- Catiușa Ivanov, jurnalistă cu 20 ani experiență în administrația bucureșteană, a analizat ce a reușit Nicușor Dan și ce nu, în rolul de primar al Capitalei.
- Plusuri: investiții în termoficare, desființarea majorității companiilor municipale, limitare a dezvoltării urbanistice haotice, finalizarea stației de epurare de la Glina.
- Minusuri: traficul rămâne aglomerat, poluarea ridicată, lipsa consolidării clădirilor cu risc seismic, problemele cu apa caldă și căldura persistă.
- Dar aceste disfuncționalități nu pot fi corectate în doar patru ani, ci cer decenii de investiții și politici susținute.
De o săptămână, Nicușor Dan i-a cedat frâiele Primăriei Capitalei viceprimarului PNL-ist Stelian Bujduveanu. Asta până la noile alegeri, care vor avea loc, cel mai probabil, în toamnă.
Snoop analizează plusurile și minusurile lui Nicușor Dan din cei patru ani și jumătate de mandat, ce proiecte ar urma să finalizeze viitorul primar general și care au fost problemele între 2021 și 2025.
Ce a făcut bine Nicușor Dan?
- A realizat investiții semnificative în sistemul de termoficare;
- A limitat dezvoltarea urbanistică haotică și a stabilizat situația financiară a Primăriei Capitalei, pe care a preluat-o în 2020 cu datorii curente de aproximativ 3 miliarde de lei;
- A desființat majoritatea companiilor municipale care drenau bugetul instituției;
- A inițiat lucrări de reabilitare a celor 50 de kilometri nereabilitați de decenii, unde tramvaiul sare în mod constant de pe șine;
- A finalizat stația de epurare de la Glina, reducând astfel poluarea râului Dâmbovița cu ape uzate provenite din canalizarea orașului.
Ce nu a făcut?
- Au lipsit investițiile majore și reformele structurale la nivelul Primăriei Capitalei, inclusiv măsuri de reglementare care ar fi putut aduce un minim de ordine în haosul urban: parcarea pe trotuar, întreținerea spațiilor verzi și publicitatea stradală.
- Deciziile administrative au fost adesea întârziate semnificativ – un exemplu frecvent invocat fiind emiterea avizelor pentru toaletarea sau defrișarea arborilor, inclusiv a celor uscați, ori cele pentru reglementarea traficului, aspecte reclamate în mod repetat de primarii de sector.
- Printre promisiunile rămase nerealizate se numără proiectele Prelungirea Ghencea, trenul metropolitan, Parcul Herăstrău, consolidarea clădirilor cu risc seismic, Patinoarul Flamaropol, extinderea rețelei de piste pentru biciclete, implementarea unui sistem inteligent de management al traficului, Parcul Verdi și reglementarea teraselor din Herăstrău.
În ultimii ani, bugetul Capitalei a fost unul de supraviețuire, într-un context în care Guvernul a redus în mod constant bugetul pentru Primăria Capitalei, direcționând fonduri către județul Ilfov și către primăriile de sector. Resursele disponibile pentru investiții au fost astfel reduse considerabil.
Cu toate astea, administrația locală ar fi putut rediscuta politica de subvenționare a termoficării și transportului public – capitole ce consumă aproape jumătate din buget.
Iată o analiză, bazată pe date și rezultate concrete, a moștenirii administrative lăsate de Nicușor Dan în fiecare domeniu.
1. Termoficare
În perioada 2021-2025, Primăria Capitalei a modernizat 184 km de rețea principală de termoficare (2024: 73 km; 2023: 50 km; 2022: 32 km; 2021: 29 km).
În comparație, timp de zece ani, în perioada 2010-2020 au fost înlocuiți 118 km de conductă, potrivit datelor făcute publice de municipalitate.
Nicușor Dan nu a reușit să schimbe 100 de kilometri de rețea principală de termoficare pe an, așa cum promitea în campanie, însă comparativ cu administrațiile anterioare, progresul este vizibil.
