Update 4 septembrie / Alfred Bulai, reținut pentru 24 de ore
Alfred Bulai a fost pus oficial sub acuzare de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 pentru mai multe infracțiuni: folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, agresiune sexuală în formă continuată. Conform procedurii, în mod obișnuit, suspectul urmează să fie prezentat judecătorilor cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.
Anchetatorii au efectuat astăzi percheziții la locuința lui Alfred Bulai, apoi sociologul a fost dus la audieri la Secția 2 Poliție, unde a stat timp de aproape patru ore.
Update 2 august / Reacția facultății de științe politice
„Auzeam doar zvonuri. Ceea ce știam nu este ceea ce am aflat cu indignare și dezgust”, a fost reacția facultății de științe politice din SNSPA, citată de HotNews. Conform sursei citate, se angajează să ia măsuri ca mediul din facultate să fie unul sigur, la adăpost de discriminarea de gen și hărțuirea sexuală.
Update 1 august, ora 13 / Sesizările de hărțuire, direct la parchet sau poliție
Decizie la Guvern după investigația Snoop în cazul Alfred Bulai: Sesizările privind hărțuirea sexuală vor fi transmise de universități direct la parchet și la poliție, transmite Hotnews.
Premierul Marcel Ciolacu a spus la începutul ședinței de Guvern de joi că legea va fi modificată astfel încât orice autoritate publică, începând cu universitățile, să fie obligate să trimită sesizările cu referire la fapte penale direct la parchet și poliție. Declarația vine în contextul investigației Snoop, care a scos la iveală abuzuri sexuale ale profesorului Alfred Bulai de la SNSPA.
În plus, într-o reacție pentru edupedu.ro, premierul Ciolacu a anunțat că modifică radical legislația privind sesizările anonime pentru hărțuire sexuală: cele depuse pentru fapte din Codul Penal vor fi trimise către parchete și poliție și vor fi acceptate exact ca în cazul avertizorului de integritate.
Update 31 iulie, ora 17 / Reacție a Consiliul Național al Rectorilor
Consiliul Național al Rectorilor, după cazul profesorului Alfred Bulai: „Asemenea comportamente nu trebuie tolerate sub nicio formă”, notează HotNews.ro.
Consiliul Național al Rectorilor (CNR), care reunește conducătorii tuturor universităților din România, a adoptat miercuri o rezoluție ce a venit după ce Snoop.ro a publicat mărturii despre comportamentul profesorului Alfred Bulai, de la SNSPA. În document, se precizează că CNR are „toleranță zero faţă de hărţuire şi abuz în mediul universitar”.
Update 31 iulie, ora 15 / Prima reacție a Ministerului Educației
Ministerul Educației a postat, pe site-ul propriu, o primă reacție după investigația Snoop.ro. Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU) va iniția verificări, transmite instituția, la nivelul instituțiilor de învățământ superior cu privire la: cazurile care au vizat elemente de hărțuire sexuală (sau fapte asimilate); modul în care acestea au fost gestionate la nivelul comisiilor de etică universitară și rezultatele acțiunilor întreprinse la nivel instituțional, inclusiv prin raportarea la măsuri de prevenție.
Hărțuirea sexuală este un flagel, care are consecințe dezastruoase atât asupra victimelor, cât și asupra climatului profesional din orice organizație. Atunci când cei care hărțuiesc sunt și în poziții care presupun încredere și autoritate, precum cea de cadru didactic, impactul este cu atât mai devastator. Apreciez curajul tuturor celor care au făcut un pas în față și au spus adevărul și îi încurajez pe toți cei care au fost victime ale abuzurilor de orice fel să le semnaleze. În calitate de ministru, am urmărit constant îmbunătățirea legislației în domeniul eticii și deontologiei în mediul educațional. Solicit universităților ca orice abatere de la normele de etică și integritate să fie aspru sancționată, asigurând protecția victimelor și asistența post-traumatică. De asemenea, vom acționa, împreună cu instituțiile abilitate și cu mediul universitar, pentru a crește acțiunile de prevenție în sistemul educațional, a scris Ligia Deca, ministrul educației.
Update 30 iulie, ora 19 / Bulai, cerere de pensionare
Profesorul Alfred Bulai și-a depus cererea de pensionare din SNSPA în ziua apariției investigației Snoop despre abuzurile sexuale la adresa mai multor studente și după ce poliția a anunțat că deschide dosar penal. Informația a fost publicată inițial de Libertatea și confirmată de HotNews.ro.
Update 30 iulie, ora 16 / Apel al procurorilor
Procurorii au lansat un apel pentru sesizarea Parchetului de către „oricine deține date relevante” despre Alfred Bulai, scrie HotNews.ro.
Parchetul General „încurajează orice persoană care deține date relevante” în cazul Alfred Bulai să îi contacteze pe procurori și le asigură pe victime că le va proteja identitatea. Ministerul Public le cere celor care au informații să contacteze Parchetul Judecătoriei Sectorului 1, la adresa de mail [email protected].
Update 29 iulie, ora 16 / Poliția a început o anchetă
Poliția Capitalei a început o anchetă în cazul profesorului Alfred Bulai, de la SNSPA, în urma investigației Snoop. Polițiștii fac cercetări pentru „folosirea funcției în scop sexual”.
Iată comunicatul Poliției:
DGPMB
Cu privire la informațiile apărute în spațiul public, ce fac referire la faptul că, un cadru didactic al unei Universități din București ar fi avut un comportament nepotrivit față de mai multe studente, Serviciul Informare și Relații Publice este abilitat să comunice următoarele:
Polițiștii Capitalei au demarat investigațiile, față de persoana în cauză urmând a fi dispuse măsurile legale ce se impun.
Cercetările sunt continuate de către polițiști din cadrul Secției 1 Poliție, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de folosirea funcției în scop sexual, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1.
Update 29 iulie, ora 12 / Reacția SNSPA
Conducerea SNSPA a sesizat Comisia de Etică și Consiliul Facultății de Științe Politice. Până la finalizarea cercetărilor, Alfred Bulai nu mai are voie să predea și este suspendat din funcția de șef al Departamentului de Sociologie.
