- Carnea sintetică nu este încă reglementată în Uniunea Europeană. În urma protestelor fermierilor din 2024, Comisia Europeană a retras o propunere de promovare a cărnii cultivate în laborator și a celei de origine vegetală dintr-un plan privind schimbările climatice.
- Țările de Jos este singura țară din Uniunea Europeană care a primit aprobarea guvernului de a face degustări din produse de carne sintetică, dar nu pot fi vândute pe piață.
- Doar Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară poate da aviz științific pentru ca produsele cultivate în laborator să intre pe piața unică.
- Cu toate acestea, Italia a trecut deja o lege care interzice carnea sintetică. Același lucru vrea să facă și România. Care sunt motivele reale? Dar și consecințele?
Legea cărnii și a produselor din carne a fost anunțată în mai 2023 de deputatul Partidului Social Democrat (PSD) Florin Barbu, la momentul acela Președintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților și, în prezent, ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Inițial era vorba doar de o lege care i-ar obliga pe comercianți să plaseze carnea românească pe rafturi speciale, astfel încât cumpărătorii să o identifice ușor.
O lună mai târziu, legea intră în procesul legislativ și conține un nou paragraf, Articolul 5, care interzice comercializarea cărnii sintetice.
În octombrie, legea este votată în unanimitate de senatori, sub îndrumarea lui George Scarlat, președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat. Acesta îi îndeamnă pe colegii săi să voteze legea și spune că „suntem hărăziți de bunul Dumnezeu încă cu animale și efective de animale.”
În expunerea de motive sunt înșirate beneficiile consumului de carne: „prietena dietelor”, „induce starea de bine” sau „îmbunătățește fertilitatea masculină”.
La final scrie că este necesar să interzicem carnea sintetică pentru „a proteja bucătăria, tradiția alimentară și sănătatea alimentară”. Este singurul paragraf în care se menționează carnea cultivată în laborator.
În avizul Consiliul Economic și Social (CES), organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului, scrie că articolul din lege (Art.5) nu are nicio bază științifică și nu demonstrează ce beneficii aduce consumatorilor sau care este diferența între carnea sintetică și cea „naturală”:
„În ceea ce privește art. 5 din propunerea de lege, expunerea de motive nu explică în mod întemeiat de ce ar trebui interzisă comercializarea cărnii «sintetice», adică obținută în laborator din celule animale. Nu este clar ce pericole ar putea ridica consumul unui astfel de aliment asupra sănătății consumatorilor. De asemenea, nu reiese în ce fel este inferioară din punct de vedere nutritiv carnea obținută în laborator față de carnea «naturală», raportat la beneficiile cărnii enunțate în expunerea de motive. Prin urmare, interdicția introdusă prin art. 5 este excesivă și, ca atare, este necesară fie eliminarea ei, fie oferirea unei justificări întemeiate.”
Avizul CES este unul consultativ, așa că a fost ignorat de inițiatorii legii. Acum, legea e pe masa comisiilor din Camera Deputaților care trebuiau să o avizeze încă din noiembrie.
Adrian Chesnoiu, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, a spus pentru Snoop că proiectul va fi dezbătut în septembrie.
Între timp, într-o ședință din 30 mai, Guvernul a publicat opinia asupra proiectului de lege. Este menționat că singurul organism care poate autoriza produse noi pe piața europeană este Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară. Fără decizia lor orice lege dată la nivel național este inutilă.
Procedura este că, în cazul alimentelor obținute prin tehnologii noi, care nu au fost folosite înainte de 1997, e declanșat un mecanism de autorizare pentru introducerea lor în Lista UE privind alimentele noi autorizate. Odată înscris pe listă, un aliment poate să fie pus pe piață în UE.
În documentul de la guvern se mai menționează că legea și normele de aplicare nu sunt clare și că România trebuie să declanșeze mecanismul european TRIS (Sistemul Informatic privind Reglementările Tehnice), altfel riscă o procedură de infringement.
