UPDATE / Răspunsul MApN: Direcția pentru armamente „nu evaluează transporturile unui operator economic pentru produse care nu sunt în proprietatea/interesul MApN”
Într-un răspuns pentru Snoop, Ministerul Apărării Naționale (MApN) a precizat că Direcția generală pentru armamente (DGAm) „nu evaluează transporturile unui operator economic pentru produse care nu sunt în proprietatea/ interesul MApN”.
„DGArm nu a evaluat și, implicit, nu a emis un aviz tehnic/opinie privind transportul la care faceți referire”, a mai subliniat instituția.
În ce privește existența unei evaluări asupra riscului ca armele convenționale destinate exportului din România către Israel să fie folosite pentru a comite sau facilita încălcări grave ale Dreptului Internațional Umanitar în contextul situației din Gaza, MApN ne-a redirecționat către ANCEX, autoritate din subordinea MAE.
- Un container încărcat cu mortiere tractate de 120 mm A7 A2 a plecat, în luna august, de la o subsidiară din Bacău a companiei israeliene Elbit Systems către Haifa, potrivit unui document consultat de redacție. Acesta este un caz de transport. Nu se știe, deocamdată, câte astfel de transporturi au avut loc în 2024 și 2025, întrucât autoritățile române nu au publicat nicio informație privind exporturile militare către Israel.
- Aceste lansatoare, pe care Forțele de Apărare Israeliene (IDF) le au în arsenal, oferă putere de foc similară artileriei, dar mai rapidă, acoperire pe distanțe mari și compatibilitate cu o gamă largă de muniții (explozive, fumigene etc.).
- Exporturile militare către Israel au devenit tot mai importante pentru România. În 2023, au atins 59 de milioane de euro, potrivit raportului ANCEX din cadrul MAE. Departamentul nu a publicat datele pentru 2024 și 2025.
- Snoop a întrebat MAE, MApN, Guvernul și miniștrii responsabili ce concluzii au avut evaluările de risc pentru licențele de export militar către Israel. Nimeni nu a răspuns.
- Potrivit raportului „Elbit Out”, analiza exporturilor din Comtrade, baza de date oficială a ONU, arată că România ar fi exportat în 2024 echipamente militare în valoare de cel puțin 55 de milioane de euro.
Un transport maritim (SEA Main Vessel) de două tone, cu mortiere tractate de 120 mm A7 A2, a fost expediat de la Bacău (ROBCM), pe 5 august, și încărcat la Constanța. Portul de descărcare pentru această navă a fost Haifa, Israel, pe 11 august, conform unor documente obținute cu ajutorul partenerilor de la site-ul irlandez de investigații On the Ditch.
Potrivit documentelor văzute de Snoop, mortierele au plecat de la Elmet International SRL din Bacău și au ajuns, pe 12 august, la firma-mamă din Israel, Elbit Systems, companie care e lider în domeniul tehnologiei de apărare.
În Bacău, Elbit Systems are două subsidiare – Elmet International SRL și AE Electronics SA.
Elmet Bacău produce componente şi subansambluri pentru mortierele de 120 mm şi, conform documentelor logistice analizate, România a expediat loturi etichetate „120 mm Towable Mortars A7/A2”, ceea ce indică fie trimiterea de sisteme complete, fie a kiturilor gata de integrare.
Informațiile despre transportul din august sunt confirmate și de alte documente oficiale publicate pe site-ul Autorității Fiscale a Israelului.
În documentele analizate de Snoop pe platforma online se arată și alte detalii, printre care:
- Pe 12 august 2025, la ora 11.47, transportul de mortiere de 120 mm a fost vămuit complet și scos fizic din Portul Haifa în vederea livrării către clientul final din Israel – Elbit Systems.
- Eliberarea din portul israelian s-a făcut pe baza unei Declarații de Import. Acesta este documentul oficial care atestă plata taxelor și conformitatea legală.
