10 ori în perioada pe care am analizat-o.
„Dragii mei, suntem la Muntele Athos, tocmai am primit de la un călugăr o icoană cu Sfântul Gheorghe pentru domnul Călin Georgescu, pentru a face dreptate și pentru a apăra poporul român. Asta avem de făcut și noi cu toții (…)”, spune George Simion în 25 aprilie, pe TikTok.
Cel mai des utilizat este cuvântul „român” (sau forme ale lui: „români”, „românii”, „românilor”, „românesc”), care apare în discursurile lui George Simion de 53 de ori. Uneori, în construcții, precum „poporul român”.
„Țară” a fost folosit de 29 de ori, urmat de „trebui” de 26 de ori.
A folosit „popor” de 23 de ori:
„(…) Poporul român s-a trezit din adormire, s-a trezit înainte să plece din această lume, s-a deșteptat, s-a trezit în conștiință și și-a dat seama că trăia într-o mare mare minciună. (…) Trebuie să facem tot ce ne stă în putință ca ai noștri copii să trăiască în țara lor, în România”.
„Este umilitor pentru români să fie conduși în continuare de același sistem care și-a bătut joc de poporul nostru timp de 35 de ani. Ceea ce face Nicușor Dan fugind de o dezbatere în fața românilor, crezând pe români proști, așa cum au fost jigniți susținătorii și cei peste trei milioane cinci sute de mii de români care au pus ștampila în dreptul numelui meu, nu e acceptabil așa ceva”, a spus George Simion într-un video din 7 mai, care a fost șters între timp.
Într-un alt clip, din 29 aprilie, politicianul AUR s-a adresat românilor din diaspora: „Dragi români plecați din țară, vă vorbesc astăzi cu inima strânsă de dor”. A continuat spunând că se prăbușesc casele „de dorul vostru”, dar că știe că „n-ați uitat cine sunteți, ați rămas români în suflet și pentru asta vă mulțumesc. Țara are nevoie de voi, sunteți cea mai de preț bogăție a acestei națiuni, fără voi nu putem reclădi nimic durabil, numai împreună uniți putem face din România un loc demn”.
Numele lui Călin Georgescu și al lui Nicușor Dan apar și ele de câte opt ori în mesajele video din perioada de campanie și dintre cele două tururi. „Viitor”, „dreptate” și „împreună” sunt folosite de câte șapte ori, în timp ce „național”, „națiune”, „credință”, „inimă” apar de câte cinci ori.
Democrația și Europa, în discursul lui Simion
George Simion menționează de șase ori termenul „democrație” și tot de șase ori „european” (și forme ale sale, precum „Europa”).
De exemplu, într-un clip în care se adresează tinerilor studenți și le spune că România nu le oferă acum nimic, deși le promite: „Țara noastră poate fi și a ta, nu doar a lor și nu doar a celor care o stăpânesc de 35 de ani cum vor ei, și a celor care încă mai cred în ceva, într-o idee, într-o schimbare, într-o pregătire academică la nivel european”.
Le spune apoi că nu trebuie să plece din România ca să fie liberi sau să studieze și să lucreze. „Ți-o spun cu toată convingerea: România poate fi locul în care rămâi și reușești nu trebuie să pleci de lângă părinții tăi, nu trebuie să pleci de lângă casa ta”, a spus Simion în 28 aprilie, pe TikTok.
Dar și într-un altul, în care apare alături de copilul său, când se adresează cu „dragi prieteni” și vorbește despre Dumnezeu care „să restabilească dreptatea în țara noastră”:
„Nu pot ei cenzura cât puteți voi posta. Avem datoria să revenim la libertate, la normalitate, la democrație și să cerem pace. Vă îmbrățișez pe toți și să fiți sănătoși”, a spus Simion în 8 aprilie.
De patru ori rostește „suveranitate”.
Discurs populist versus discurs pe picior de egalitate
Nicușor Dan și George Simion s-au adresat publicului de pe poziții diferite, explică profesoara universitară Camelia Beciu, de la Universitatea din București. Primul, dintr-o poziție de egalitate față de public, al doilea – dintr-un raport de putere față de el.