„Este esențial ca toți studenții să se simtă respectați și protejați în timpul studiilor la SNSPA. Considerăm inacceptabile acțiunile care pot încălca demnitatea și integritatea studenților noștri. Vom colabora cu toate părțile implicate pentru a elucida acuzațiile și a lua măsurile adecvate, conform regulamentelor interne și legislației în vigoare”, se arată în comunicatul universității.
- A fost și prodecan, și secretar de stat. Alfred Bulai apare constant în media și este cunoscut ca „unul dintre cei mai buni sociologi din România”.
- Cheamă studentele la terase pentru a discuta prestația lor la curs, dar le pune întrebări despre viața lor sexuală. Le vorbește și câte patru ore despre cum trebuie să se poarte o femeie, astfel încât bărbatul „să se simtă puternic”.
- Potrivit afirmațiilor lui Bulai către fete, studentele trebuie să fie „sexicioase”, să aibă curaj „să-și expună corpul”. Le critică dacă nu sunt așa. Și în momente cheie, le provoacă. „Dacă îți zic să te dezbraci, te dezbraci?”, se aude profesorul pe o înregistrare ajunsă în posesia Snoop.
- Bulai își perfecționează tehnica de aproape trei decenii. Studente care nu se cunosc între ele relatează abuzuri aproape trase la indigo, comise la ani distanță.
*Unele dintre persoanele cu care am discutat au dorit să rămână anonime.
- Profesorul încearcă până are succes. Pe unele studente le pipăie sau încearcă să le sărute, cu altele ajunge să facă sex. Le induce sentimentul că ele sunt vinovate pentru ce se întâmplă, potrivit înregistrărilor și mărturiilor. „Îmi spunea că eu sunt cea care îl seduce”, relatează una dintre victime.
- „Profesorii știu”, „studenții știu”, „nu e ceva care să nu se vadă”, afirmă unii dintre cei peste 18 martori și victime din generații diferite, cu care Snoop a discutat.
- „Este prima dată când aud subiectul și vă asigur că SNSPA va acționa după lege, fără niciun fel de tresărire. Astfel de lucruri nu sunt acceptabile într-o instituție de învățământ”, spune rectorul Remus Pricopie, contactat de Snoop.
- Alfred Bulai neagă acuzațiile. „Habar n-am de această chestiune. Sigur este că nu s-a dezbrăcat. Nu există o asemenea cerință”. Refuză un interviu video.
„Tremuram și mă dezbrăcam”
„Tremuram și mă dezbrăcam”, povestește plângând Alexandra Costa, fostă studentă la SNSPA, cum a ajuns în vara lui 2014 să-și dea hainele jos în fața profesorului ei de sociologie, Alfred Bulai.
Avea 19 ani și venise la București din Bechet, județul Dolj. Bulai avea 51 de ani și era atunci prodecanul Facultății de Științe Politice.
S-a întâmplat la finalul stagiului de practică pe care profesorul îl organizează aproape în fiecare an cu studenții din anul I și II la Sociologie, într-o zonă rurală. Aceștia învață să aplice chestionare și fac interviuri cu localnicii. La final, Bulai le dă feedback individual, la el în cameră, unde este cazat.
„Într-un loc care să fie privat”, motivează Bulai în conversația pe care a avut-o cu Snoop.
Pentru întâlnirea cu Alexandra, profesorul pregătise terenul într-o discuție anterioară, în care insistase pe „defectele” ei, pe „faptul că nu sunt sigură pe mine și trebuie să lucrez la asta”, spune ea. Apoi, la el în cameră, o întreabă:
„Acum ești mai sigură pe tine? (…) Vreau să văd că ai încredere în tine să te dezbraci”, povestește fosta studentă.
„Mi-am dat hainele jos și mi-a zis: «Și chiloții»”
Profesorul îi face în timpul ăsta complimente: „Ce țâțe șmechere ai, gagico”, spune ea.
Apoi „mi-a zis să mă duc la el (…) Nu mai stătusem niciodată în picioare dezbrăcată în fața cuiva. Și mi-a zis «Ia uite ce sexy ești, cum să n-ai încredere în tine». Și mi-a pus mâna pe țâțe (…) și pe fund. (…) Tremuram, nu mai eram coerentă”, retrăiește ea momentul.
Profesorul îi dă voie să se îmbrace.
Contactat de Snoop, Bulai neagă că ar fi cerut vreodată vreunei studente să se dezbrace în cadrul acestor întâlniri individuale.
La două ore după abuz, victima are primul acces de furie, când un coleg îi cere un pix. „Am făcut un atac de panică și au urmat foarte multe după. Așa au început hiperventilarea, plânsul, stresul”, povestește Alexandra.
Atacurile de panică sunt frecvente după un abuz, explică psihologul Bogdan Morar: „Ele apar ca răspuns la trauma suferită, fiind o reacție a corpului la stresul extrem”.
Profesorul o laudă seara în fața colegilor „Mi-a zis: «excepțional, extraordinar, cel mai bun proiect (din practică) dintre toate (…) ești cea mai bună, ești prințesă, ești perfectă»”, își amintește Alexandra.
A doua zi pleacă la București. Dar nu se termină aici.
Bulai îi cere să-l sune și se mai văd de două ori în vara lui 2014, „ca să vorbim despre care sunt următorii mei pași în carieră”, povestește Alexandra. Odată se întâlnesc la o terasă de lângă apartamentul său. Discuțiile de două ore divaghează în „penibil, josnic, înjositor”, rememorează ea.
„«Cu câți bărbați ai făcut sex, câtă experiență ai?» Îmi place de el? M-aș culca cu el? «Vii cu mine la munte? Dar la mine acasă, vii? Uite, stau acolo»” și îi arătă cu degetul etajul unui bloc, povestește fosta studentă.
„Nu acum”, îi răspunde Alexandra.
Este îngrozită: „Gândeam că n-am cum să scap (…), nu o să mai am carieră”.
Acum, când își amintește episodul și se uită cu ochii de adult la „copilul” de la terasă, ar vrea să strige „Sunați Poliția, vă rog!”.
Profesorul confirmă într-o discuție cu Snoop că se întâlnește deseori cu studenții în afara unui cadru formal, „în general la o cafea. Mai ales când nu e nimeni la școală. Vorbim de licență, de chestii de genul ăsta. Eu nu am propus la nimeni să meargă la mine acasă”.