Declarația de Import înregistrată la Autoritatea Fiscală Israeliană reprezintă o dovadă indirectă a unei tranzacții comerciale internaționale, cel mai adesea o vânzare-cumpărare (click pentru detalii).
Deși Declarația de Import nu este în sine contractul de vânzare-cumpărare, ea se bazează obligatoriu pe documente care atestă cumpărarea. Nu ar reprezenta o „cumpărare” , dacă marfa ar fi importată sub un regim special, precum:
- un transfer gratuit sau o donație;
- intră doar temporar în Israel, pentru tranzit sau reparații și retur. Totuși, în acest caz, potrivit legislației israeliene în domeniul importurilor, sunt folosite declarații vamale speciale, iar transportul nu este „eliberat către clientul final”.
Având în vedere că transportul plecat din România apare în documentul Autorității Fiscale Israeliene ca fiind „eliberat către clientul final” și a necesitat o Declarație de Import standard, dovezile logistice sugerează o vânzare-cumpărare clasică între România și Israel.
În urma unor discuții purtate de reporterii Snoop cu experți în domeniu, poate fi vorba de un export definitiv din România către Israel sau despre un transport în vederea unor reparații / îmbunătățiri / teste între Elbit Systems și subsidiara din Bacău.
Autoritățile tac
Departamentul pentru Controlul Exporturilor (ANCEX), structură aflată în subordinea Ministerului Afacerilor Externe (MAE), este instituția care reglementează și controlează exporturile, importurile și alte operațiuni cu bunuri militare.
ANCEX acționează în conformitate cu legislația națională, Poziția Comună a UE 2008/944/PESC privind exporturile de arme, Lista Comună a UE a echipamentelor militare, precum și cu Tratatul privind Comerțul cu Arme (ATT). Practic, orice export, import, transfer, tranzit, transbordare sau intermediere cu produse militare necesită obținerea prealabilă a unei licențe de la ANCEX. Fără această autorizație, transportul este ilegal.
Licențele sunt aprobate sau respinse de un Consiliu Interministerial, condus de directorul ANCEX, Ioan Tudor, numit în funcție din ianuarie 2023. Din Consiliu fac parte reprezentanți ai mai multor instituții ale statului român: MAE, MApN, Ministerul Economiei, MAI, SRI, SIE și Direcția Generală a Vămilor (DGV). Același consiliu analizează fiecare cerere de licență și evaluează nivelul de risc.
Snoop a trimis solicitări la mai multe instituții implicate, inclusiv către miniștri, Guvern și la subsidiara Elmet din Bacău, pentru a clarifica natura transportului din august 2025. Am întrebat totodată cum s-a făcut analiza de risc și ce concluzii a avut Consiliul ANCEX cu privire la evaluările umanitare care au stat la baza acordării licențelor. Nu am primit niciun răspuns.
Contactat de Snoop, generalul Claudiu Degeratu, analist militar, spune că exporturile de armament depind de analiza de risc făcută de statul român, dar cum aceste analize sunt confidențiale, „e imposibil de evaluat din exterior cum s-a ajuns la concluzii și dacă decizia e bună sau nu”.
Cadrul legal internațional care guvernează exporturile de armament ale României (click pentru detalii)
Tratatul privind comerțul cu arme (ATT). Tratatul obligă fiecare stat semnatar să evalueze riguros orice export de armament, pentru a preveni ca acesta să contribuie la crime de război, crime împotriva umanității sau acte de genocid. Dacă există riscul ca armele să fie utilizate pentru asemenea încălcări, statul exportator este obligat să refuze autorizarea.
Convențiile de la Geneva și rezoluțiile ONU. Statul trebuie să evite orice acțiune – inclusiv exportul de arme – care ar putea facilita comiterea de atrocități împotriva populației civile.
Poziția Comună 2008/944/PESC a Uniunii Europene. Documentul stabilește opt criterii de evaluare obligatorii pentru toate statele membre UE: de la respectarea drepturilor omului și stabilitatea regională până la riscul de deturnare sau utilizare a echipamentelor pentru represiune internă. Dacă există motive rezonabile să se creadă că armamentul ar putea fi folosit pentru încălcarea acestor criterii, licența trebuie refuzată.