„Nu are un repertoriu tematic variat”, spune specialista în comunicare politică și analiza discursului politic, despre prezența pe TikTok a lui George Simion. În discursurile sale de-acolo, temele abordate sunt mai degrabă generale și enunțate sub forma unor apeluri către alegători, de pildă „să luptăm pentru dreptate”.
La Nicușor Dan, pe de altă parte, toate materialele video sunt produse distincte, elaborate, sunt produse comunicaționale care prezintă un plan, iar temele sunt diverse, de la educație la economie la probleme administrative la sănătate.
Beciu mai remarcă o particularitate în comparația dintre cei doi: Simon se adresează mai degrabă celor care îl susțin, celor care deja împărtășesc aceleași valori cu el. Comunică doar cu publicul său.
„În analiza de discurs noi numim asta o strategie de categorizare și prin această strategie într-un fel se instituie un raport antagonic de tipul noi versus ei, o practică a discursurilor populiste. Noi, adică actorul politic și susținătorul se mobilizează împreună împotriva unui terț denumit generic sistemul. Candidatul proiectează imaginea unei societăți, a poporului, care se află într-un raport inegal cu o instanță de putere, de pildă Uniunea Europeană”, explică profesoara.
Iar aici vine rolul politicianului, în acest caz, George Simion, care se poziționează anti-sistem: vrea să schimbe acest raport inegal, astfel încât poporul să-și recapete demnitatea, pentru că instanța respectivă reprezintă o forță care pune în pericol țara.
Nicușor Dan, în schimb, folosește un discurs îndreptat spre cooperare și care se adresează tuturor alegătorilor, fără să instituie categorizări. Acest tip de discurs se remarcă prin mai multe aspecte, spune Camelia Beciu. Pe de-o parte, prin insistența pe anumite valori pe care le enunță într-un fel sau altul: onestitate, seriozitate, dreptate, solidaritate, schimbare corectă, uniune. Pe de altă parte, prin sloganul „România onestă” care apare recurent în videourile de pe TikTok.
„Ce mi s-a părut interesant este că în videourile respective este prezentat în multiple ipostaze, dar mereu în interacțiune, este mereu pe drum, întâlnește tineri, români din diaspora, trecători. Dialoghează, ascultă. În unele materiale, cei pe care-i întâlnește se exprimă și el ascultă. S-a definit discursiv ca om al dialogului și acțiunii”, mai spune Camelia Beciu.
De cealaltă parte, George Simion se prezintă în alocuțiuni cu diverse ocazii, de exemplu, de la TV, sau în videouri filmate de el cu telefonul mobil.
Andreea Mogoș, profesoară la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, remarcă aceeași contradicție în cele două tipuri de discurs: consecvența discursului populist, caracterizat prin poziționarea împotriva sistemului la George Simion.
„În construcția aceasta de tip noi versus ei, poporul/românii sunt forța care se opune sistemului. Strategia politică a violenței patriotice induce o tensiune care le permite liderilor populiști să se prezinte drept eroi salvatori, capabili să rezolve problemele oamenilor”, explică Mogoș.
Pe de altă parte, Nicușor Dan folosește frecvent verbe de acțiune, de responsabilitate, spune ea, precum „ar trebui”, „a face”.
Structura discursului arată și mesajele politicienilor
Mogoș crede că în această campanie, Nicușor Dan și George Simion nu au pornit de pe poziții egale în ceea ce privește notorietatea lor. De aceea, comunicarea lui Dan a vizat, pe de-o parte, și familiarizarea publicului cu el, în calitatea de candidat. Pe când George Simion este o figură mai cunoscută.
„Diferența e destul de clară – unii se concentrează pe persoana candidatului, pe partea lui umană, plus un îndemn indirect la acțiune, bănuiesc că civică, prin verbul a face, ceilalți reproduc discursul servit de-a gata, care le confirmă sau întărește identitatea națională și sentimentul apartenenței la o comunitate relativ abstractă, cum sunt țara și poporul”, explică și Oana Valentina Suciu, profesoară la Universitatea din București, Facultatea de Științe Politice, unde predă sociologie politică.