Comportamentul lui Alfred Bulai ar putea fi încadrat penal ca folosire abuzivă a funcției în scop sexual, este de părere Vladimir Ignat, avocat în cadrul asociației ANAIS. (click pentru detalii)
Art. 229, Cod Penal, Folosirea abuzivă a funcției în scop sexual: „Pretinderea sau obţinerea de favoruri de natură sexuală de către un funcţionar public care se prevalează sau profită de o situaţie de autoritate ori de superioritate asupra victimei, ce decurge din funcţia deţinută, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică sau de a exercita profesia sau activitatea în executarea căreia a săvârşit fapta.”
„Am dispărut”
Când începe școala, Alexandra este deja alt om. „A devenit mai izolată (…) Era foarte afectată – zdruncinată de-a dreptul”, povestește Adriana*, fostă colegă de an. Ulterior, relația lor se răcește. „Vedeam tantrumurile astea ale ei. (…) Întotdeauna se sfârșeau cu (…) «Nu știi prin ce trec eu»”, rememorează ea*.
La facultate, profesorul o invită pe Alexandra să meargă doar ei doi, cu liftul profesorilor. Îi spune: „Mamă, ce sexoasă te-ai făcut”, apoi îi propune să lucreze gratuit pentru campania la prezidențiale a lui Călin Popescu Tăriceanu, își amintește ea. „O prezenta de parcă, uite ce fac eu pentru tine”, explică fosta studentă. E de acord, dar nu livrează nimic.
Atacurile de panică devin din ce în ce mai dese: „Uneori rămâneam fără aer”.
Dintr-o studentă implicată în viața academică, „cade în extrema cealaltă; n-o mai interesează nimic”, își amintește mama ei.
În anul III, o cuprinde depresia.
„Nu puteam să ies din cămin zile, săptămâni, (…) să mă ridic din pat. (…), să am planuri, visuri. (…) Nu mai eram eu. Nu înțelegeam de ce”. Amintirile îi fac vocea să tremure și îi umplu ochii de lacrimi.
Victimele nu realizează mereu cauza atacurilor de panică, afirmă psihologul Bogdan Morar. Disocierea, un mecanism de supraviețuire a psihicului, separă trauma de emoțiile intense. Astfel, atacurile de panică pot fi declanșate de factori aparent nesemnificativi, care reamintesc subconștientului trauma inițială.
Alexandra încetează să se mai ducă la facultate. Nu își mai dă licența în acel an.
„Mi-era foarte rușine. (…) Tremuram atât de tare când intram pe ușile facultății”, își amintește ea. Pentru colegi a fost un șoc că nu a terminat. „(La cursuri) era tipa care răspundea la tot, știa tot, învăța tot”, spune Adriana*.
Alexandra pleacă din țară. „Am preferat să fiu departe, decât să stau cu gândurile mele”, explică ea de ce a dispărut.
Muncește în baruri din Anglia și într-un hotel „din mijlocul nicăierului”, în Scoția. Aici este diagnosticată cu tulburare de stres post-traumatic (PTSD). Urmează tratament medicamentos și face terapie pentru atacurile de panică ce continuă.
PTSD apare la 30-50% din cei care au suferit un abuz, spune psihologul Bogdan Morar. Se manifestă prin re-experimentarea traumei (flashback-uri, coșmaruri), evitarea amintirilor despre abuz și modificări negative ale gândirii și dispoziției (anxietate, depresie, furie).
Îi povestește mamei prin ce-a trecut după șapte ani: „Am fost șocată (…) Putea să-i fie tată, poate chiar mai mult, (bunic)”, spune părintele.
Fiica sa își dă licența online, după cinci ani, în 2021, în timp ce o prietenă o ține de mână. În comisia de examen este și Alfred Bulai.
„Realizez acum că eram un copil. Și că nu este legal, moral, ce mi s-a întâmplat”, subliniază Alexandra, la zece ani de la abuz.
SUSȚINE JURNALISMUL FĂRĂ LESĂ
Omul lui Tăriceanu
Începând cu 2001, Alfred Bulai (61) a fost timp de 14 ani prodecan al Facultății de Științe politice din cadrul SNSPA, cu o scurtă pauză între 2006 și 2008, în timpul Guvernului Călin Popescu Tăriceanu. Atunci a fost numit președinte al Agenției pentru Strategii Guvernamentale (ASG), funcție cu rang de secretar de stat.
Presa vremii scria că din această poziție a făcut propagandă pentru PNL din bani publici, tipărind patru milioane de fluturași la suprapreț, care promovau integrarea în UE prin poza lui Tăriceanu. În acest timp, Bulai oferea „gratis” „mărunte servicii” de consiliere pentru partid, după cum le numea el în presă.
Ca președinte ASG, Bulai a lucrat și la spălarea imaginii conaționalilor plecați în străinătate. În urma unui scandal iscat după ce un român a violat o studentă în Italia, ASG a alocat 15,5 milioane de lei pentru o campanie de contracarare a percepției negative prin povești de succes. Aceasta s-a desfășurat și în Spania, pentru 12,1 milioane de lei, dar românii de succes din spoturile video au fost într-un final înlocuiți cu actori.
În 2009, Alfred Bulai a fost premiat de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), în cadrul Gala Profesorilor Bologna, care își propunea „să recompenseze calitatea de dascăl și îndrumător a profesorului universitar român”.
În 2016 a fost numit din partea PSD membru în Consiliul de administrație al TVR, poziție pe care o deținut-o timp de un an și șase luni. În același an a devenit directorul Departamentului de sociologie, poziție pe care o deține și în prezent. Numai din această calitate a câștigat de la SNSPA, până în 2022, peste un milion de lei, conform declarațiilor de avere.
De-a lungul timpului a coordonat proiecte pentru Banca Mondială și Universitatea București. Este autor sau coautor a numeroase volume de sociologie, printre care manualul de clasa a XI-a.
De aproape două decenii își dă cu părerea la televizor, în presă și în emisiuni pe Youtube, ca o autoritate în domeniul său. Comentează despre alegeri, jocuri politice și măsurile guvernanților, dar și despre autostrăzi, videochat și crenvurști vegetali.
Aparițiile pe sticlă au contribuit la faima sa în facultate, atât printre studenți, cât și printre părinții acestora, care întăreau încrederea tinerilor în profesor. „La mine a avut o influență foarte mare faptul că maică-mea îl plăcea și vorbea mereu de el: că-i deștept, că apare la televizor”, povestește una dintre victime.