Obligațiile tratatelor internaționale
La acest moment nu există niciun embargo asupra comerțului cu arme către Israel din partea ONU (Consiliul de Securitate), UE sau OSCE, astfel că refuzul licenței din partea ANCEX nu devine automat obligatoriu.
„Și nici nu vor exista sancțiuni internaționale”, crede Claudiu Degeratu. În acest context, România are mai degrabă „activități economice în baza unor relații normale, bilaterale”, explică el.
„Una e să aplici o directivă europeană în legislația națională, alta este să aplici o prevedere dintr-un tratat internațional multilateral. Lucrurile încep să se nuanțeze de la țară la țară. România a decis, în cauza Israelului, să aibă un anumit curs și poziție vizavi de această problemă”, mai spune Degeratu.
Cu toate acestea, mai multe state europene și organizații de drepturile omului consideră că o continuare a exporturilor de armament către Israel poate echivala cu participarea la un act de genocid, o încălcare gravă a Convenției ONU și a Tratatului privind comerțul cu arme (ATT).
Potrivit articolelor 6 și 7 din ATT, statele semnatare, inclusiv România, au obligația de a evalua riscul ca armele exportate să fie folosite pentru crime de război, genocid sau încălcări grave ale drepturilor omului și să refuze licența dacă acest risc este considerat semnificativ.
O încălcare a obligațiilor tratatelor internaționale atrage riscul României de procese internaționale, sancțiuni, pierdere de parteneriate și investigații penale la nivel individual sau de stat.
Acuzații de genocid în Gaza
Încă din ianuarie 2024, Curtea Internațională de Justiție (CIJ) a decis că acuzațiile de genocid sunt „plauzibile” și a transmis Israelului să prevină orice act de genocid și statelor semnatare să nu faciliteze comiterea lui, inclusiv prin furnizarea de arme.
În martie 2024, raportul „Anatomia unui genocid”, al Francescăi Albanese, raportor special al ONU, concluziona că există motive rezonabile să se creadă că Israelul a atins pragul de genocid împotriva palestinienilor din Gaza.
„Autoritățile israeliene au intenționat să ucidă cât mai mulți palestinieni posibil prin operațiunile lor militare din Gaza, începând cu 7 octombrie 2023, și știau că mijloacele și metodele de război folosite vor provoca moartea în masă a palestinienilor, inclusiv a copiilor” este una dintre concluziile publicate în raportul Comisiei independente ONU (COI), citată în The Conversation.
83% din totalul morților din octombrie 2023 până în mai 2025 sunt civili, potrivit unei investigații The Guardian, care a avut acces la baza de date a serviciilor de informații militare israeliene.
Numărul palestinienilor uciși a ajuns în septembrie la peste 65.000, aproape jumătate fiind femei și copii, a anunțat recent Ministerul Sănătății din Gaza, citat de AP.
Potrivit estimărilor ONU și Human Rights Watch, peste 90% din populația Fâșiei Gaza (de aproximativ 2 milioane) a fost strămutată. Zeci de oameni au murit prin înfometare, în urma blocadei impuse de Israel, care le-a oprit accesul la alimente, apă, energie, carburant, medicamente.
Israel: „Un raport calomnios”
Fostul Reprezentant al Israelului la ONU în Geneva, Meirav Eilon Shahar, a declarat că raportul COI este „lipsit de orice temei juridic, calomnios și reprezintă un abuz flagrant al funcției sale”, citează Reuters.
„Comisia de Anchetă a demonstrat din nou că acțiunile sale servesc exclusiv unei agende politice înguste, îndreptate împotriva Israelului”, a mai spus fostul ambasador și că „nu va face niciodată dreptate victimelor israeliene ale terorismului palestinian”, conform Al Jazeera.