Cum funcționează mecanismul TRIS (click pentru detalii)
Mecanismul TRIS joacă un rol esențial în contextul pieței unice a Uniunii Europene, unde scopul principal este asigurarea liberei circulații a bunurilor, serviciilor și persoanelor între statele membre. Într-o piață unică, barierele tehnice, cum ar fi reglementările naționale specifice pentru produse, pot împiedica fluxul liber al mărfurilor. TRIS ajută la prevenirea acestor obstacole prin obligarea statelor membre să notifice Comisia Europeană și celelalte state atunci când doresc să introducă o nouă reglementare tehnică care ar putea afecta comerțul intracomunitar.
În ciuda faptului că au înșirat în cinci pagini problemele proiectului de lege, Guvernul a emis o opinie favorabilă.
Procesul de producție a cărnii sintetice
Conform experților, carnea cultivată în laborator nu este cu nimic diferită de cea tradițională și nu este periculoasă pentru consumul uman. Nu este o imitație de carne din ingrediente asemănătoare, cum ar fi burgerii pe bază de plante care sunt fabricați din proteine, ci este vorba despre carne adevărată, obținută din celule animale.
Petru Alexe, profesor universitar în cadrul Facultății de Știință și Inginierie a Alimentelor din Galați, consideră că interzicerea cărnii sintetice ar fi o eroare.
„Este un aliment bun cu beneficii”, spune acesta.
„Este o carne realizată corect, în condiții biotehnologice corecte, adică geneza este tot a cărnii, este din celule sușe (stem) din animal, ea reprezintă tot carne. Nu este primul produs biotehnologic, sunt o grămadă de produse biotehnologice în care celule independente au fost înmulțite și cultivate printre produsele alimentare”, explică profesorul.
Pe scurt, procesul de producție începe cu extragerea și stocarea celulelor stem de la un animal. Aceste celule sunt cultivate și multiplicate în bioreactoare, unde sunt hrănite cu nutrienți de bază precum aminoacizi, glucoză, vitamine și săruri anorganice, simulând mediul natural din corpul unui animale. Procesul durează între două și opt săptămâni în funcție de tipul de carne cultivat, explică profesorul.
În ce țări este comercializată deja carnea cultivată (click pentru detalii)
Singapore a fost prima țară din lume care a aprobat vânzarea cărnii cultivate în laborator în 2020. Trei ani mai târziu, SUA a devenit a doua țară care a aprobat comercializarea cărnii sintetice, deși aceasta nu este răspândită la scară largă. Cu toate acestea, statul Florida a interzis producerea și vânzarea cărnii cultivate în laborator, o decizie susținută de guvernatorul republican Ron DeSantis pentru a proteja fermierii locali și pentru a respinge ceea ce el consideră un plan al „elitelor globale” de a impune carne artificială.
Unele studii și sondaje arată că alegerile alimentare sunt uneori împărțite pe linii politice, veganismul fiind asociat cu liberalismul, în timp ce conservatorii consumă mai multă carne, scrie New York Times.
Țările de Jos este singura țară din UE care testează produsele crescute în laborator, însă comercializarea largă încă nu a început. Israelul este considerat un lider global în inovarea și producția de carne cultivată, chiar dacă vânzarea la scară largă nu a început încă. Japonia, China și Australia se pregătesc pentru a introduce pe piață carnea cultivată.
Costurile de producție ale cărnii cultivate în laborator au scăzut considerabil, de la aproximativ 325.000 de dolari pentru primul burger realizat în 2013 la câteva zeci de dolari pe kilogram în prezent. Cu toate acestea, costurile rămân ridicate pentru a permite comercializarea pe scară largă. Experții estimează că, în următorii 5-15 ani, datorită progreselor tehnologice și extinderii producției, carnea sintetică ar putea deveni suficient de accesibilă pentru a ajunge la mase.
De cealaltă parte, există îngrijorări privind viața micilor fermieri din România, afectată deja de ani buni de fenomene extreme, dar și de monopolul fermelor industriale, așa cum arată o analiză publicată de Snoop.
„Din punct de vedere economic, ar concentra și mai mult sistemul alimentar în mâinile unor afaceriști care de fapt nu au legătură cu producția de hrană, ci se ocupă cu comerțul, cu tehnologia, cu sectoare din tot ce înseamnă sistemul alimentar, se îndepărtează tot mai mult de sursa hranei. Este un pericol complex”, explică Ramona Duminicioiu, președinta Eco Ruralis, o asociație ce reprezintă interesele și drepturilor micilor fermieri.