Profesorul și-a luat doctoratul în sociologie în 1996, la Universitatea București. În acea perioadă, în care a și predat, a început o relație cu studenta și viitoarea sa soție, Ana Bulai. Aveau să fondeze împreună, în 2002, o firmă de sondare a pieței, AB Research Grup (actuală AB European Research Group).
Aceasta a primit peste trei milioane de lei de la stat începând cu 2008, pentru diverse cercetări, sondaje și studii. Unele dintre cele mai mari sume au fost acordate chiar de Agenția națională pentru egalitate de șanse între femei și bărbați (ANES), Ministerul Educației și Agenția română de asigurare a calității în învățământul superior (ARACIS).
În 2017, anul în care AB Research a câștigat cele mai multe licitații (18 în loc de maximum șase în ceilalți ani), în piață se spunea că practică prețuri de dumping, ceea ce ridica întrebări asupra rezultatelor cercetărilor, care din lipsă de fonduri n-ar fi putut fi realizate cum trebuie, conform surselor Snoop.
Profesorul coopta în proiecte studenții de la clasă, pe care îi plătea fie la negru, fie prin contract de colaborare, cu 8-10 lei pentru aplicarea unui chestionar stufos, au declarat mai mulți foști studenți. „Rețeaua de operatori (de chestionare) era o rețea de studenți mai degrabă”, spune unul dintre ei, care a lucrat în companie. În timpul ăsta, firma profesorului încasa zeci de mii de euro. Cifra de afaceri pe 2023 este de aproape 1,2 milioane de lei.
Dar AB Research a câștigat bani și de la partide, ALDE și mai ales PNL, bani luați și prin Institutul de Politici Liberale.
A făcut sondaje și pentru campania electorală a lui Călin Popescu Tăriceanu, în 2014, la care foste studente spun că au fost invitate să lucreze gratis.
Alfred Bulai a divorțat de Ana Bulai în anii 2010. A ieșit din firmă anul trecut.
„Cultul lui Bulai”
Sociologul Alfred Bulai a fost mereu popular printre studenți. Cele care l-au avut profesor între 1995-1999, în timp ce își dădea doctoratul la Universitatea București, spun despre el că „avea talentul să se apropie de studenți”, „făcea activități foarte mișto”, „era plăcut pentru că avea un fel de ironie” și „nu era un profesor strict”.
Se vehicula „ideea că el este unul dintre cei mai buni sociologi din România”, spune Cristina Suliman, studentă între 2021 și 2024. „În primii ani eram fascinați. Era domnul diriginte, ne dădea acces la resurse”, spune Victoria*, studenta lui Bulai între 2008-2011.
În același timp, „era mereu morocănos sau serios sau supărat și trebuia să te asiguri” că nu-l superi, explică Mirela*, studenta sa între 2009-2012.
Reușea astfel să atragă în jurul său studenți cu „dorința de a-i face pe plac. Era cumva cultul lui Bulai. Un joc de putere”, subliniază ea. „Era constant o competiție între noi pentru atenția lui”, spune Victoria*. „Îl vedeai la TV și voiai să-l impresionezi”, adaugă Adriana*, studenta sa între 2013-2016.
Sălile erau mereu pline. Cursurile durau și patru, cinci ore fără pauză, până la zece seara, în fumul de trabuc al profesorului. Uneori avea derapaje verbale în privința femeilor sau a genurilor, care îi determinau pe unii studenți să părăsească sala.
„Sânii și sutienul sunt indicatori de status”, „bărbații validează femeia pentru că (…) e frumoasă”, „cele mici sunt cele mai atractive”, „femeile atunci când spun nu, de fapt, e da”, „violetul este culoarea homosexualilor și a femeilor de o moralitate îndoielnică”, „cauza lesbianismului este instinctul matern”, spun mai multe foste și actuale studente cu care Snoop a discutat.
Remarcile profesorului sunt problematice și pentru că sociologia „promovează înțelegerea și acceptarea diversității, (…) incluziunea”, explică Elena Trifan, doctor în sociologie, cadru didactic asociat la SNSPA și fostă studentă a lui Alfred Bulai între 2008-2011. (click pentru detalii)
Profesorul promovează însă teorii misogine și homofobe și în suportul de curs, „Concepte fundamentale în sociologie”. Susține că homosexualitatea ține de „un anumit caracter «patologic»”.
Dar „din punct de vedere social, nu este vorba de o boală”, precizează el pentru Snoop.
Mai scrie în curs că „normele de incest (…) privesc interdicţia accesului la anumite femei din comunitate”.
Și explică pentru Snoop: „Adică anumite femei nu mai considerau parteneri sexuali pentru că existau interdicții în acest sens. (…) Societatea umană a apărut în momentul în care au fost produse aceste norme”.
Limbajul „stigmatizează persoanele LGBTQ+, consolidează stereotipurile negative și excluderea socială”, spune Trifan. Subliniază că normele privind incestul sunt „construcții sociale complexe”, iar motivele pentru care există țin „de genetică, ordine socială și convingeri morale”.
Umilirea în public
Profesorul se lăuda la cursuri că „se pricepe să manipuleze lumea”, spune Iulia*, studenta lui Bulai în anii ‘90. „Ce făcea el era să ne împingă limitele. (…) Îi plăcea să te bage în situații în care te simți încolțit și n-ai scăpare”, povestește și Victoria*.
Își amintește că la un seminar despre conformism social, profesorul a provocat un coleg să-i pună mâna pe sân, prin sugestie și presiune socială. „A zis: «Dacă eu îi spun acum (colegului) să-i pună mâna pe sân Victoriei*, el nu o va face» (…) Și ce a făcut? Mi-a pus mâna pe sân”, spune fosta studentă.
„Umilirea în public” era o parte importantă din aceste jocuri ale minții, adaugă ea.
Carta SNSPA. Comportamentul insultător
„SNSPA nu îngăduie comportamente insultătoare, respectiv actele de exprimare injurioasă, intimidantă sau umilitoare, îndreptate împotriva participanţilor la activităţile din universitate, indiferent cine sunt aceştia. Astfel de acte, orientate împotriva inferiorilor ierarhici, constituie o formă de abuz de putere. Repetarea unui astfel de comportament faţă de aceeaşi persoană sau acelaşi grup poate să devină o formă de hărţuire.”