Peste 1.700 de israelieni, civili și militari, au fost uciși până acum, iar 251 de israelieni și cetățeni străini au fost luați ostatici de Hamas în octombrie 2023, conform rapoartelor israeliene. Aproape 10.000 de palestinieni sunt deținuți de către Israel.
Din 6 octombrie au început negocierile indirecte, între Hamas și Israel, sub medierea Egiptului, Qatarului și Statelor Unite, cu scopul de a obține un armistițiu și un acord de schimb între prizonieri, care să ducă la încetarea conflictului.
Deși COI a concluzionat, în septembrie 2025, că Israelul a comis acte de genocid și a cerut un embargo asupra armelor, datele SIPRI (Stockholm International Peace Research Institute) arată că exporturile de armament către Israel au continuat să crească, ajungând unul dintre principalii importatori globali.
Chiar dacă unele țări, precum Spania și Slovenia, au decis să oprească livrarea de armament sau componente militare către Israel, Sandu Mateiu, analist militar și comandor în rezervă al Marinei române, crede că o astfel de decizie, „într-un moment critic pentru Israel”, ar avea consecințe asupra relațiilor geopolitice, dar și economice ale României:
„Ești în război și un prieten îți oprește livrarea de armament și muniție. Credeți că vor fi aplauze la Ierusalim? Statul Israel va reevalua relația cu România”.
Israel, în topul țărilor care cumpără produse militare din România
Până în 2023, MAE a publicat pe site-ul instituției rapoarte trimestriale și anuale ale ANCEX privind exportul și alte operațiuni cu produse militare. Pe 2024 și pe primele luni din 2025 aceste rapoarte lipsesc.
Conform url-urilor de pe site, care conțin datele de upload, rapoartele anuale erau publicate în primăvara, cel târziu toamna, anului următor. Cele trimestriale, chiar mai devreme.
Am întrebat MAE, dar și pe ministrul de externe Oana Țoiu care sunt motivele pentru care raportul din 2024 nu este public, dar până acum nu am primit un răspuns.
În septembrie, la Europa FM, Oana Țoiu a subliniat că România are o relație de lungă durată cu Israel pe care „pe termen mediu și lung vrem să ne-o păstrăm și să o întărim”. „Pe de altă parte, în momentul ăsta nu putem să închidem ochii la ce se întâmplă în Fâșia Gaza. Este o situație umanitară gravă”, a mai spus ministrul.
| România menține relații diplomatice atât cu Israel, recunoscut în 1948, cât și cu Palestina, recunoscută în 1988. Astfel, puținii politicieni care au făcut declarații pe această temă, între care premierul Ilie Bolojan, susțin dreptul Israelului la autoapărare, un armistițiu umanitar pentru a ajuta populația din Gaza și sprijină „soluția celor două state”. România a organizat mai multe zboruri umanitare pentru evacuarea pacienților din Gaza. |
Deși MAE nu a mai făcut publice rapoartele pe ultimii doi ani, datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că, în 2024, Israelul s-a aflat pe locul cinci în topul țărilor în care România a exportat muniție, armament și componente militare. Pe primele locuri au fost Ucraina, Bulgaria, Cehia și Slovacia, notează Europa Liberă.
Tot de la INS aflăm că anul trecut Elmet International SRL ocupa locul opt în topul exportatorilor de echipamente militare din țara noastră.
În 2021, fostul ambasador al Israelului în România, David Saranga, declara că România este al treilea cel mai mare centru al Elbit, după Israel și Statele Unite.
Potrivit ultimului raport ANCEX făcut public, din 2023, România a realizat exporturi definitive de produse militare către Israel în valoare totală de 59 de milioane de euro. Israelul a fost principala destinație din regiunea Orientul Mijlociu și s-a clasat pe locul trei în topul general al țărilor în care România a făcut exporturi definitive în 2023. Aceeași poziție a ocupat-o și în 2022.
Valoarea totală a exporturilor de produse militare realizate de România către Israel a crescut cu peste 6 milioane de euro în 2023 față de 2022.
