Modernizare cu documente false la Aeroportul Kogălniceanu. România riscă să piardă zeci de milioane de euro 

• Curtea de Conturi a transmis, într-un răspuns pentru Snoop, că a sesizat organele penale – Parchetul European.
• Ministerul Proiectelor Europene recunoaște că România ar putea să piardă finanțarea europeană, dacă sunt confirmate acuzațiile.
• Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu” anunță că a sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA).

Lucrările scoase la licitație în 2023 au constat în dezvoltare terminal la Aeroportul Internațional „Mihail Kogălniceanu”, turnul de control și parcarea. Valoarea inițială a proiectului a fost de peste 202 milioane de lei fără TVA (46 milioane de euro), iar peste 160 de milioane de lei (32 milioane de euro) urmau să provină din fonduri europene prin „Programul Operațional Infrastructură Mare” (POIM).

Ultima informare din partea Aeroportului, din 4 august 2025, spune că valoarea totală a contractului este de 278 de milioane de lei (55,9 mil. euro). 

Asocierea cu firma din Turcia pentru garanția experienței 

Aeroportul se află în localitatea Mihail Kogălniceanu din județul Constanța, la circa 26 kilometri de oraș, lângă baza aeriană militară.

Contractul de proiectare și execuție a fost câștigat la licitația deschisă de un consorțiu de firme: SSAB-AG SA din județul Bacău cu firmele ACER Proje Inșaat din Turcia și Atelier Unbuilt SRL – București. Firmele au lucrat și cu subcontractori din județul Constanța.

• SC SSAB-AG SA – 91% execuție lucrări
• ACER PROJE INȘAAT AȘ – 5% servicii de proiectare, asistență tehnică și execuție lucrări
• SC ATELIER UNBUILT SRL – 4% servicii de proiectare și asistență tehnică 

În cadrul asocierii, firma din Turcia a fost cooptată deoarece prezenta garanția experienței necesare unei astfel de lucrări. Doar că documentele firmei din Turcia au fost unele false, potrivit instituțiilor de control din România.

Semnăturile oficiale pe contractul general de finanțare au fost puse în cadrul unui eveniment care a avut loc pe 4 mai 2023, la un hotel de pe litoral, la care a fost prezent și Sorin Grindeanu, vicepremier și ministru al transporturilor și infrastructurii la acea dată.

Peste doi ani, când lucrările sunt aproape finalizate, situația contractului a ajuns pe masa procurorilor de la DNA și Parchetului European.

Curtea de Conturi a sesizat EPPO – Parchetul European

Un raport al Curții de Conturi, finalizat în 2025, arată că licitația a fost câștigată de o asociere de firme care nu a prezentat documente autentice care să ateste că are experiența necesară pentru a se ocupa de modernizarea Aeroportului Mihail Kogălniceanu.

Mai mult, Plenul Curții de Conturi a decis, în februarie 2025, sesizarea organelor de urmărire penală competente, potrivit unui răspuns primit în exclusivitate de Snoop.ro.

În acest caz, este vorba de Parchetul European, instituție condusă de Laura Codruța Kovesi. Documentele au fost direcționate și către Autoritatea de Management din cadrul Programului Operațional Infrastructura Mare, instituția care verifică actele înainte de a fi trimise spre decontare la Bruxelles.

Problema de fond o constituie faptul că asocierea de firme care a câștigat licitația a obținut contractul pe baza unor documente false, care să le ateste expertiza în domeniu. Incriminată este firma din Turcia, cea care garanta că are experiența necesară efectuării lucrărilor.

„S-a identificat o situație de neconformitate cu prevederile legale în vigoare, respectiv declararea câștigătoare a unei oferte inacceptabile (…) Oferta declarată câștigătoare era inacceptabilă fiind depusă de un ofertant care nu îndeplinea criteriul de calificare privind capacitatea tehnică, constând în experiența similară prevăzută în anunțul de participare, astfel că ar fi trebuit să fie respinsă”, a fost concluzia Curții de Conturi după verificarea documentelor și operațiunilor derulate în modernizarea Aeroportului Mihail Kogălniceanu.