„Victoria* a ieșit din clasă plângând”, își amintește Elena Trifan, prezentă atunci în sală ca studentă. Nici profesorul, nici studenții nu au avut însă vreo reacție. „Nimeni nu s-a dus mai departe [să reclame conducerii]. Nu cred că am fi avut oricum curajul să facem asta (…) la vremea respectivă”, își aduce aminte Andrei*.
Victoria* a perceput întâmplarea ca o pedeapsă, pentru că-i refuzase profesorului avansurile cu ceva timp în urmă.
„A ÎNCERCAT SĂ MĂ SĂRUTE”
Sub pretextul feedback-ului academic pe temele de la seminar, Bulai o cheamă repetat pe Victoria* în biroul său de prodecan.
„Îmi spunea că ar trebui să fiu mai sexi (…), e un atu și n-ar trebui să mă ascund”, povestește ea. Când se îmbracă pe placul lui, mimează un fluierat, își amintește. „Mă întreba cum sunt în relația cu prietenul meu (…). A încercat să mă sărute. (…), M-a invitat la el acasă”, spune Victoria*.
Avea 20 de ani. Prodecanul aproape 50.
Contactat de Snoop, Alfred Bulai neagă că ar fi încercat să sărute vreo studentă în biroul său, care nu era „privat de-adevăratelea”. „Era și biroul doamnei prodecan de pe vremea aia. Erau și alții care aveau cheie”, spune el.
Șocată, Victoria* nu se mai duce la nicio întâlnire față în față cu el. La cursuri se străduiește să fie „invizibilă”, dar o reperează mereu. Așa că absentează mult.
Temele: poze erotice și scrisori de dragoste
„De ce violul nu ar trebui să fie pedepsit” este tema pe care Elena Trifan, studenta lui Bulai între 2008-2011, o primește la cursul de „Comunicare socială” ținut de sociolog.
La alt curs, „Experiment social”, „ne-a pus să ne facem poze”, iar băieții trebuiau „să dea note fetelor pentru atractivitate”, își amintește actuala profesoară, despre perioada studenției. Altădată, niște colege se pozează în sutien și în chiloți pentru un proiect care măsoară gradul de atractivitate, spune ea.
„Vorbea despre colegele mele. Le compara între ele”, își amintește Victoria* despre discuțiile avute cu profesorul în privat.
Întrebat de Snoop cum ajută astfel de teme studenții, Alfred Bulai spune că „este un gen de autoraportare la modul în care se privesc unii pe alții”.
Și cursul „Sociologia imaginii” este o ocazie pentru profesor să cântărească ce studentă se încadrează mai bine în tiparele sale.
Aurora Sandu, studentă la master între 2013-2015, povestește că Bulai le-a propus să vină la curs îmbrăcate astfel încât să arate că sunt feminine. Ea se duce pe tocuri, într-o rochie strâmtă. Profesorul o apreciază în fața clasei „că a crescut, s-a maturizat, e femeie acum” și e feminină, spre deosebire de colegele ei îmbrăcate mai reținut, povestește ea.
Nu se aștepta la asta, credea că ținuta „are un scop pentru cursul la care participam”, subliniază Aurora încrederea cu care o studentă investește un profesor.
Alfred Bulai nu-și aduce „aminte acum chestii de genul ăsta. Și dacă s-au întâmplat, s-au întâmplat acum 20 de ani. Dar faptul că se discută despre vestimentație sau despre corp ține de sociologia corpului”, explică el pentru Snoop.
Doi ani mai târziu, Ioana Pelehatăi, studentă atunci la master, rememorează cum profesorul le-a spus studenților să-și facă cinci fotografii în diverse ipostaze, dintre care una erotică. Iar Bulai „toca mărunt” pozele, „încurajând și participarea publică” a 40 de studenți.
- „Dacă nu insinua ceva nasol despre aspectul fizic al persoanei, avea această critică a esteticii fotografiei (…) Ești prea timidă, trebuie să arăți mai mult”, își amintește Ioana.
- „Erau tipe în sutien, expuse complet și el făcea mișto: «Asta percepi tu ca fiind erotic?»”, spune Victoria*, care a primit aceeași temă, între 2011 și 2013.
Din cauza cursului care „era o pierdere de vreme și o bătaie de joc din toate punctele de vedere”, Ioana a renunțat la master. L-a reluat trei ani mai târziu, după ce s-a asigurat că nu va avea cursuri cu Alfred Bulai.
„Imaginile erotice nu se refereau la ei, (la studenți), ci la construcția unei imagini care să fie erotică. Ține de cultura imaginii. Nu a fost niciodată vreo imagine care să fie cu tentă sexuală”, spune profesorul, chestionat de Snoop pe marginea acestui subiect.
Mai recent, temele profesorului au devenit și mai îndrăznețe. Sofia*, studenta lui până anul acesta, povestește că la cursul de „Sociologie publică și consultanță socială” a trebuit „să scriem despre iubitul ideal”, fără nicio legătură cu ce studiau.
Întrebat ce legătură are această temă cu ceea ce predă la curs, Alfred Bulai a explicat că temele „sunt legate de modul în care (studenții) văd diferite lucruri. (…) Asta înseamnă sociologie publică, să poți explica publicului larg anumite teme.”
Teodora Batâr povestește că profesorul o îndemna să-i trimită „o conversație între tine și țâțele tale”.
„Nu-mi aduc aminte în viața mea să fi spus așa ceva”, reacționează Alfred Bulai, contactat de Snoop.
Altădată a întrebat-o dacă nu vrea să-i adreseze o scrisoare de dragoste, spune ea.
„E un mod de a te cunoaște pe tine însăți, să-ți dea limite”, i-a motivat Bulai într-o întâlnire la terasă, a cărei înregistrare a ajuns în posesia Snoop. Telefonic însă, a negat că scrisorile i-ar fi adresate.
Țuică, striptease și lap dance
Stagiile de practică organizate de Bulai în fiecare vară sunt „foarte populare în facultate. Toată lumea voia să participe”, povestește Adriana*, studentă între 2013 și 2016. Mai ales pentru că se pleacă din București, dar și pentru că ajungi acolo doar în urma unui interviu cu profesorul. „Erai cool pentru simplul fapt că te alegea. (…) Te făcea să te simți mai important”, explică ea*.
