- Deși a realizat un punctaj insuficient pentru funcția de președinte, Bogdan Sticlosu va conduce în continuare instituția din calitatea sa de vicepreședinte cu atribuții de președinte. Noul concurs va fi organizat peste cel puțin 3 luni.
- Snoop face o analiză a candidaților și a instituției care verifică declarațiile de avere și situațiile de incompatibilitate, după ce a publicat, în 2025, investigații despre averile mai multor parlamentari.
Concursul pentru șefia ANI
Legea prevede că un candidat care aspiră la funcția de președinte al Agenției de Integritate, poziție cu mandat de patru ani, trebuie să susțină o probă scrisă. Dacă obține minimum 70 de puncte la fiecare dintre cele trei subiecte susține un interviu în fața Consiliului Național de Integritate (CNI), în care trebuie să prezinte un plan de management.
În ultima etapă, CNI comunică Senatului validarea concursului și transmite propunerea de numire a candidaților care au obținut punctajul cel mai mare pentru funcția de președinte sau vicepreședinte.
Ultimul președinte al ANI a fost Florin Moise, al cărui mandat a fost între iunie 2021 și iunie 2025. Din vara anului trecut, instituția este condusă de vicepreședintele Bogdan Alexandru Sticlosu, fără să existe un președinte validat de Senat.
Sticlosu conduce ANI, dar a picat concursul de președinte
CNI a organizat pe 12 ianuarie 2026 examenul scris pentru funcția de președinte al ANI. Un alt concurs a fost amânat în toamna lui 2025, pentru că s-a contestat procedura de înscriere.
În ianuarie s-au prezentat trei candidați. Al patrulea s-a înscris la concurs, dar nu a susținut proba scrisă. Fiecare candidat a avut de rezolvat trei subiecte, fiecare subiect având un punctaj maxim de 100 de puncte. Nota finală s-a obținut din media celor trei subiecte.
Cel mai mare punctaj a fost de 61 de puncte, insuficient pentru promovare. Deși a obținut 88 de puncte la primul subiect, cu proba grilă, candidatul a luat 55 la subiectul numărul doi și 40 de puncte la ultimul subiect. Surse Snoop spun că rezultatul îi aparține vicepreședintelui ANI, Bogdan Alexandru Sticlosu, care conduce instituția în acest moment.
Snoop l-a contactat pe Bogdan Sticlosu (foto), vicepreședintele ANI a răspuns la telefon, dar nu a dorit să dea o declarație oficială despre concursul pe care l-a susținut.
Sticlosu a contestat rezultatele concursului din 12 ianuarie, iar pe 16 ianuarie a primit răspunsul. În urma contestației, punctajul i-a fost recalculat și a scăzut sub nota 6. Cu toate acestea, CNI a anunțat că Bogdan Sticlosu rămâne cu 61 de puncte. Indiferent de varianta luată în calcul – înainte sau după contestație – punctajul obținut nu atinge pragul minim de 70 de puncte necesar pentru promovare.
Deși a realizat un punctaj insuficient pentru funcția de președinte, Sticlosu va conduce în continuare instituția din calitatea sa de vicepreședinte cu atribuții de președinte. Această informație a apărut astăzi și în G4Media.
Fosta procuroare SIIJ a anchetat procurorii DNA după OUG 13, opera lui Liviu Dragnea și Florin Iordache
Concurentul cu numărul doi a obținut 57 de puncte. Punctajul la cele trei subiecte a fost: 92, 33 și 47. Practic, în afară de subiectul de tip grilă, unde a luat nota 9,3, la următoarele două subiecte notele au fost de 3 și 4.
Surse Snoop au precizat că nota aparține candidatei Adriana Claudia Pampu Romanescu. Contactată de Snoop, ea acuză CNI că a amânat cu o lună concursul.
„Mi se pare incredibil că s-a anunțat un concurs cu 45 de zile înainte și apoi s-a amânat. M-a șocat”, a declarat fosta procuroare pentru Snoop. Potrivit acesteia, există o diferență între tematica și bibliografia pentru concursul de președinte al ANI.
Ea a dat drept exemplu Regulamentul ANI, care era abrogat, deși apărea în bibliografie.