Conform ultimului recensământ agricol (Institutul Național de Statistică, 2020), o treime din terenul agrar din România e folosită pentru pășuni. Datele arată o polarizare extremă în industria cărnii, dominată de câteva companii mamut.
Spre exemplu, jumătate din efectivele de păsări din România sunt deținute de 95 de companii, adică de doar 0,004% din exploatațiile agricole cu păsări din țară.
Mai departe, 140 de companii dețin peste jumătate din porcinele din țară, în medie câte 13.800 de porci fiecare. Media națională e de doi porci pe exploatație agricolă.
Cine sunt inițiatorii legii? Ministrul Agriculturii, între ei
Siminica Mirea e senator PSD Olt și vicepreședintele filialei județene. Deține, împreună cu soțul ei, 29 de terenuri agricole în județul Olt, însumând aproximativ 3,6 milioane de metri pătrați.
Senatoarea e membră în Grupul de Acțiune Locală (GAL – o entitate juridică de parteneriat public-privat care dezvoltă un anumit teritoriu rural, parte din PNDL) numit Vedea Găvanu Burdea. Soțul ei este membru în GAL datorită funcției de primar în comuna Crîmpoia, Olt, iar fiica lor este membră prin compania Diana Interagro SRL.
În GAL mai este și Asociația Tinerilor Fermieri (ATF) din Olt al cărei președinte e Florin Ciobanu. Acesta deține funcția de vicepreședinte în Asociația Forța Fermierilor, organizație membră în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC). Ciobanu a fost consilier personal în Ministerul Agriculturii în 2018 și în 2022, în timpul mandatului lui Petre Daea. Din 2023 a devenit consilierul personal al noului ministru, Florin Barbu.
Asociația Tinerilor Fermieri organizează anual evenimentul „Ziua Recoltei”, unde politicienii vin să facă băi de mulțime. La ultima ediție au participat și s-au fotografiat cu țăranii patru dintre inițiatorii legii care interzice carnea cultivată: Marius Iancu, Siminica Mirea, Emil Albotă și Florin Barbu.
- Reporterii Snoop au încercat, în mai multe rânduri, să o contacteze pe Siminica Mirea, însă senatoarea nu a răspuns la telefon sau mesaje.
Paul Stănescu, numit adesea baron din cauza influenței pe care o are în județul Olt și în Partidul Social Democrat, este senator din 2016, fost vicepremier și ministru al Dezvoltării în guvernul Viorica Dăncilă. Chiar dacă nu mai este președintele Consiliului Județean Olt, Stănescu este considerat șeful de facto al județului. A fost auditat în dosare de corupție legate de subvenții europene, finanțări ilegale și alte fapte de abuz în serviciu.
Nepotul lui Paul Stănescu, Veronel Bolborea, deține prin intermediul tatălui său o fermă în Olt cu o capacitate de 1.900 de porci, conform datelor Agenției pentru Protecția Mediului Olt din 2024.
Iar Alexandru Stănescu, fratele senatorului, deține o fermă de porci în Vișina, Olt, care, conform declarațiilor lui Paul Stănescu, în 2020 avea 1.800 de capete. Acesta este și directorul general al Agenției de Dezvoltare Regională Sud-Vest „Oltenia”.
Fiul lui Alexandru Stănescu, Alex-Florin Stănescu, a fost pus sub acuzare de Parchetul European într-un dosar legat de subvenții pentru ferme de porci.
- Nici Paul Stănescu nu a răspuns apelurilor și mesajelor reporterilor Snoop.
Emil Albotă, Vicepreședinte PSD Olt, și Marius Iancu, amândoi deputați din filiala condusă de Paul Stănescu, sunt și ei printre inițiatorii legii.
Ministrul Agriculturii: „Eu nu dau la copii(i) mei carne sintetică”
Florin Barbu, unul dintre inițiatorii legii, a lucrat la Primăria Slatina în mandatul lui Darius Vâlcov, politician condamnat pentru trafic de influență. În perioada 2014-2020 a fost director general al Agenției Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, iar din 2020 este deputat. Nu are studii în agricultură, însă a fost propunerea PSD la Ministerul Agriculturii, funcție pe care o ocupă în prezent.