Lucrările de înlocuire a conductelor au venit cu un cost semnificativ pentru locuitori: trafic blocat, șantiere extinse și întreruperi frecvente în furnizarea apei calde și căldurii, ceea ce a stârnit nemulțumirea bucureștenilor.
Comunicarea publică a primarului general pe acest subiect a fost slabă și fragmentară. Totuși, astfel de disconforturi sunt inerente într-un proces de modernizare de amploare, care presupune intervenții dificile și nu poate fi realizat fără un impact inevitabil asupra vieții cotidiene.
2. Trafic
Traficul este una dintre cele mai mari probleme din București. Potrivit TomTom Traffic Index, în 2024, traficul s-a înrăutățit ușor în capitala României, șoferii pierzând 150 ore pe an, în blocaje la orele de vârf.
Nivelul de congestie a ajuns la 48%, Bucureștiul fiind al patrulea cel mai aglomerat oraș din Europa, după Londra, Dublin și Barcelona. Din punct de vedere al congestiei traficului, se află chiar pe locul unu pe continent.
Traficul și încălzirea rezidențială sunt unele dintre principalele cauze ale nivelului ridicat de poluare din oraș, o arată studiile făcute de municipalitate. Măsurile aplicate cu succes în țările dezvoltate pentru reducerea traficului sunt: transport public performant, piste de bicicletă, trotuare pentru oameni (nu ocupate de mașini), fără parcare gratuită în centrul orașului, taxarea folosirii mașinii personale pentru călătoriile în centrul orașului (taxă de acces în centru, zone cu emisii reduse), o dezvoltare urbanistică sănătoasă, dezvoltarea infrastructurii rutiere acolo unde este necesar.
Aici, primarul Nicușor Dan a rămas cu mai multe restanțe.
2.1. Transport public
Cele mai mari progrese s-au făcut pe îmbunătățirea transportului public – în mandatul său s-au achiziționat și pus în circulație cele 100 de tramvaie de la Astra Arad, cele 100 de autobuze electrice și 100 de troleibuze. În plus, au început demersurile pentru achiziția a încă 250 de tramvaie noi și 22 de troleibuze noi.
De asemenea, a început modernizarea celor 50 de km de linie de tramvai aflați în stare avansată de degradare, nemodernizați din vremea comunismului, unde tramvaiele merg cu viteză redusă pentru a nu sări de pe șine.
Lucrurile merg greu din cauza banilor puțini, pe care municipalitatea îi are pentru investiții, atrăgea atenția fostul primar general.
„Este un buget de avarie, care asigură funcționarea serviciilor și care nu lasă prea mulți bani pentru investiții”
– Nicușor Dan în aprilie 2024, citat de Agerpres.
Din pachetul de 50 de km, în 2024 au început lucrările de modernizare a liniei de tramvai de pe bd. Barbu Văcărescu – 4,2 km cale dublă – și calea de acces în depoul Titan de pe str. Nicolae Teclu – 0,4 km.
Ambele șantiere au însă întârzieri întrucât municipalitatea e datoare la constructor. De exemplu, șantierul de pe bd. Barbu Văcărescu a avut termen de finalizare februarie 2025, dar încă nu e gata.
„Am avut niște întârzieri din cauză că nu am putut plăti, dar suntem optimiști că vom termina în termenul de 12 luni care este în contract, februarie 2025” – Nicușor Dan, în noiembrie 2024
În martie 2025, au început lucrările de modernizare a liniei de tramvai de pe Bulevardul Expoziției și străzile adiacente (aprox. 2 km). Din lipsă de fonduri, lucrările sunt finanțate temporar de firma constructoare, PORR Construct, urmând ca Primăria Capitalei să acopere costurile din fonduri europene, odată ce acestea vor fi accesate prin Programul Operațional Regional.