Discursul populist al lui Simion este completat și de limbajul identitar, precum „România” sau „dragi români”, cel religios, pentru că vorbește despre „renaștere”, dar și cel afectiv, pentru că face referire la „destinul nostru național”, la inimă, suflet și iubire, mai arată Camelia Beciu.
Nicușor Dan, în schimb, are un discurs orientat spre soluții.
În clipurile sale de pe TikTok, începe mereu cu o întrebare, apoi urmează răspunsurile, care sunt scurte, sistematice.
„E un pattern la el pe care l-am regăsit și în dezbaterile electorale televizate la care a participat. Întotdeauna când răspunde, indică direcții. Folosește cuvântul direcții, planuri. Dă răspunsuri scurte și sistematice. Folosirea acestor elemente indică o abordare foarte structurată. Are un limbaj conversațional, dialogal care indică un mod de cooperare cu celălalt, vorbește despre oameni, uniune, reconstrucție, speranță, fapte. Și își asumă, pentru că foarte multe dintre aceste materiale regăsim o enunțare asumată, cu titlu individual, dar întotdeauna împreună cu ceilalți, spune eu și echipa mea”, explică Beciu.
Nu poate spune cu certitudine că un discurs sau celălalt a adus înfrângerea unuia și victoria altuia – este nevoie de o cercetare mai amplă pentru asta. Profesoara afirmă însă că modul în care Simion a folosit temele identitare și le-a integrat în discurs ar putea să fi contribuit la accentuarea polarizării în societate.
„Nu putem susține că a avut efecte directe. Dar pot spune că acest tip de discurs ar fi putut influența anumite percepții, atitudini sau, în unele situații, anumite comportamente de vot”, afirmă Beciu.
Expunere mediatică mai mare pentru Nicușor Dan
În cazul lui Nicușor Dan, ce l-a ajutat a fost și expunerea mediatică mult mai mare din al doilea tur, atât online, cât și la TV, mai ales că a participat singur la dezbaterile electorale, fără contracandidatul său de la AUR. În felul acesta, a ajuns la publicuri care erau indecise sau care nu au ieșit la vot în primul tur.
„S-a văzut la el și un mod mai relaxat de a aborda temele electorale. Exista această percepție că avem un candidat care răspunde corect, dar din perspectiva personajului ar mai avea de recuperat. Asta am remarcat în cel de-al doilea tur, o reconfigurare a imaginii sale”, conchide profesoara.
Snoop a arătat că Nicușor Dan a cheltuit peste 40,4 de milioane de lei (aproape 8 milioane euro) în campania prezidențială, turul al doilea, în timp ce George Simion a utilizat 27,9 milioane de lei (5,5 milioane euro), potrivit datelor raportate până în prezent la Autoritatea Electorală Permanentă. Sumele sunt cele raportate până pe 21 mai inclusiv, pentru banii de campanie din turul doi.
Nicușor Dan a cheltuit 1,9 milioane de euro pentru aparițiile sale TV – primele cinci televiziuni sunt RTV, Antena 3 CNN și Antena 1, B1 și Digi 24).
George Simion a plătit 3 milioane de euro – din cele 5,5 mil. raportate – către Realitatea PLUS – televiziune controlată de familia Păcuraru.
*Notă: Transcrierile discursurilor pot conține mici inadvertențe specifice proceselor automate, astfel că pot exista mici erori și în identificarea și numărarea cuvintelor. Diferențele între cei doi candidați, ca număr de cuvinte, sunt date și de faptul că Nicușor Dan a postat un număr de clipuri semnificativ mai mare decât George Simion. Numărătoarea cuvintelor nu ține cont de contextul în care au fost folosite acestea.
Editor: Iulia Roșu
Grafice: Răzvan Luțac
Fotografii principale: George Călin și Octav Ganea / Inquam Photos