Numele lui a apărut alături de cel al lui Paul Stănescu la începutul anului, în dosarul în care Parchetul European investighează două firme apropiate de senatorul PSD. Acestea au primit subvenții pentru stuful din Delta Dunării, la șapte luni după ce Barbu a schimbat legislația astfel încât acesta să fie considerat pajiște.
Contactat de Snoop, Florin Barbu a răspuns întrebărilor reporterilor prin mesaje pe Whatsapp, spunând că se află în ședință de guvern. „Nu credeam asta, că nu mai vreți animale în România și vreți laboratoare”, a transmis ministrul Agriculturii.
„Decizia mea este clară”, „eu nu vreau să se comercializeze carne sintetică” a mai spus ministrul. Apoi a adăugat: „Eu nu dau la copii(i) mei carne sintetică.”
Ministrul Barbu a negat și orice legătură pe care ar avea-o colegul său de partid, Paul Stănescu, cu industria porcină.
Întrebat care sunt argumentele pentru care susține această lege, Florin Barbu a spus că „distruge securitatea alimentară, agricultura și zootehnia”, fără să detalieze despre cum se întâmplă asta și care este impactul asupra cetățeanului.
Adrian Chesnoiu, fost ministru al Agriculturii în cabinetul Nicolae Ciucă, a lucrat ca ofițer în „Doi ș’un sfert”, Direcția Generală de Informații și Protecție Internă. Chesnoiu este absolvent al Academiei de Poliție și a ocupat funcția de viceprimar al Caracalului. A fost director de cabinet pentru diverși secretari de stat, inclusiv la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și la Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați.
Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe fostul ministru al Agriculturii pentru abuz în serviciu legat de organizarea unor concursuri de angajare la unele direcții agricole județene. Alături de el au mai fost trimiși în judecată și alți angajați ai ministerului.
Cine promovează legea. Senator PNL: „Nu e conflict de interese că am o fermă de porci”
Inițiatorii nu au promovat aproape deloc legea propusă. Florin Barbu și Siminica Mirea au făcut câte o postare pe Facebook, după ce propunerea a trecut de Senat, în timp ce Adrian Chesnoiu a răspuns telefonic la întrebările reporterilor de la Adevărul.
În schimb, înainte de votul din primul plen, George Scarlat, senator PNL, i-a îndemnat pe colegii lui să voteze în favoarea proiectului. La scurt timp după votul din Senat, politicianul a vorbit la Prima News despre proiectul de lege și despre necesitatea interzicerii cărnii cultivate.
Scarlat deține o fermă mare de porci din țară despre care, în 2018, spunea că are peste 12.000 de capete. A fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii și în prezent e președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat.
Senatorul ocupă funcția de vicepreședinte în Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România (APCPR), organizație membră AAC, care reunește unele dintre cele mai mari companii producătoare de carne din țară.
Comisia pentru Agricultură prezidată de George Scarlat a respins un amendament care prevedea ca un aliment să poate fi considerat „produs românesc” doar dacă vine din fermele „din proprietatea unor cetățeni români”. Produsul poate fi românesc, chiar dacă provine de la fermele deținute de străini în țară.
Asta în condițiile în care atât Scarlat, cât și inițiatorii legii au promovat legea ca fiind benefică pentru producătorii români, „bucătăria și tradiția alimentară”.
Contactat telefonic de Snoop, George Scarlat a declarat că nu reprezintă un conflict de interese faptul că deține o fermă de porci, pentru că este una mică:
„Din punct de vedere al activității mele în mediul privat, eu asta am dezvoltat și însemn 0,0001% dintr-o piață, înseamnă nimic. Am un conflict de interese să apăr țara asta de toți idioții care sunteți plătiți să introduceți tot ce înseamnă capital străin. Pot să fac și 200.000 [de porci], care e problema?”, acuză acesta.
Senatorul PNL a mai spus că nu a promovat articolul de lege care interzice comercializarea cărnii cultivate, ne-a acuzat că facem parte dintr-un grup de interese și că nu susținem produsele românești:
„Dacă tot acceptăm ideea de piață liberă, atât timp cât noi nu suntem pregătiți și aici suntem vinovați cu toții, de la legiuitor în primul rând și până la consumator, cu toții suntem vinovați de faptul că în acest context de piață liberă noi am devenit vasali față de propriile noastre principii. (…) Oare când ne trezim? Haideți să facem front comun, să ne vedem de interesul național și de tot ce avem de făcut în țara asta, nu de multinaționale.”
Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România nu a fost consultată
Am consultat datele financiare ale companiilor care, conform Ministerului Agriculturii, figurează ca membri în Asociația Producătorilor de Carne de Porc din România. Împreună, companiile reprezentate însumează o cifră de afaceri de 3,2 miliarde de lei.
Aproape un sfert din membri sunt companii cu acționariat străin, nu românesc, iar două treimi din cifra de afaceri vin de la ele.
Președintele APCPR, Ioan Ladoși, a declarat că asociația nu a fost consultată înainte de introducerea Articolului 5 în proiectul de lege.
Mai mult, vorbind în nume personal, Ladoși crede că interzicerea prin lege a cărnii cultivate în laborator este doar o chestie de moment, pe termen scurt, întrucât nu avem cum să ne opunem progresului științific.
„Este inutilă, să dea bine la publicul larg. Carnea sintetică ține de pionierat și e o treabă care până la urmă tot de la animal pornește”, spune acesta.
Niciun răspuns de la Alianța pentru Agricultură și Cooperare
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) este o organizație care susține că reprezintă în jur de 3.500 de fermieri ce dețin aproape o treime din terenul agricol din țara noastră. AAC este și membru în Copa-Cogeca, una dintre cele mai puternice organizații de lobby la nivelul Uniunii Europene. Printre membrii lor sunt fermieri care dețin terenuri mari și care practică agricultura industrială. Chiar dacă susțin că reprezintă toți fermierii din UE, o investigație Lighthouse Reports arată că fermierii mici sunt nereprezentați și acuză organizația că luptă pentru interesele marilor companii agroindustriale.
Atât George Scarlat, cât și fostul ministru Adrian Chesnoiu au fost invitați ca vorbitori la mai multe evenimente organizate de AAC și Copa-Cogeca.
AAC folosește o tactică numită revolving doors. Marii fermieri care dețin funcții de conducere în AAC ajung parlamentari sau secretari de stat, iar după terminarea mandatului urcă în ierarhia Copa-Cogeca.
- Marius Micu este, de exemplu, vicepreședinte Copa. Micu a fost membru PNL, actual membru PSD, a ocupat funcția de secretar de stat în Ministerul Agriculturii din 2021 până în 2022 și funcția de consilier personal în Ministerul Agriculturii din 2019 până în 2021.
- Daniel Botănoiu, membru PSD și fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii. După ce a fost secretar de stat mai bine de opt ani, Botănoiu a devenit președintele Asociației Fermierilor din România, membru fondator Pro Agro și membru al Alianței pentru Agricultură și Cooperare.
Fiecare membru AAC deține, în medie, peste 850 de hectare, de 200 de ori mai mult decât un fermier obișnuit, care deține în jur de două-patru hectare. APCPR e organizație fondatoare în AAC.
- O investigație Snoop arată că în 2021, 20% dintre cele mai mari ferme ca dimensiune controlau 82% din suprafața agricolă a țării.
- Majoritatea – 97,8% – lucrează o suprafață mai mică de 20 de hectare. România are 2,8 milioane de ferme.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare nu a comunicat oficial despre legea care interzice carnea sintetică, dar pe tot procesul legislativ au fost implicați foști membri sau persoane încă active în organizație: Florin Dumitru, fost președinte al Federației Pro Agro și vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, George Scarlat, președinte al Comisiei pentru Agricultură din Senat și vicepreședinte al APCPR și Adrian Alda, secretar în aceeași comisie și fost președinte al Asociației Fermierilor din România, filiala Arad. Tatăl său e vicepreședinte în Asociația Forța Fermierilor, membru în AAC.
- Am încercat să contactăm reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare pentru a le cere opinia privind interzicerea comercializării cărnii sintetice, însă aceștia nu au răspuns nici la telefon, nici la mesaje.
Lobby european: cum a interzis Italia carnea sintetică
Fenomenul revolving doors nu e prezent doar în România și nu este singurul mecanism folosit de industrie ca să împingă legi favorabile. Campania europeană împotriva cărnii sintetice a fost coordonată de organizații care fac parte din Copa-Cogeca sau sunt partenere.