În ceea ce privește benzile unice pentru transportul public, promise și ele în campania electorală, ca autobuzele să nu mai stea blocate în trafic alături de celelalte mașini, în cei 4 ani și jumătate de mandat s-au făcut circa 10 km. Până în 2020, Bucureștiul avea undeva la 16 kilometri de bandă unică.
Raportat la cât s-a făcut înainte, creșterea este substanțială, dar raportat la lungimea rețelei de transport – este infim.
2.2. Piste de biciclete
Printre cele mai mari restanțe ale primarului Nicușor Dan se numără pistele de biciclete. În mandatul său, Primăria Capitalei a făcut doar 1,6 km de piste noi și a reabilitat alți 2 km, existenți pe bd. Kiseleff.
Asta deși existau 10 milioane de euro disponibile de la Ministerul Mediului și unele proiecte lăsate de vechea administrație, pentru 30 de km noi de piste pentru biciclete.
Primarul a explicat, după 3 ani de mandat, că proiectele pe care le-a moștenit erau foarte proaste și nu puteau fi implementate.
Doar anul trecut a fost pus în dezbatere publică Master Planul Velo București, documentul care stabilește ca până în 2035 să fie realizată o rețea majoră de 150 km de piste pentru biciclete și o rețea secundară de 415 km.
2.3 Infrastructură rutieră
În mandatul lui Nicușor Dan au fost finalizate pasajul Doamna Ghica și lucrările de consolidare a Podului Grant. În schimb, proiectul de lărgire a străzii Prelungirea Ghencea rămâne o restanță.
Din cele patru tronsoane planificate, au fost finalizate doar primele două, între stadionul Ghencea și Râul Doamnei. Ultimele două tronsoane, care leagă Râul Doamnei de ieșirea din București, nu au fost începute, deși exproprierile necesare au fost realizate încă din octombrie 2022.
Motivul invocat de edil: proiectul făcut de una dintre companiile municipale în vremea administrației Firea avea prea multe erori pentru a fi realizat. Așa că municipalitatea a făcut o nouă licitație și a dat unui constructor privat lucrarea (primele două tronsoane au fost realizate de o companie municipală). Anul acesta, în martie, Nicușor Dan a anunțat că a dat ordinul de începere a lucrărilor pentru tronsoanele rămase.
2.4 Parcări, taxe de acces în centru, sistemul inteligent de management al traficului, trenul metropolitan
Și sistemul inteligent de management al traficului rămâne o promisiune neonorată până acum, iar pasajul Ciurel a rămas „cel mai scump viraj la stânga”, fără nicio continuitate.
Trenul metropolitan, proiectul fanion al edilului din campania electorală din 2020, asemănător autostrăzii suspendate a primarului Oprescu, a rămas doar pe hârtie și nu se știe clar când se va face sau dacă se va putea face vreodată.
Despre introducerea unei taxe de acces în centrul orașului sau a unor zone cu emisii reduse nu au existat discuții concrete în timpul mandatului lui Nicușor Dan. În schimb, pentru a descuraja utilizarea mașinilor personale în deplasările zilnice, municipalitatea a început să elibereze trotuarele de mașini și să introducă taxarea parcării în mare parte din zona centrală. Planul era ca măsura să acopere întreg inelul central până la finalul primului mandat, însă obiectivul nu a fost atins.
Totuși, la începutul anului, edilul anunța că în 2024 municipalitatea administrează peste 32.000 de locuri de parcare, față de circa 11.000 în 2021.
Totodată, anul trecut au fost avizate alte 70.000 de locuri de parcare, pe străzi unde înainte se parca la liber, o parte fiind deja marcate.
3. Urbanism
Nicușor Dan a reușit să limiteze principalele surse ale haosului urbanistic, în special în zona centrală, unde Primăria Capitalei are atribuții directe. La nivelul sectoarelor, a blocat parțial dezvoltările controversate prin suspendarea PUZ-urilor de sector, cu excepția sectoarelor 2 și 4, unde autorizațiile de construire au continuat să fie emise în baza acestor planuri.