Snoop a vorbit cu 15 foste și actuale studente și studenți despre stagiile de practică. Toți relatează că sunt „undeva între armată și tabără”.
Trezirea e la șapte dimineața. Studenții sunt responsabili pentru curățenie și gătit. Lui nu-i place niciodată mâncarea. Uneori studenții sunt certați de asistentă, dacă profesorul nu e servit primul. În timpul zilei ies pe teren, în caniculă, fără apă sau mâncare. Au voie să se întoarcă la cazare doar seara. Apoi încep întâlnirile cu profesorul, care se întind până târziu în noapte.
„Mă suna disperată (din practică), că nu reușește să facă față. Spunea că are întâlnire cu un profesor la unu noaptea, o chestie care pe mine m-a șocat”, spune mama Alexandrei Costa, fost cadru didactic la liceu, acum pensionară.
Serile se continuă cu jocuri psihologice și teste proiective de personalitate, propuse de profesorul Bulai. Deseori intruzive, se lasă și cu interpretarea unor aspecte ale vieții sexuale ale studenților.
Cei mai mulți își amintesc mai ales de un test în care trebuie să-și imagineze un șarpe și reacția lor față de el. Mai târziu află că aceasta reprezintă reacția lor la un penis. La polul opus, o peșteră reprezintă un vagin.
„Mi-a zis că sunt pizdoasă”, își aduce aminte Sofia*, de practica din 2022. Despre Alexandra a făcut interpretări din care „s-a dedus că aș fi virgină”. „Să faci asta de față cu alți oameni este foarte jignitor”, își amintește ea cum s-a simțit atunci.
„Cineva ar putea foarte ușor să plece super deprimat după două, trei seri de astfel de situații”, e de părere Andrei*, care a fost în practică în 2009.
Alfred Bulai susține însă, că e „un simplu exercițiu în care oamenii răspund la niște întrebări”, pentru a clădi „coeziunea de grup” și fără a avea „o dimensiune psihanalitică”. Iar interpretările le dau studenții. El nu a făcut „niciodată” vreo remarcă „neplăcută” și „își cere scuze imediat dacă există o asemenea situație”.
„E un test, care este problema?”, se arată el uimit.
Testele proiective necesită ani de formare profesională pentru a fi interpretate, explică psihologul Bogdan Morar. Subliniază că cele aplicate de Bulai „au valoarea unui horoscop”.
Cu toate astea, studenții de 19-20 de ani „pot fi manipulați sau traumatizați cu astfel de practici, mai ales dacă vin de la o figură cu autoritate”. Ceea ce „poate duce la stigmatizare, confuzie, anxietate și deteriorarea stimei de sine”, arată psihologul.
Astfel de teste trebuie să se desfășoare în cabinetul unui psihoterapeut, cu consimțământul informat al persoanei evaluate.
La unele jocuri participă și Bulai. „A pus-o pe asistenta lui să aleagă trei persoane de la masă, cu care ar face sex, în condițiile în care toți eram studenții ei”, rememorează Teodora, iar colegele ei prezente în practică confirmă.
Un alt joc presupune ca studenții să creeze împreună o poveste. Fiecare continuă propoziția precedentă. „Până s-a ajuns la Bulai, care a zis (…) (fără) nicio legătură cu povestea de până atunci, că eu și Teodora (Batâr) suntem goale și ne batem cu pernele într-un azil de nebuni»”, rememorează Cristina Suliman, studentă între 2021-2024. „Își crea această imagine despre noi”, punctează Teodora.
Joacă și teatru. Câteodată profesorul dă el tema: „Le-a pus pe niște colege să flirteze una cu alta”, povestește Teodora Urse despre practica din 2023. „Eu și o colegă am fost puși să jucăm un act sexual în care eu sunt impotent și trebuie să mă scuz”, spune Dan* despre aceeași practică. Își mai aduce aminte un joc, în care Alfred Bulai „era șeful unei închisori și noi trebuia să stabilim cine face sex cu gardienii, cine-și taie organul genital, cine întreține relații homosexuale”.
„Nu e nimic aberant. E o situație cadru și după aia fiecare își construiește cum vrea”, spune profesorul, chestionat de Snoop.
De multe ori, în practică se bea alcool. Profesorul le face unora cinste cu o bere, în timpul zilei. Seara are uneori sticla lui de whiskey, din care câteodată dă și la alții, povestesc foști studenți. Altădată apare o sticlă de țuică pe masă, „de la oamenii din sat”.
„De unde să știu eu cine ce a primit”, spune Bulai.
Mirela* este „mai mult decât avion” când îi face un lap dance unui coleg, în practica din 2010. „Nu cred că ar fi trebui să-l fac în fața tuturor și cu atât mai puțin în fața profesorului meu”, rememorează ea momentul.
În aceeași practică, Ilinca* și Aurora fac fiecare striptease în colanți și sutien, în fața tuturor. Ultima dansează „legată la ochi”, după ce bea niște țuică „ca să-și facă curaj”. „Când s-a terminat, tremuram toată”, subliniază ea.
„Mi-e jenă de momentul ăla. (…) Nu mi-am dorit așa ceva și nu știu cum am ajuns să o fac”, spune Ilinca*.
„Nu e adevărat”, spune Alfred Bulai. Deși susține că niciun băiat sau fată nu a făcut striptease în practicile sale, admite că în ultima seară a stagiului „se întrec în diferite lucruri pe care și le propun ei. E o chestiune de divertisment”, spune el.
Provocările sunt formulate de studenți și trase la sorți. Deși profesorul elimină unele provocări care nu-i sunt pe plac, toate fetele menționează că Bulai nu împiedică niciodată astfel de derapaje. „Sunt lucruri relativ banale, care există în mediul studențesc în lume”, motivează Bulai.
Multe dintre aceste „jocuri” sunt filmate de o cameră pe trepied, spun mai mulți foști studenți. Bulai confirmă: „Înregistrez ședințele și momentele speciale”. „Ne anunța că filmează și face poze pentru arhiva lui personală”, își amintește Dan*.