Vinovații sunt membrii comisiei de evaluare „care și-au îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu”, conform sursei citate.

Ministrul proiectelor europene: „Pare că este vorba de documente false folosite la licitații”

Dragoș Pîslaru, ministrul investițiilor și proiectelor europene (MIPE), a declarat pentru Snoop că „există anchete în derulare atât la Parchetul European (EPPO), cât și la DNA, pentru mai multe contracte în România ale unui operator turc”.

„Nu cunoaștem întreg conținutul anchetei, dar pare că este vorba de documente false folosite în licitații. În funcție de rezultatul anchetei vedem dacă trebuie recuperate sume sau nu. La momentul actual este prematur, fiind anchete în derulare”, a precizat ministrul proiectelor europene pentru Snoop.

Cu alte cuvinte, România riscă să piardă cele 32 de milioane de euro – bani europeni – din POIM, dacă se demonstrează fraudele de la licitațiile pentru modernizarea Aeroportului Kogălniceanu.   

Documente false și pentru Aeroportul din Maramureș 

Emisiunea „România, te iubesc!” de la PRO TV a prezentat informația că există un dosar penal pentru documentele depuse de firma din Turcia după participarea la licitația pentru Aeroportul din Maramureș. În acel caz, asocierea de firme nu a câștigat licitația. Tot la „România, te iubesc!”, în 2024, oficiali ai armatei SUA au confirmat că acte ale firmei din Turcia nu sunt semnate de ei. Documentele erau depuse într-o documentație referitoare la Spitalul din Lugoj.

Contractele pe care firma turcă le-a prezentat ca „experiență” sunt controversate

Firma din Turcia, ACER Proje Inșaat, este acuzată că a prezentat documente false pentru câștigarea contractului. Asocierea de firme a garantat în cazul licitației pentru Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu cu experiența firmei din Turcia.

Sunt invocate trei lucrări care nu ar fi fost realizate de firma turcă, dar care au fost prezentate la licitație ca dovadă a experienței companiei. Asocierea de firme trebuia să demonstreze că a realizat lucrări de peste 120 de milioane de lei în ultimii cinci ani. Pentru ca asocierea de firma să câștige licitația deschisă, firma din Turcia a declarat că a realizat:

• Adana Sakirpasa Airport – valoare contract 48,8 milioane de lei (9,9  milioane de euro) – lucrare finalizată în 2021;
• Baza US de la Incirlik – valoare contract 58,3 milioane de lei fără TVA (14 milioane de dolari fără TVA ) – lucrare finalizată în 2021;
• Stadion Istanbul – valoare contract 92,9 milioane de lei (19,9 milioane de euro) – lucrare finalizată în 2018.

Valoarea totală a contractelor depășea 200 de milioane de lei, iar comisia de evaluare de la Aeroportul Kogălniceanu a acordat punctajul necesar începerii lucrărilor.

Firma din Turcia nu a putut demonstra lucrările la aeroportul din orașul Adana

Curtea de Conturi a descoperit după un an de la semnarea contractului pentru modernizarea Aeroportului că lucrarea de 48,8 milioane de lei (9,9 milioane de euro) din Turcia nu are menționate „datele de identificare” ale persoanelor care au semnat documentul, iar „ștampila este ilizibilă”.

„Doar ștampila ofertantului, firma SSAB-AG și mențiunea conform cu originalul sunt lizibile. Or, acesta nu este un document emis de firma SSAB-AG. Astfel, există indicii că acest document nu este autentic”, a fost poziția reprezentanților Curții de Conturi.

Curtea susține că certificatul terminare lucrare nu detaliază lucrările executate de către ACER Proje Inșaat AȘ și face referire la clădirea Terminalului B al aeroportului din Adana, nu la extinderea Terminalului A și a Terminalului Internațional și nici la alte amenajări privind platforma, calea de rulare, drumul de serviciu, locurile de parcare aeronave, care sunt menționate în proiectul Autorității Aeroporturilor de Stat.