Ce echipamente exportă România în Israel
În 2023, România a exportat către Israel în principal bombe, torpile, rachete și muniții explozive (ML4 – 25 milioane euro), vehicule blindate și componente (ML6 – 13 milioane euro) și echipamente radar și sisteme electronice de identificare prieten/inamic – IFF (ML11 – 14,8 milioane euro). Aceleași categorii au dominat exporturile și în 2022.
Diferența este că, în 2023, România a adăugat și software militar, în timp ce exporturile de muniție propriu-zisă (ML3) au dispărut complet.
Mortierele de calibru mare, cum este cel de 120 mm care a plecat din Portul Constanța în august, intră în categoria ML2, iar muniția aferentă lor se încadrează la ML3.
Ce sunt mortierele tractate de 120 mm (modelele A2 și A7), pentru care România produce componente prin Elmet International (click pentru detalii).
Sunt arme grele de artilerie pentru infanterie: tub de calibru 120 mm montat pe un afet care poate fi remorcat, care poate lansa proiectile explozive la distanțe de 7-9 km și cu circa 20 de lovituri pe minut.
Versiunea A2 este un model clasic, cu acționare manuală, iar A7 este versiunea modernizată, compatibilă cu sisteme automate de ochire/integrare Cardom/Spear (montate pe vehicule blindate și controlate digital). Sunt compatibile cu muniţia ghidată Iron Sting, care foloseşte GPS/laser. Proiectilul a fost folosit pentru prima dată în situație de război, în octombrie 2023, în Gaza.
România, prin Elmet International, produce componente pentru ambele variante. Unele loturi pot pleca ca seturi complete sau ca kituri subansambluri care vor fi integrate în Israel.
Raportul „Elbit Out”, publicat în 6 octombrie, atrage atenția că mortierele sunt imprecise: un proiectil de 81-120 mm poate devia cu sute de metri. Utilizarea lor în zone urbane duce inevitabil la pierderi civile masive. Un exemplu citat este atacul din 14 octombrie 2024, când un bombardament israelian asupra taberei Jabalia a lovit un centru de distribuție alimentară. Zece oameni, inclusiv femei și copii, au murit.
În 2024, conform estimărilor din raportul „Elbit Out!”, publicat în 6 octombrie, România a exportat către Israel armament în valoare de peste 55 de milioane de euro, care a inclus bombe, muniție, componente radar și vehicule blindate. Cifrele, deși nu sunt publicate de ANCEX, au fost estimate cu ajutorul bazei de date a ONU: Comtrade Database și au exclus produsele cu dublă utilizare, neletale, precum tehnologie de comunicații, software militar, cablaje sau componente electronice.
| Cum a ocolit Elbit embargoul anunțat de Slovenia O investigație a jurnaliștilor de la The Ditch arată că subsidiara românească a Elbit Systems, A-E Electronics SA (Bacău), a folosit portul sloven Koper pentru un transport de echipament militar către Israel pe 7 august. Se întâmpla la doar o săptămână după embargoul total impus de Guvernul de la Ljubljana față de comerțul și tranzitul de armament către și dinspre Israel. Slovenia este primul stat UE care a adoptat o astfel de decizie unilaterală. Transportul provenit din România cântărea două tone și a fost descris formal ca „mașini electrice”. Cu toate acestea, documentele de transport l-au încadrat la categoria de „bunuri militare”, conform jurnaliștilor străini. Destinația era fabrica Elbit Systems din Karmiel, Israel, o unitate specializată în producția de componente pentru sisteme de armament. |
Peste 160 de milioane de euro, cifra de afaceri a subsidiarelor Elbit din România
Elmet International SRL din Bacău, adesea menționată ca unul dintre cei mai mari exportatori de echipamente de apărare din România, mai are un centru în Măgurele (aproape de București), unde se află și o a treia companie afiliată Elbit – Simultec SRL.