Una dintre ele este European Livestock Voice (ELV), o campanie coordonată de 11 grupuri agroindustriale, printre care și Copa-Cogeca, care reunesc cele mai mari companii din sector.
Scopul declarat al ELV este să readucă „un discurs echilibrat” cu privire la carne și lactate, dar watchdog-ul european DeSmog spune că miza lor este să păstreze sistemul actual, care este avantajos pentru marile corporații și să spele imaginea industriei.
Aceste organizații s-au poziționat împotriva măsurilor propuse de UE pentru a combate efectele încălzirii globale, au negat impactul climatic pe care îl au practicile agriculturii industriale și au militat împotriva propunerilor de a reduce consumul de antibiotice. Au contrazis vehement studii reputate care arată că avem nevoie de practici noi în agricultura animală pentru a evita dezastrul climatic, în timp ce au promovat articole „științifice” criticate și considerate înșelătoare de către experți.
Concluziile lor susțin că industria cărnii nu are nevoie de o reformă urgentă și că problemele cauzate de aceasta nu sunt grave.
Coldiretti, membru ELV din Italia, a fost vârful de lance al campaniei împotriva cărnii sintetice. La o lună după ce premierul Giorgia Meloni a format guvernul, în noiembrie 2022, organizația a lansat o petiție prin care cere interzicerea produsului argumentând, printre altele, că producția sa va consuma mai multă energie decât carnea naturală, că e mai periculos pentru sănătatea umană și că „există o legătură extraordinară între mâncare și natură”.
În petiția semnată de prim-ministra Meloni și de Francesco Lollobrigida, ministrul agriculturii, scrie despre corporații care vor să domine industria și despre mâncare costisitoare, nesănătoasă și modificată genetic. Coldiretti colaborează cu McDonalds și cu cele mai mari companii producătoare de carne din Italia.
Petiția s-a transformat într-o propunere de lege promovată de ministrul agriculturii. A fost adoptată spre finalul anului în aplauzele Coldiretti și ale președintelui Copa-Cogeca, Pekka Pesonen.
Nu întâmplător măsura a fost promovată de ministrul Lollobrigida. Șeful său de cabinet a fost director în cadrul Coldiretti până în septembrie 2023, iar fostul ministru al agriculturii a sugerat că Lollobrigida a ajuns în funcție pentru că a fost „ales” de Coldiretti.
Ministrul susținut de lobbyiștii italieni nu s-a mulțumit cu victoria pe plan intern și a anunțat că vrea să promoveze legea și în alte țări europene, în ciuda criticilor venite din partea opoziției, a organizațiilor care militează pentru protecția mediului și, mai târziu, a Comisiei Europene.
Pentru că legea adoptată de italieni încalcă regulile pieței unice europene, Comisia s-a autosesizat și a declanșat mecanismul TRIS, utilizat pentru evaluarea conformității legislației naționale cu regulile pieței unice. Italia trebuia să oprească proiectul de lege urmând să fie analizat de alte state membre.
Lituania a fost delegată să facă un raport pe textul de lege adoptat de italieni. Concluzia lituanienilor a fost că măsura încalcă regulile Uniunii Europene, că nu poate fi implementată și că nu există studii care să arate vreun pericol al cărnii sintetice.
Raportul a fost ignorat.
Lollobrigida a înaintat Consiliului European o notă semnată de Italia, Franța, Austria, Polonia, Ungaria și alte șapte țări, printre care și România, prin care se poziționează împotriva cărnii sintetice. Nota are aceleași argumente ca cele folosite în petiția inițiată de Coldiretti, inclusiv că alimentul produs în laborator are un impact asupra mediului mai grav decât carnea naturală.
De data asta însă argumentul e însoțit de un articol preprint, care nu a trecut prin procesele academice de verificare, publicat de Universitatea Davis din California. Un raport al fundației Changing Markets, organizație care dezvăluie practici iresponsabile și susține schimbarea către o economie mai sustenabilă, menționează articolul ca un exemplu al campaniilor de dezinformare conduse cu ajutorul comunității academice și concluzionează că se bazează pe ipoteze greșite sau exagerate.
O investigație publicată de Unearthed și de The New York Times arată că Universitatea Davis primește finanțare din partea industriei cărnii, iar publicațiile realizate acolo au fost utilizate de-a lungul timpului în campanii de lobby.