Profesorul nu le cere acordul: „Nu prea aveai cum să spui dinainte că vei pleca de acolo și că nu vrei (să fii filmat)”, rememorează Andrei*, student între 2008-2011. Bulai susține însă că acordul e prezumtiv, având în vedere că „e evidentă camera”.
Filmările nu ajung niciodată la studenți și niciunul dintre cei cu care Snoop a discutat nu știe ce s-a întâmplat cu ele sau care le era scopul. „Sunt într-o arhivă, pur și simplu a mea”, spune Bulai pentru Snoop.
„Dacă acum te-aș pune să te dezbraci, ai face-o?”
„Am dormit trei ore maximum în fiecare seară, timp de zece zile (…). (Profesorul) mi-a zis că alege să ne obosească, deoarece omul (…) atunci scapă de inhibiții și e mai receptiv”, își aduce aminte Teodora Batâr, despre stagiul din 2022.
„Acumulam oboseală și plângeam foarte ușor”, spune Aurora Sandu, despre practica din 2010.
Lipsa somnului poate deteriora memoria, concentrarea, performanțele academice și profesionale, explică psihologul Bogdan Morar. Crește riscul de anxietate, depresie și iritabilitate. Coordonarea devine slabă și timpul de reacție mai lent.
În această stare se duce Teodora la întâlnirea de final de practică, în camera profesorului:
„M-a luat din prima tare, că sunt proastă, că sunt doar un obiect sexual, (…) că nu sunt sexicioasă (…) Am auzit cele mai groaznice lucruri din viața mea”. Apoi spune că o întreabă: „Dacă acum te-aș pune să te dezbraci, ai face-o?”
Ea avea 19 ani. El 59.
Acceptă: „Credeam că e o întrebare retorică (…) Nu voiam să-l supăr, (…) eram copleșită de frică. (…) A fost un fel de mecanism de apărare”, explică ea.
„În contextul unui abuz de autoritate, victimele pot simți că singura opțiune pentru a reduce pericolul este conformarea”, explică psihologul Bogdan Morar și subliniază că „este o reacție inconștientă”.
Teodora rămâne în sutien doar două secunde, apoi se îmbrăcă.
„Și el a râs și a zis: «M-ai păcălit, am văzut mai mult la plajă»”. După care o laudă: „Felicitări, m-ai impresionat. (…) Femeia este cea mai feminină când e dezbrăcată”, își reamintește ea. Colega ei de grupă, Sofia*, remarcă cum Teodora este timorată după întâlnire și află prin ce a trecut: „Nu mă așteptam să se întâmple asta sub nasul tuturor.”
Teodora realizează cu adevărat ce s-a întâmplat la București, când le povestește și altor prietene, care încep să plângă.
Timp de un an, visele cu Bulai în practică o trezesc în fiecare noapte. „Avea coșmaruri, dificultăți în a dormi singură”, povestește tatăl Teodorei, care a aflat de curând prin ce a trecut fiica sa care se închisese „într-o carapace”.
Nici ziua nu e mai bine. „Eu nu mai știam cine sunt. Toate gândurile mele aveau vocea lui, ajungeam să-mi zic singură chestii rele. (…) Mi-a stricat un an din viață minim, poate chiar viața”, spune Teodora la doi ani de atunci.
Așa ajunge să facă terapie: „Știam că o să am iar ore cu el și că nu pot da ochii fără să mor”.
„Trebuie să fii bătută”
La fel ca în cazul Alexandrei Costa sau al Victoriei*, când începe școala, profesorul se folosește de motivația feedbackului pe care trebuie să-l dea studenților, ca să o invite pe Teodora la terasă. Fie lângă locuința sa, fie pe lângă facultate, de unde o ia și aduce înapoi cu mașina. Uneori se urcă băut la volan, spune ea.
Discuțiile durează și patru ore, timp în care vorbește aproape doar el, „despre iubire, sex, relații. Întreba cum arată bărbatul ideal, (…) cu câți oameni am făcut sex, (…) (spunea) că vrea să-mi fie mentor”, povestește ea.
În SNSPA „nu se vede nimeni one-on-one cu studentele la cafea. Nu e o practică comună”, spune profesoara Elena Trifan. Subliniază că singurul motiv pentru o întâlnire individuală e sfatul pentru licență. Iar acesta „se dă pe lucruri punctuale, nu feedback general pe viață”, explică ea.
Elena trăiește aceleași situații la terasă cu Alfred Bulai, în 2019. Se întâlnesc pentru că îi era mentor în cadrul unei burse post-doctorale. Dar o întreabă „dacă am prieten, dacă mă căsătoresc” și toată întâlnirea vorbește despre cum „femeile trebuie să aibă copii”. Nu poate să-i răspundă, „cuvintele nu ieșeau, mă blocasem”. S-a învinovățit mult timp pentru asta.
Teodora se duce și-n a doua practică, „să mă asigur că pot să fac ceva să nu se întâmple cum am pățit eu”. Bulai o numește șefă de grupă și îi oferă privilegiul de a nu găti și spăla vase.
Într-o seară are un atac de panică, iar Bulai profită de ocazie să o atingă: „A început să mă ia de mână, (…) m-a pus să mă descalț și mi-a atins osul piciorului, să-mi zică dacă am lipsă de calciu (…), frecat pe spate, pe umeri”, povestește ea. Întrebat de Snoop dacă a mângăiat vreodată vreo studentă cu pretextul de a o liniști, Alfred Bulai confirmă, dar susține că „în nicun caz într-o dimensiune erotică”.
„A fost foarte touchy, îi făcea așa pe picioare (o mângâia) să-și revină”, își amintește colega ei, Teodora Urse, care era de față. Povestește că restul practicii a stat „lipită” de Teodora Batâr ca să o protejeze. Iar profesorul a semnalat mai târziu, în întâlnirea individuală la el în cameră, „că am un simț matern de invidiat” și „corpul ideal pentru a fi mamă”, subliniind „că am niște kilograme în plus”, povestește Urse.
La câteva zile, Teodora Batâr este invitată de profesor în foișorul din curte, să discute despre prestația ei ca șefă. Îi presează capul de fața lui și îi spune că „trebuie să fiu bătută, (…) că evoluez mult prea încet și lui îi trebuie mai mult”.
„Nu îmi aduc aminte să fi zis în viața mea așa ceva”, spune Alfred Bulai.