Potrivit datelor de pe Termene.ro, Elmet, care are un număr mediu de angajați de 370, a avut în 2024 o cifră de afaceri netă de aproximativ 120,5 milioane de euro, înregistrând o creștere cu 43% față de 2023 și un profit net de 2 milioane de euro, în scădere cu 37%.
În 2024, filialele Elbit din România (Elmet International, A-E Electronics și Simultec) au realizat o cifră de afaceri cumulată de peste 160 de milioane euro, potrivit datelor financiare disponibile pe termene.ro. Împreună au peste 700 de angajați.
„Modelul nostru de business a fost foarte simplu: PRODUCȚIE-ASAMBLARE-EXPORT. Elbit Systems produce în România o bună parte din subansamblele folosite în produsele noastre asamblate în România și apoi livrate în toată lumea” – descriere făcută de Elmet International SRL într-o revistă de profil.
Pe site-ul firmei din Bacău, care de câteva zile este indisponibil, se arată că, în 2022, Elmet International SRL a participat la Black Sea Defense and Aerospace (BSDA), expoziție internațională de apărare, aerospațiu și securitate.
La standul Elmet a fost expus și Iron Sting, muniție folosită pentru prima dată în Gaza.
În vara anului trecut, Ministerul Apărării din Israel a anunțat că a semnat un contract de peste 220 milioane de dolari cu Elbit Systems pentru muniția Iron Sting.
Relația strânsă cu Armata Română
Prin cele trei subsidiare, compania israeliană Elbit Systems LTD, de 30 de ani în România, este unul dintre cei mai importanți jucători din industria de apărare a țării. Are contracte de zeci de milioane de euro cu Armata Română pentru înzestrare militară și modernizare.
Cel mai recent contract dintre Elbit și MApN, despre care se știe public, a fost semnat la începutul acestui an: 60 de milioane de dolari pentru a furniza României o soluție avansată de combatere a dronelor inamice, scrie News.ro. Contractul va fi implementat pe o perioadă de 3 ani.
Cel mai mare contract-cadru dintre Elbit Systems și MApN, care a fost anunțat și public chiar de către companie, a fost semnat la finalul lui 2022: 410 milioane de dolari, pe o perioadă de cinci ani pentru drone tactice.
În vara anului trecut, tot compania a anunțat că Ministerul Apărării din România a făcut prima comandă: trei sisteme tactice de drone cu o valoare de aproximativ 180 de milioane de dolari.
În martie 2023, Elbit Systems a anunțat că Elmet International SRL a primit un contract suplimentar de 120 milioane de dolari de la General Dynamics European Land Systems (GDELS). Pentru producerea în România a turelelor telecomandate, a mitralierelor RCWS și a sistemelor de mortiere SPEAR, toate destinate transportoarelor blindate Piranha V ale Armatei Române.
Duminică, 5 octombrie, peste o mie de oameni au protestat în București față de menținerea exporturilor militare către Israel și tăcerea politicienilor. Protestul pro-Palestina a fost unul care critica și compania Elbit, prezentă în peste 15 țări.
Pe 27 septembrie, la Berlin a avut loc unul dintre cele mai mari proteste pro-Palestina, cu peste 50.000 de participanți. Tot luna trecută, un grup de activiști a reușit să pătrundă în fabrica Elbit din Ulm și au avariat unitatea înaintea de a fi arestați.
În Spania au loc frecvent proteste prin care se cere renunțarea la orice parteneriate cu Israelul. Chiar săptămâna trecută, peste 70.000 de persoane au mărșăluit pe străzile din Barcelona cerând stoparea genocidului din Gaza.
Transporturi investigate
O investigație publicată de Reporters United, din Grecia, arată că Atena a funcționat ca un nod pentru transportul de echipament militar al Elbit Systems.
Pe 21 septembrie 2025, un avion cargo Boeing 737 al El Al Israel Airlines, transportatorul național al Israelului, a decolat de pe Aeroportul Internațional Eleftherios Venizelos (Atena) către Tel Aviv.