„La cele 25 de grile am făcut 23, am avut cel mai mare punctaj. Mi s-au părut foarte bine construite, nu erau ușoare, erau grile răsucite. La subiectul 2, a venit cu un studiu de caz pe legea 500 privind finanțele publice. Nu a arătat ca un subiect de sinteză, legea 500 era prezentă în bibliografie, nu și în tematică”, a spus Romanescu.
Punctează că legea ANI prevede că subiectele trebuiau să fie conform tematicii, nu bibliografiei. Ea a recunoscut că nu este o specialistă în finanțe publice și de aceea a luat un punctaj mai mic la subiectul doi. Prin modul în care a fost formulat subiectul, fosta procuroare Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a declarat că au fost avantajați candidații cu studii economice.
Despre subiectul trei, spune că „a scris mai mult decât era prevăzut în barem, dar baremul lăsa multe elemente subiective”.
„(…) Nu aveau fundament obiectiv, te gândeai doar dacă erai Mafalda”, a fost poziția lui Pampu-Romanescu.
Fosta procuroare a precizat că intenționează să concureze și la următorul concurs organizat de CNI pentru șefia ANI.
Pensionară din 2022, cu 28.000 de lei pe lună
Klaus Iohannis, fostul președinte al României, a semnat, pe 26 octombrie 2022, decretul privind eliberarea din funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel a doamnei Adriana Claudia Pampu Romanescu, „în prezent inspector judiciar în cadrul Inspecției Judiciare”.
Ea s-a pensionat de la 1 noiembrie 2022. Avea 47 de ani în acel moment.
În ultima declarație de avere, din noiembrie 2022, fosta procuroare de la Inspecția Judiciară a trecut că a avut venituri de peste 500.000 de lei. Pampu-Romanescu a spus pentru Snoop că a ieșit la pensie din cauza legilor justiției adoptate în Parlament și are o pensie de aproape 28.000 de lei pe lună.
Cum s-a folosit Antena 3 de ancheta SIIJ la adresa Laurei Codruța Kovesi (click pentru detalii)
Numele fostei procuroare apare într-un articol de pe site-ul Antena3 cu titlul: „Raportul Inspecției Judiciare despre executanții lui Kovesi. Lovitură cruntă pentru intangibilii României”.
Fosta directoare a Direcției de Inspecție Judiciară pentru procurori este menționată că a realizat raportul Secției Speciale împotriva unor procurori din DNA pentru „abateri disciplinare”.
„Prin comportamentul public al celor doi șefi de parchet și prin folosirea birourilor de presă ale PICCJ și DNA, pe care le conduc nemijlocit Augustin Lazăr – procurorul general al României și Laura Codruța Kovesi – procuror șef al DNA, au lansat acuzații determinate la adresa membrilor Guvernului României care au elaborat Ordonanța 13/2017, raliindu-se protestelor antiguvernamentale din Piața Victoriei. (…) Declarațiile celor doi au incitat la ură împotriva Guvernului și au amplificat protestele de stradă, manifestanții preluând acuzațiile formulate de aceștia”, se arată în documentul citat de site-ul Antena3.ro
Fosta procuroare SIIJ susține că documentul citat de Antena 3 este incorect.
„Nu îmi aparține documentul. Am văzut și eu emisiunea la momentul acela. Eu am avut și lucrarea cu Mircea Negulescu, cu Portocală, prin care a fost exclus disciplinar, tot eu am instrumentat-o și nu vă închipuiți cât de greu mi-a fost să aduc lumină și să pun totul cap la cap. Lucrarea a fost confirmată la Înalta Curte. Am avut lucrarea și cu OUG 13. Am avut lucrarea în care au fost, într-adevăr, sesizări și pentru doamna Kovesi, și pentru domnul Augustin Lazăr. Eu împreună cu colega de la acea vreme am dat clasare referitor la cei doi. Ceea ce îmi aduc eu aminte că a fost citat de Antena3 viza sesizarea, nu motivarea acțiunii”, a precizat Pampu Romanescu pentru Snoop.
Despre cazul OUG 13, ea a declarat că a constatat abateri disciplinare la trei procurori din DNA, dar fără legătură cu Kovesi sau Lazăr. Ce trei procurori vizați de ancheta Secției Speciale au fost Marius Bulancea, Paul Dumitriu și Jean Uncheșelu.