„Prin documentele prezentate de asociatul ACER PROJE INȘAAT AȘ nu s-a făcut dovada că lucrările de la aeroportului din Sakirpasa au fost executate de această firmă (…) Comisia de evaluare nu a cerut clarificări firmei ACER PROJET INȘAAT AȘ și a procedat cu ușurință și în mod eronat la acceptarea documentelor menționate pentru justificarea experienței similare în valoare de 48,8 milioane de lei”, se arată în documentul citat și consultat de Snoop.

Probleme majore și în contractul cu baza militară a SUA de la Incirlik

Nici documentele prezentate în cazul contractului din 2018 încheiat cu Departamentul Forțelor Aeriene SUA – Aripa 39 a bazei aeriene Incirlik, având ca obiectiv renovarea pistelor aeroportului și a platformei și a hangarelor pentru aeronave plus construirea unui nou terminal, nu au fost conform realității, potrivit Curții de Conturi.

Valoarea contractului era de 58 de milioane de lei (14 milioane de dolari).

Firma Acer Projee Inșaat a prezentat un formular standardizat „Infomare atribuire contract”, emis de Baza Aeriană din Incirlik, în care se menționează că a atribuit contractul în valoare de 14 milioane de dolari firmei din Turcia.

De asemenea, a adus ca dovadă un document emis în 22 mai 2023 de locotenent colonelul Kenneth E. Warren, directorul pentru afaceri publice din cadrul Departamentului Forțelor Aeriene al SUA, în care se menționează că ACER Proje Inșaat a îndeplinit în totalitate contractul din 2018.

Al treilea document care ar fi trebuit să demonstreze experiența firmei din Turcia este un Memorandum în care în dreptul contractului de 14 milioane de dolari apare numele contractantului, Kamer Acer, directorul companiei.

Comisia de evaluare le-a considerat valabile și nu le-a contestat. Documentele sunt însă contrazise după o analiză făcută de Curtea de Conturi.

„Niciunul din documentele prezentate nu întrunește caracteristicile unui contract, deoarece nu este încheiat între două părți și nu reprezintă nici parte din contract, conform documentației de atribuire.”

De exemplu, în Memorandum – documentul numărul trei – nu se regăsește în format fizic Procesul-verbal de recepție. Curtea de Conturi a descoperit, pentru 2018, lucrări de 10.000 de dolari realizate de firma din Turcia, nu de 14 milioane de dolari.

Iar construcția hangarului de la Incirlik s-a terminat în 2012, „cu mai mult de 5 ani înainte de termenul de depunere a ofertelor, contrar documentației de atribuire”.

„În concluzie, argumentele și documentele prezentate nu clarifică informații contradictorii, astfel că prin documentele prezentate de asociatul ACER PROJE INȘAAT nu s-a făcut dovada că lucrările care au făcut obiectivul proiectului au fost executate de această firmă și au fost recepționat de beneficiar. Comisia de evaluare a acceptat documente care nu îndeplinesc condițiile din documentația de atribuire”, se arată în documentul citat de Snoop.

Stadionul din Istanbul, alte documente contradictorii

Contractul din Istanbul prevedea construirea unui stadion de 14.000 de locuri, iar valoarea lucrării era de 19,5 milioane de euro. Deși comisia de evaluare spune că documentele depuse confirmă experiența firmei din Turcia, Curtea de Conturi consideră că documentele sunt false și în acest caz.

Snoop nu a identificat un stadion de 14.000 locuri din Istanbul care să fie finalizat în 2018 și ale cărui costuri să fie în jur de 20 milioane de euro.