Conform documentelor consultate de Reporters United și publicația irlandeză The Ditch, aeronava israeliană transporta în cala sa marfă destinată facilităților de producție de muniție și echipamente militare ale Elbit Systems. Un alt zbor, din iulie, cu același avion, transporta, printre altele, antene pentru vehicule destinate Elbit.
Oficialii greci nu au comentat informațiile. Elbit Systems are o prezență puternică și în Grecia. În 2021, Elbit a obținut unul dintre cele mai mari contracte ale Ministerului Apărării elen, în valoare de aproximativ 1,4 miliarde de euro.
O altă investigație, publicată de Declassified Australia, împreună cu jurnaliștii de la The Ditch, a dezvăluit că între octombrie 2023-septembrie 2025, cel puțin 68 de livrări de piese pentru avioane de luptă F-35 au fost efectuate cu zboruri comerciale către Israel.
Guvernul Australiei a negat că ar furniza „arme sau muniții” Israelului. Totuși, ministrul de Externe a recunoscut public că Australia contribuie cu piese la lanțul de aprovizionare global F-35, dar a insistat că sunt „non-letale”.
Măsuri luate de alte guverne europene: Germania a suspendat temporar exporturile de armament către Isarel, în timp ce Spania le-a interzis complet. Italia, care rămâne unul dintre principalii furnizori de armament, alături de SUA și Franța, spune că nu a mai emis licențe noi de export militar către Israel (click pentru detalii).
- Germania. În august 2025, Germania a anunțat o suspendare temporară a exporturilor de armament care ar putea fi folosit în Gaza, dar a subliniat că va continua să livreze arme folosite pentru a lupta împotriva Iranului. A fost o decizie istorică, numită de Financial Times drept prima măsură punitivă germană împotriva Israelului după Holocaust.
Între 8 august și 12 septembrie, nu a existat niciun export militar german către Israel, notează Politico. Asta deși fuseseră deja aprobate livrări de peste 251 de milioane de euro. După această pauză, în septembrie, Berlinul a relansat exporturile. A aprobat licențe în valoare de circa 2,5 milioane de euro, însă a precizat că sunt echipamente neletale, nu „arme de război”.
Elbit Systems este activă în Germania din 2007, după achiziția unei firme locale. Are sedii în Berlin, Ulm și Koblenz și furnizează armatei și agențiilor de securitate germane tehnologii și sisteme militare avansate.
- Spania. Guvernul spaniol a impus un embargo de facto încă din octombrie 2023. Iar în septembrie 2025, Madridul a aprobat un decret care interzice complet exporturile/importurile militare cu Israelul.
În paralel, Spania a început să-și revizuiască relațiile economice cu industria israeliană de apărare. După controverse privind contracte publice de peste 1 miliard de euro atribuite companiilor israeliene, guvernul a suspendat în septembrie 2025 un contract de 700 de milioane de euro pentru 12 sisteme de lansatoare de rachete, bazate pe designul Elbit Systems.
Compania israeliană ar fi primit 150 de milioane de euro. Guvernul spaniol a anunțat și că plănuiește să elimine progresiv armele și tehnologia israeliană din dotarea Forțelor Armate Spaniole.
- Italia. Premierul Giorgia Meloni a declarat în repetate rânduri că, după izbucnirea războiului din Gaza, nu au mai fost emise licențe noi de export militar către Israel.
Totuși, Roma a onorat contractele semnate înainte de octombrie 2023, precizând că fiecare livrare a fost verificată pentru a se asigura că echipamentele exportate nu pot fi folosite împotriva civililor palestinieni.
Statul român nu a oferit până acum nicio informație publică privind exporturile militare către Israel după 2023. Spre deosebire de guvernele altor țări, MAE și MApN nu au anunțat verificări sau reevaluări ale licențelor, deși există un risc real ca echipamentele militare din România să fie folosite de Israel în atacuri care duc la uciderea civililor palestinieni.
Foto deschidere și document recreat: Ion Mateș
Infografice: Răzvan Luțac
A contribuit Ștefan Cândea