„Acțiunea disciplinară s-a promovat pentru procurorii de caz pentru chestiuni tehnice strict de procedură. N-are nicio legătură cu susținerile din presă, de la Antena3. Pe doamna Kovesi am cunoscut-o profesional, pe domnul Dragnea n-am nicio treabă, nu l-am văzut în viața mea, nu am vreo tangență cu lumea politică. Tot ce s-a spus era citat din sesizare. Știți cum se motivează un act al procurorului? Se expune situația, după care vine motivarea. Au luat doar din expunerea situației, expunerea situației viza situația sesizată, nu situația constatată”, a afirmat fosta procuroare SIIJ.
Completează că motivarea pentru „doamna Kovesi și domnul Augustin Lazăr a fost clasare”.
Pampu Romanescu era director în Secția Specială de Investigarea Infracțiunilor din Justiție în 2022, înainte ca legile justiției să fie votate în Parlament.
„Mi-am dat demisia după ce s-au votat legile Justiției în Parlament. Experiența mea de 25 ani m-a determinat să văd că lucrurile se duc într-o direcție și am zis că am trăit independent, cu capul sus, și altfel nu vreau să trăiesc în justiție”, a spus Romanescu.
Ea nu a admis că ar fi fost intervenții politice în SIIJ în perioada lui Liviu Dragnea și a fostului ministru al Justiției, Tudorel Toader. „Nu am știut dacă munca mea corectă nu este utilizată în alte scopuri. De aici nu mai era răspunderea mea. Și eu am criticat lucruri punctuale despre SIIJ, nu am fost adepta unei situații în care totul e perfect. Nu am simțit influența politicului asupra mea, personal”, a descris Pampu Romanescu situația din SIIJ din perspectiva sa.
În final, ea a declarat că ANI are nevoie de forță și imagine, iar toate declarațiile de avere ale demnitarilor trebuie să fie publice.
Soțul Adrianei Claudiu Pampu Romanescu a fost consilier personal al fostului primar al municipiului Brașov, Allen Coliban, conform bizbrasov.ro.
„Doi și-un sfert”, MAI, Muncă, director ANAF și candidat pentru șefia ANI
Cel mai mic punctaj de la concursul pentru șefia ANI îi aparține lui Valentin Claudiu Constantin, care a strâns doar 45 de puncte. Constantin este fost angajat al serviciului secret al Ministerului de Interne, cunoscut ca DGIPI sau „Doi și-un sfert”.
Conform CV-ului său, între noiembrie 2021 și mai 2023 a fost locțiitor șef Direcție Logistică în Direcția Generală de Protecție Internă (DGIPI).
Pentru o scurtă perioadă, între septembrie 2021 și noiembrie 2021, el a fost la Direcția Operațiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române.
„Am obținut 45 de puncte, nu am făcut contestație. Nu am fost suficient de pregătit. Toți am avut aceleași subiecte, asta e viața. Nu m-am calificat mai departe, dacă se va relua procedura de concurs, probabil mă voi reînscrie. Mi s-a părut destul de greu, într-adevăr”, a declarat Valentin Constantin pentru Snoop.
Fost angajat la DGIPI, candidatul pentru șefia ANI este în prezent director general adjunct la Relații Internaționale în ANAF, pe „PNRR și partea de digitalizare”.
Surse din administrație: „Se prezenta ca fiind în continuare de la Doi și-un sfert”
Anul trecut, Constantin a lucrat în Ministerul Muncii, în perioada mandatului Simonei Bucura Oprescu (PSD), după care a trecut pentru câteva zile și pe la ANI. Surse din administrație au dezvăluit pentru Snoop că l-au cunoscut „pe domnul de la DIPI care pretexta că are legătură în continuare cu serviciul secret al MAI”.
„Mi-am dat demisia din DGIPI în urmă cu trei ani din motive personale. Pe 15 mai 2023 am ieșit prin demisie, un membru al familiei a avut niște probleme de sănătate foarte grave și am considerat că este foarte important să mă ocup de familie. Până în aprilie 2025 am fost director onorific, neplătit, m-am ocupat de activitățile operaționale ale unei societăți, consultanță pe fonduri europene. La DGIPI am coordonat Direcția logistică, partea de PNRR și fonduri europene nerambursabile”, a spus Valentin Constantin pentru Snoop.