„În concluzie, argumentele și documentele prezentate nu clarifică informațiile contradictorii, astfel că prin documentele prezentate de asociatul ACER PROJE INȘAAT nu s-a făcut dovada că lucrările care au făcut obiectul contractului din 2015 în valoare de 19,9 milioane de euro au fost executate de aceeași firmă și au fost recepționate de beneficiar și duse la bun sfârșit conform celor declarate. Comisia de evaluare a acceptat documente care nu îndeplinesc condițiile din documentația de atribuire”, este concluzia raportului de audit realizat de Curtea de Conturi.

Mai mult, la finalul anului 2024, Curtea de Conturi, în urma inspecției în teren, la Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu nu a „identificat servicii de proiectare, asistență tehnică și execuție lucrări care să fi fost executate de către ACER PROJE INȘAAT în cadrul cotei de participare în cadrul asocierii de 5%”.

Conform documentelor, lucrările de la Kogălniceanu s-au făcut în proporție de aproape 85%, iar până la 1 octombrie 2024 se făcuseră plăți către asocierea de firme care a câștigat contractul în valoare de circa 170 de milioane de lei.

Aeroportul: plângere penală la DNA împotriva turcilor în decembrie 2024

Bogdan Artagea, directorul Aeroportului Mihail Kogălniceanu, a declarat pe 12 iunie 2025 că terminalul a fost finalizat și se află în faza testărilor. Ce nu a anunțat public este faptul că Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu a depus o plângere penală la DNA.

Din informațiile obținute de Snoop, plângerea penală împotriva SSAB-AG și a ACER Proje Inșaat se referă la următoarele infracțiuni:

• fals intelectual;
• fals în înscrisuri sub semnătură privată;
• uz de fals;
• înșelăciune.

Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu a precizat, într-un răspuns pentru Snoop, că a depus o plângere penală către DNA București. Data răspunsului: 4 august 2025. 

„Cauza a fost declinată către DNA Constanța, care a declinat, la rândul său, soluționarea plângerii către Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanța. (…) La acest moment, nu deținem detalii despre concluziile organelor de cercetare penală cu privire la faptele sesizate”, este poziția transmisă de directorul general Bogdan Ionuț Artagea pentru Snoop.

Firmele au prezentat comisiei de evaluare, pe proprie răspundere:

• numărul și data contractului invocat drept experiență similară;
• tipul/categoriile de lucrări executate și valoarea lucrărilor executate în lei fără TVA;
• beneficiarul acestuia și datele sale de contact;
• data și numărul documentului de recepție;
• calitatea avută în acel contract;
• procentul îndeplinit în contractul respectiv și activitățile/categoriile de lucrări pentru care a fost responsabil în execuția contractului de lucrări, împreună cu valoarea acestora fără TVA.

Firmele din România asociate cu compania turcă 

SSABG-AG este o firmă din Bacău, înființată la începutul anilor ‘90, deținută de trei români: Saftiuc Corneliu cu 33.34%, Nistor Gabriel 33.33% și Slic Mihai Iulian cu 33.33%, conform termene.ro. Firma are o experiență de peste 30 de ani. Saftiuc și Slic au și calitatea de administratori.

Atelier Unbuilt SRL din București este deținută de Aurelia Stan – 100%, asociat unic.

Firma din Bacău nu a dorit să dea declarații. Compania din Turcia nu a răspuns solicitării reporterului Snoop.

Din informațiile obținute de Snoop, firma din Bacău a rupt legătura cu firma din Turcia, iar ultima nu s-a implicat deloc în realizarea lucrărilor la Aeroportul Internațional Mihail Kogălniceanu.

Contactat de Snoop, Sorin Grindeanu a menționat, joi, 31 iulie, că va reveni cu un punct de vedere. După ce a primit toate informațiile solicitate, fostul ministru al transporturilor nu a mai răspuns apelurilor Snoop pentru a prezenta poziția sa față de modernizarea Aeroportului Internațional Mihail Kogălniceanu.

Editor: Iulia Roșu

Fotografie principală: CT100% (CT100.ro) / Inquam Photos – Mălina Norocea, Inquam Photos – Octav Ganea