După poziția luată oficial în Parlamentul European, Lollobrigida a început turul de promovare a campaniei, însoțit de Ettore Prandini, președintele organizației Coldiretti, și de Luigi Scordamaglia, CEO-ul companiei Inalca, gigant de pe piața de carne din Italia și fost director în cadrul Coldiretti. Inalca este la rândul ei parteneră cu grupul de lobby din Italia.
CEO-ul Scordamaglia reprezintă și Eat Europe, alt proiect care luptă împotriva comercializării cărnii sintetice și care a fost fondat de Coldiretti și de think-thank-ul Farm Europe. Acesta din urmă este finanțat de industria de biogaz. Militează împotriva planurilor de a reduce consumul de pesticide, de a revitaliza ecosistemele distruse și de a limita poluarea cauzată de fermele animale.
Ungaria: „Ne distruge cultura”
Delegația italiană s-a întâlnit cu fostul guvern condus de Morawiecki din Polonia și, conform informațiilor obținute de jurnaliștii de la Atlatszo, cu ministrul agriculturii din Ungaria. La scurt timp după vizită, ministrul a anunțat că și Ungaria va interzice carnea sintetică, argumentând că „dacă va fi introdusă, o să ne distrugă cultura”.
Ungaria este un producător important de carne la nivel european și exportă 4,5% din puii din UE. În ultimii ani fermele familiale mici au dispărut și au fost înghițite de mari afaceriști. Doar 24 de corporații produc jumătate din cifra de afaceri din industria cărnii și realizează jumătate din exporturi.
Piața cărnii din Ungaria este dominată de trei figuri cheie, fiecare cu legături politice și afaceri controversate.
- Piero Pini, un afacerist italian, controlează cel mai mare abator din țară (1,2 milioane de capete, adică jumătate din porcii din țară), dar este implicat în scandaluri de evaziune fiscală și spălare de bani în Ungaria și Polonia.
- Sandor Csanyi, un oligarh cu legături strânse cu partidul de guvernare Fidesz, deține un abator de mari dimensiuni și alte afaceri agroindustriale.
- Lőrinc Mészáros, un alt apropiat al Fidesz, a devenit rapid un jucător important în industrie, beneficiind de subvenții și licitații publice, fiind considerat un om de paie al partidului lui Viktor Orban.
Un fermier dintr-un partid de opoziție și un economist agricol, intervievați de publicația Atlatszo, au declarat că nu se așteptau la interzicerea cărnii cultivate în laborator.
Amândoi au spus că ministrul agriculturii a anunțat interzicerea ca să „creeze impresia că guvernul susține fermierii locali” și ca o „reacție la inițiativa Italiei”.
Legea încă nu a fost adoptată, dar Ungaria a preluat președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene și pe 15 iulie, la prima întâlnire a Consiliul Agricultură și Pescuit, au menționat dorința de a interzice carnea sintetică.
Sursele jurnaliștilor de la publicația Unearthed au afirmat că Ungaria, Franța și Italia au încercat să prezinte carnea sintetică drept un pericol la tradițiile europene, în timp ce delegații din Spania și Germania s-au opus acestei perspective.
Consecințe posibile și în România
Scopul acestor legi este de a pune presiune pe Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară (EFSA), singurul organism care are autoritatea de a interzice carnea sintetică pe piața UE, spun surse familiarizate cu negocierile de la nivel european.
Cum funcționează Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară (EFSA)
Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară (EFSA) este o agenție a Uniunii Europene responsabilă cu evaluarea riscurilor legate de siguranța alimentelor în Europa. EFSA oferă evaluări științifice independente care stau la baza deciziilor politice și reglementărilor UE. Procesul de introducere a unui nou aliment pe piața UE implică depunerea unei cereri de către producător sau importator, care include informații detaliate despre produs, inclusiv compoziția, procesul de producție, studiile de toxicologie, date privind valorile nutriționale etc. EFSA analizează aceste date pentru a evalua riscurile potențiale și emite o opinie științifică. Dacă opinia este favorabilă, produsul poate fi autorizat pentru comercializare. Procesul durează între 6 și 18 luni și se concentrează pe siguranța pentru consumatori și respectarea normelor legale și etice.