El susține că activitatea de la DGIPI și din MAI ar fi reprezentat un atu pentru ANI, nu o problemă. Constantin a precizat că nu a fost „lucrător operativ în DGIPI”, nu s-a ocupat de „culegerea de informații”.
„Ce am făcut eu în pozițiile respective a fost să coordonez activitatea și a Direcției Generale Anticorupție și a Direcției Audit și ca director general adjunct la Afaceri Europene. Dacă vă uitați în CV-ul meu, experiența internațională pe care o am eu, aproape 6 ani de misiuni în teatre de operațiuni. Am fost contractat de Uniunea Europeană de misiunea EULEX, e un alt nivel, nu te trimite statul român și atât la număr, așa cum se întâmplă cu Jandarmeria. În cazul meu, m-a selectat misiunea direct”, a afirmat Constantin.
Candidatul pentru șefia ANI a punctat că în misiunile de la ONU și UE a primit calificative foarte bune. „Am fost medaliat cu medalia Pro Pace ONU, am medalia UE de două ori”, este descrierea pe care și-a făcut-o candidatul care a obținut cel mai mic punctaj la concursul pentru șefia ANI.
Recunoaște însă că subiectele de la concurs l-au luat prin surprindere.
„Dacă v-ați uitat la subiecte, la ultimul subiect era două despre principiile enunțate în legea 361 privind avertizorii în interes public… Fondul legii îl cunosc, nu m-am gândit că îmi vor pica principiile. Greșeala mea. Pe viitor o să fiu mai atent și o să studiez și chestiunile acestea”, explică Valentin Constantin pentru Snoop.
Ia în calcul să concureze și la următorul concurs pentru șefia Agenției Naționale de Integritate, dar nu este „sută la sută sigur”. Susține că principala problemă pentru ANI o reprezintă finanțarea și lipsa de personal.
Președintele CNI: Vom organiza un nou concurs după Paște, nu vrem persoane parașutate politic
Concursul pentru ocuparea funcție de președinte al ANI este organizat de Consiliul Național de Integritate. Consiliul este aflat sub control parlamentar (n.r. – Senat) și este format din reprezentanți ai partidelor, câte un reprezentant de la ministerul Justiției și de Finanțe, de la asociațiile aleșilor locali și câte un reprezentant de la asociațiile magistraților, ONG-urilor și înalților funcționari publici, dar și funcționarilor publici.
Președintele CNI este Sergiu Țâra, iar mandatul său este de patru ani.
„ANI nu are președinte de la 1 iulie 2025. Are vicepreședintele care exercită atribuțiile de președinte. Vicepreședintele nu a obținut cele 70 de puncte. Pentru orice instituție care nu are conducere este o problemă, dar suntem la a doua procedură de concurs, pe prima am anulat-o”, descrie cadrul legal.
Țâra a declarat că un nou concurs se va organiza peste 4 luni.
„Va fi, probabil, după Paște. Nu vrem să mai intrăm cu procedura de concurs de sărbători. ANI va avea aproape un an o conducere interimară. Domnul Sticlosu are calitățile de a conduce Agenția în acest moment”, a susținut Țâra, deși vicepreședintele ANI a picat concursul pentru funcția de președinte.
Potrivit acestuia, va avea o discuție în cadrul CNI dacă subiectele au fost prea grele. „A fost o dezbatere, putem face subiectele și ușoare, dar este dezirabil? Putem să le facem foarte ușoare, dar e bine?”, a spus președintele CNI.
Concursul, spune Țâra, oferă garanția că „nu este trimisă la conducerea ANI o persoană parașutată politic”.
ANI și misterele din declarațiile de avere ale unor deputați
Agenția Națională de Integritate este singura instituție din România cu „competență exclusivă în a verifica declarațiile de avere și integritate”. Curtea Constituțională a decis, în mai 2025, că aceste declarații nu se mai depun obligatoriu pe site-ul instituțiilor unde activează demnitarii, ci doar la ANI, ele căpătând un caracter secret pentru societate.