Însă soluția adoptată, de a nu aproba PUZ-uri derogatorii, este una temporară și care a stârnit și furia celor care doreau să construiască corect, dar și a rechinilor imobiliari care fac presiuni uriașe să se modifice legea urbanismului.
Presiunile sunt ca PUZ-urile să fie date la primăriile de sector, o soluție neagreată de Nicușor Dan.
Marea problemă pe partea de urbanism este că Nicușor Dan a deblocat abia anul trecut realizarea noului PUG, însă mai durează cel puțin 2 ani până va fi adoptat. Dacă este făcut corect, în beneficiul orașului, documentul poate să oprească haosul urbanistic din București în următorii 10 ani.
Tot la acest capitol, trebuie menționat că în 2022 Nicușor Dan a semnat dispoziția pentru demolarea turnului Cathedral Plaza, construită ilegal în vecinătatea Catedralei Sfântul Iosif din București. Ulterior, dezvoltatorul Millennium Building Development a atacat în instanță această dispoziție, obținând suspendarea executării ei până la soluționarea litigiului privind intrarea în legalitate a imobilului.
În octombrie 2024, Curtea de Apel București a respins definitiv cererea de intrare în legalitate a clădirii, deschizând astfel calea pentru punerea în aplicare a dispoziției de demolare. Primarul Nicușor Dan a declarat că, după finalizarea formalităților juridice rămase, clădirea va fi demolată.
| Conflictul pe Planșeul Unirii Tot aici, trebuie menționată și disputa dintre Nicușor Dan și primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, pe autorizarea lucrărilor de consolidare a planșeului Unirii. Băluță a demarat lucrările în baza unei autorizații emise de Primăria Sectorului 3, fără a obține avizele necesare de la Primăria Capitalei, care are competența legală în această zonă. Nicușor Dan a intervenit pentru a opri lucrările, argumentând că acestea sunt ilegale și că nu au fost respectate procedurile de autorizare. Edilul nu s-a opus lucrărilor de consolidare, așa cum primarul de sector a încercat să inducă, ci a cerut autorizarea lucrărilor în mod legal. Ce i se poate reproșa primarului general este totuși viteza cu care a emis avizul de Circulație necesar pentru obținerea autorizației de construire. Dan a semnat autorizația în ultima sa zi de mandat. |
4. Consolidare
O altă restanță este consolidarea imobilelor. În cei patru ani și jumătate au fost finalizate lucrările la o singură clădire, iar deschise sunt doar 6 șantiere de consolidare: la imobilul din Blănari 14 – fostul Club A, Bărăției 50, Blănari 10, Baltagului 17, Boteanu 3A-3B.
Totuși, în ultimii trei ani, în mandatul lui Nicușor Dan, municipalitatea a expertizat aproximativ 90 de imobile, dintre acestea 95% au fost încadrate în clasa I de risc seismic, iar restul în risc seismic II. Pentru cele găsite cu risc seismic a mers mai departe și a găsit finanțare din fonduri nerambursabile.
„Avem în derulare 153 de proiecte de consolidare, aflate în diverse stadii de pregătire a documentațiilor tehnice. Pe partea de finanțare, Primăria Capitalei, prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic, va atrage aproximativ 2,48 miliarde lei, dintre care 2,20 miliarde lei provin din Programul Național de Consolidare a Clădirilor cu Risc Seismic, pentru consolidarea a 72 de imobile aflate deja pe lista sinteză. De asemenea, prin PNRR, avem 17 contracte de finanțare nerambursabilă, în valoare de peste 280 milioane de lei”, a anunțat edilul pe pagina de Facebook, pe 4 martie.
În ceea ce privește șantierele de consolidare blocate, abia la începutul acestui an, după numeroase procese în instanță, Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS) a reușit să preia cele 10 imobile unde fosta Companie Municipală de Consolidări începuse lucrări înainte de anul 2020.