Legile adoptate la nivel național sunt inutile fără acordul științific al EFSA și statele care adoptă prematur o lege care să interzică carnea sintetică pot avea soarta Italiei: declanșarea mecanismului TRIS și riscul unei proceduri de infringement. Pus în față cu această situație, Adrian Chesnoiu, fost ministru și inițiator al legii, ne-a prezentat unul dintre motivele pentru interzicerea cărnii sintetice:
„A fost mai degrabă un mesaj pentru producătorii români de carne, cei care se află în industria agroalimentară și care ridicau anumite întrebări sau anumite temeri legate de înlocuirea cărnii tradiționale cu acest produs sintetic din laboratoare. A fost un răspuns la întrebări și dubii pe care industria le-a ridicat la diverse evenimente sau în diverse momente.”
Chesnoiu participă constant ca vorbitor la evenimente organizate de Alianța pentru Agricultură și Cooperare și de Copa-Cogeca.
Conform unui articol Politico publicat în iulie, politicienii, corporațiile și grupurile de lobby militează pentru interzicerea comercializării cărnii sintetice din teamă că UE ar putea schimba felul în care se raportează la industria alimentară.
În centru stă Politica Agricolă Comună (PAC), un program european care oferă anual subvenții de peste 45 de miliarde de euro, o treime din bugetul blocului, către agricultori. Jurnaliștii spun că PAC e o vacă de muls pentru industria cărnii, care a dus la industrializarea rapidă și necontrolată a zootehniei de pe continent, la supraproducție, la distrugerea solului și a biodiversității.
Peste trei sferturi din banii din PAC ajung la fermele cu animale care asigură doar o treime din hrana de care au nevoie europenii. Dacă Uniunea Europeană decide să investească și în sisteme alternative de alimentație înseamnă că marii producători de carne vor primi mai puțini bani.
Cei care primesc majoritatea banilor din subvenții sunt afaceriștii cei mai bogați. Atât AAC, cât și Copa-Cogeca au avut campanii intense de lobby împotriva modificărilor PAC care vor să protejeze mediul, să ajute agricultorii mici, să reducă inegalitatea și să îmbunătățească alimentația europenilor, dar care ar lăsa marile companii agroindustriale cu mai puțini bani.
Îngrijorări pentru micii fermieri
Carnea cultivată în laborator este mai prietenoasă cu mediul decât cea convențională, arată unele studii internaționale, citate de publicația britanică The Guardian, întrucât evită poluarea asociată cu agricultura tradițională. Procesul de producție generează mai puțină apă și necesită mai puțin teren. Spre deosebire de creșterea animalelor, producția de carne sintetică nu folosește îngrășăminte și nu produce dejecții care pot contamina solul și apa. De asemenea, această tehnologie reduce semnificativ cererea de apă dulce, iar unele microorganisme utilizate pot fi cultivate chiar și în apă sărată, conservând resursele limitate.
În plus, carnea sintetică poate fi produsă în regiuni unde terenul agricol și precipitațiile sunt insuficiente, contribuind la securitatea alimentară globală. Această inovație oferă posibilitatea de a hrăni populații în locuri în care agricultura tradițională nu mai poate susține producția de alimente.
Există totuși îngrijorări legitime ce vizează comercializarea cărnii crescute în laborator.
„Nu susținem carnea sintetică pentru că ar elimina și mai mult de pe piață micii producători”, spune președinta Eco Ruralis.
Aceștia nu au acces la mijloacele de producție a cărnii sintetice, explică ea. „Nu este o tehnologie pentru micii producători, sub nicio formă, pentru că nu au acces la genul ăsta de tehnologii.”
Este esențial ca guvernele să asigure un acces echitabil la astfel de tehnologii și să prevină monopolizarea lor de către marile corporații, pentru a asigura beneficiile sale la scară globală, adaugă Ramona Duminicioiu.
Micii agricultori reprezintă majoritatea covârșitoare a fermierilor din România
Peste 70% practică agricultură de subzistență ori semi-subzistență, lucrând mai puțin de 2 hectare.
***
Au contribuit: Zachary Boren (Unearthed.com), Orsolya Fülöp (atlatszo.hu)
Editor: Iulia Roșu
Colaje foto: Ion Mateș
Aceasta este o investigație transfrontalieră realizată împreună cu jurnaliști de la Unearthed, Follow the Money și Atlatszo.hu