Snoop a prezentat mai multe cazuri ale unor deputați care vin la Parlament cu mașini de lux, deși ele nu apar în declarațiile de avere. Aleșii au motivat că bunurile nu le aparțin, că sunt pe numele unor firme sau sunt luate cu „împrumut” de la prieteni. În cazul președintelui Comisiei de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională, Antifrauda a stabilit că Mihai Weber (PSD) a folosit mașina în scop personal, nu pentru societate comercială care cumpărase Mercedes-ul cu valoare de peste 100.000 de euro.
Un alt membru al Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Răzvan Ciortea (PSD) are, în ultimii cinci ani, venituri mai mici decât banii adunați în conturi. El nu a raportat vreo tranzacție, ci a declarat că a primit banii de la mama sa. Nu a prezentat vreun contract, iar sumele nu apar în declarațiile de avere.
Se schimbă legea ANI și legislația în domeniu?
Curtea Constituțională a decis în mai 2025 că demnitarii nu mai sunt obligați să depună declarațiile de avere pe site-ul instituției unde își desfășoară activitatea, ci le pot depune doar la ANI.
„Decizia CCR de astăzi prin care este declarată neconstituționalitatea unor articole din legea ANI anulează caracterul public al declarațiilor de avere și de interese și poate încălca toate angajamentele asumate de România la nivel internațional în ultimii 20 de ani în ceea ce privește lupta împotriva corupției și asigurarea integrității în funcția publică. Totodată, o astfel de decizie poate afecta procesul de aderare la OCDE”, a fost reacția Agenției în mai 2025, după decizia CCR.
ANI a criticat decizia CCR și a precizat că publicarea declarațiilor de avere și de interese nu încalcă dreptul la viață privată.
În intervalul mai 2025 – decembrie 2025, Parlamentul nu a modificat legile integrității pentru a fi în acord cu decizia CCR.
„Tot cadrul de integritate ar trebui modificat pentru că este destul de vechi. Și legea de funcționare a Agenției este din 2007. Trebuie multe lucruri schimbate, inclusiv la partea aceasta de concurs, legat de mandatul președintelui ANI”, a declarat Țâra pentru Snoop.
El a dezvăluit că există o propunere legislativă gândită la nivelul ANI, dar a rămas „suspendată”, deși era un proiect cu finanțare UE.
Președintele CNI afirmă că ar trebui modificate inclusiv rubricile pe care le completează demnitarii, mai ales că nu există prevederi despre banii cash sau din criptomonede. „Trebuie ca legislația să fie adusă la nivelul anului 2026. Aici cred că trebuie să fie de acord și presa și clasa politică, CNI e dispus să contribuie. Fără voință politică nu se poate”, a conchis președintele CNI.
Al patrulea candidat care a intenționat să candideze pentru șefia ANI, dar nu s-a prezentat la concurs, este Daniel Ștefan Belingher. În iunie 2025, el apărea ca fiind șef serviciu în cadrul ANI. Belingher, potrivit informațiilor Snoop, nu mai lucrează în prezent în ANI, ci la Secretariatul General al Guvernului.
ANI vrea să schimbe formatul declarațiilor de avere
ANI este condusă interimar de vicepreședintele Bogdan Sticlosu, cu atribuții de președinte, deși nu a promovat concursul din ianuarie. Instituția nu are în prezent nici secretar general.
Din informațiile Snoop, în cadrul Agenției au existat două proiecte care vizează activitatea instituției și formatul declarațiilor de avere. Primul document a fost elaborat în perioada mandatului lui Florin Moise și a fost realizat cu fonduri europene. Al doilea a fost realizat în a doua jumătate a anului trecut.
Ambele sunt în stadiu de proiect, iar pentru aprobare au nevoie de votul Parlamentului.
Un proiect realizat la nivelul ANI a ajuns la Ministerul Justiției, condus de Radu Marinescu (PSD), în noiembrie 2025. Printre scopurile declarate era să îndeplinească jalonul 431 din PNRR privind „un set de legi consolidate privind integritatea”, dar să remedieze și problema apărută după decizia CCR în privința declarațiilor de avere.
Printre noutăți, se remarcă un nou format pentru declarațiile de avere, care cuprinde informații despre banii cash deținuți de demnitari, dar și de sumele deținute în monede virtuale.
Editori: Iulia Roșu, Răzvan Luțac
Colaj foto: Ion Mateș