După actualizarea expertizelor tehnice și a celorlalte documentații, în perioada următoare se vor relua lucrările de consolidare seismică la toate aceste imobile, a anunțat Nicușor Dan, lucrările la primul dintre aceste șantiere fiind reluate.
5. Domeniul public
Dincolo de lipsa de bani, municipalitatea având conturile blocate în 2020 și o bună parte din 2021, interesul primarului a fost destul de scăzut la începutul mandatului pe această zonă.
Abia în 2023 PMB a început să intervină vizibil asupra lor:
- părculețul din fața TNB a fost reamenajat;
- în Parcul Cișmigiu au fost demarate lucrări de reabilitare;
- în Parcul Tineretului a fost refăcut podul principal, de lânga Sala Polivalentă;
- în Centrul Istoric au fost înlocuite pavaje deteriorate;
- Bulevardul Magheru a fost curățat parțial.
Totuși, în Parcurile Circului și Carol, s-a intervenit doar la locurile de joacă, în timp ce aleile și vegetația au rămas neîngrijite.
Parcul Herăstrău arată cel mai rău, bucăți din malurile lacului fiind prăbușite, aleile stricate, vegetația degradată. Este una dintre marile restanțe ale acestui mandat. Și aici primarul Nicușor Dan a spus că nu poate începe lucrările de reabilitare din cauza fondurilor insuficiente.
Și acum străzile aflate în administrarea Primăriei Capitalei au gropi, deși iarna a trecut de luni bune.
6. Terasele din Herăstrău
Primarul a recunoscut de multe ori că o bună parte din acestea sunt construite ilegal, însă nu a inițiat măsuri pentru demolarea acestora. Soluția, spunea el, nu este „să intrăm cu buldozerul”. Ca soluție pe termen mediu, a propus relocarea voluntară a teraselor în alte locații, pentru a elibera spațiul verde peste care au fost ridicate unele dintre ele.
Locuitorii din zonele adiacente Parcului Herăstrău se plâng de ani buni de zgomotul excesiv provenit de la terasele și cluburile din parc. Locuitorii continuă să depună petiții și sesizări către autorități, solicitând includerea Parcului Herăstrău în lista zonelor de liniște și aplicarea strictă a regulamentelor privind ordinea publică.
În acest caz, Dan nu a pus în practică nici cele câteva dispoziții date de vechea administrație Firea.
7. Publicitatea stradală
Deși Nicușor Dan a fost un critic vocal al publicității stradale ilegale înainte de a deveni primar, în mandatul său fenomenul nu a fost stopat, ba chiar a continuat să se extindă. Companii precum Getica OOH au folosit în continuare panouri pe domeniul public fără contracte valabile, iar Primăria a intervenit târziu, în unele cazuri doar în instanță.
În 2023, au fost demontate peste 900 de steaguri publicitare ilegale, inclusiv reclame la jocuri de noroc, după ce publicația independentă PressOne a scris despre această problemă.
Dar acțiunile au fost sporadice și reactive. Criticii susțin că nu a existat o strategie coerentă pentru reglementarea acestui domeniu.
Concluzie
În raport cu nevoile orașului, așteptările bucureștenilor și promisiunile făcute, cei 4 ani și jumătate de mandat ai lui Nicușor Dan s-au încheiat fără rezultate vizibile în multe proiecte. Dar, faptul că o parte dintre acestea au ajuns astăzi în faze avansate poate reprezenta un avantaj pentru viitorul primar general, care nu va porni de la zero.
Un lucru important în administrația locală, unde etapele premergătoare lucrărilor – studiile de prefezabilitate, fezabilitate, obținerea finanțării, organizarea de licitații – pot dura și 3-4 ani, adică aproape cât un mandat.
Notă: Bucureștiul este pe primul loc în clasamentul congestiei traficului în Europa, nu pe doi, cum era scris într-o versiune anterioară.
Foto principal: Inquam Photos
Colaj: Ion Mateș
Editor: Iulia Roșu
Grafice: Răzvan Luțac