Data următoare când se vede singură cu el, Teodora îl înregistrează.
„Prădătorul”
Bulai o așteaptă pe Teodora Batâr pe patul din camera lui, pentru întâlnirea individuală de la finalul practicii din 2023. Ea se duce direct pe balcon. Discuția despre practică și antropologie ține doar cinci minute. Profesorul este mai „preocupat” de câte relații sexuale a avut studenta de-a lungul timpului – cu penetrare și fără, cât a stat într-o relație sau ce face după sex.
Apoi îi face portretul. Are o „nevoie uriașă de validare”, ceea ce o face „să sugereze” că este „super experimentată sexual”, când de fapt este „naivă”. Ceea ce nu este neapărat rău, pentru că „alea tinere sunt căutate” și „ești mai sexicioasă dacă joci rolul naivei”. Îi dă de înțeles că, dacă nu își expune corpul, bărbații nu o vor admira.
Apoi plusează:
„Ai căpătat mult curaj (față de anul trecut). Depinde acum de scara curajului, știi? Dacă îți zic acum să te dezbraci, te dezbraci?”
Iar când îl refuză, profesorul îi oferă un șuvoi de motive pentru care ar trebui să o facă.
„Cheia moralității nu este să fii tu castă (…), este ce faci ca să-l ajuți pe ăla (pe bărbat) să se simtă puternic, să se simtă tare”, spune Alfred Bulai. „Numai tinerii lipsiți de inteligență (…) sunt ăia cuminți”, subliniază el.
Ca femeie „trebuie să simți o anumită libertate”, iar Teodora a ales să „intre în colivie și să arunce cheia”, deși „majoritatea femeilor cochetează sexual, flirtează, ca să fie validate”.
„De ce să fii mișto doar pentru el?”, întreabă profesorul retoric. Prietenul ei – „Gigel” – ar fi „fericit” dacă ar vedea că alți bărbați vor „să i-o tragă non-stop”.
Inclusiv părinții ei ar vrea să fie: „foarte sexicioasă. (…) (Mama ta) a trecut prin același gen de experiențe și probabil că a fost chiar mai puțin inhibată decât tine”, îi spune profesorul.
Iar în final îi explică cum nu are „niciun dubiu” că s-ar fi dezbrăcat, „dar femeia are nevoie de preludiu”.
Confruntat cu spusele sale de pe înregistrare, Alfred Bulai explică pentru Snoop: „Habar n-am de această chestiune. Sigur este că nu s-a dezbrăcat. Nu există o asemenea cerință”.
„Prădător”. Așa etichetează psihologul Bogdan Morar comportamentul lui Alfred Bulai.
Specialistul a analizat înregistrarea de o oră a discuției dintre cei doi, pentru a identifica metodele de manipulare folosite de profesor ca să obțină „supunerea” Teodorei. „Sunt destul de subtile pentru a fi detectate, mai ales în contextul unei relații inegale de putere și autoritate”, explică el.
Profesorul aplică însă aceste metode și pe alte studente.
Flatarea și asigurarea. Bulai își exprimă încrederea în studentă și o asigură că este valoroasă. O tactică folosită „pentru a câștiga încrederea victimei și a crea o dependență emoțională față de manipulator”, spune psihologul.
• „Îmi inducea (…) că numai el mă vede cât de specială și inteligentă sunt. (…) Nu-mi mai spusese nimeni chestiile astea și-l vedeam ca pe un mentor”, explică Victoria*, studenta lui între 2008-2011.
Stereotipuri de gen. Profesorul explică Teodorei cum trebuie să se poarte ca femeie și ce trebuie să ofere unui bărbat. Este nemulțumit de alegerile ei în relații. „Tactica promovează idei discriminatorii despre rolurile de gen și îi subminează studentei respectul de sine”, spune Morar.
• Alexandra Costa își aduce aminte că „a fost fericită că a luat notă de trecere”, când Alfred Bulai i-a dat un cinci pentru feminitate, într-o practică. „Note se pot da despre orice. Nu e nimic anormal”, susține profesorul, chestionat de Snoop pe marginea acestui subiect.
Intimidare. Profesorul critică alegerile și progresele studentei, pentru a-i provoca o reacție emoțională și a o face mai receptivă la influența sa. Tactica „poate duce la scăderea încrederii în sine și la stări de anxietate sau depresie”, explică specialistul.
• „În viața mea nu m-am simțit atât de umilită”, spune Elena Trifan despre întâlnirile private cu Bulai. „Nu m-am simțit în viața mea mai deprimată”, spune Teodora.
Confuzie și incertitudine. Profesorul induce studentei „sentimente de vulnerabilitate și nesiguranță față de propriile ei gânduri și sentimente”, pentru a-și „impune propriile sale idei și obiective, fără să întâmpine rezistență”, arată Morar.
• „Nu mai știam care-i realitatea”, spune Victoria*, „Mă întorceam distrusă emoțional”, spune Elena Trifan, despre întâlnirile față în față cu profesorul.
„Îmi spunea că eu sunt cea care-l seduce”
Discursul profesorului se perfecționează prin repetiție de ani de zile.
Are răbdare, clădește, insistă.
Își încearcă șansele la mai multe fete în același timp și își alege victimele cu atenție: cele „care veneau din provincie”, care erau „mai fragile (…), mai emotive, mai cuminți”, „slabe emoțional”, „nesigure”, „vulnerabile” și fără încredere în ele, spun mai multe foste studente.
Așa pot fi manipulate mai ușor și izolate de grup.
- „Mi-a zis: (…) «Ai venit la cantină și nu ți-a făcut nimeni (din colegii tăi) loc la masă. (…) Asta înseamnă că nu voiau să fii acolo și că nu ești importantă pentru ei»”, povestește Victoria*, studenta lui între 2008-2011.
- „Mi-a zis (…) că eu aleg să mă văd cu el”, colegii „observă asta, mă bârfesc și se vor separa de mine”, spune Teodora Batâr, studentă între 2021-2024.
Apoi, profesorul face ca aceste scenarii să devină realitate. Favorizează studentele în fața clasei, fără ca ele să ceară sau să poată refuza asta: se oferă să le ducă cu mașina, le cheamă în pauze să discute sau le montează un proiect video, povestesc mai multe victime.
Când Victoria* îi transmite lui Bulai că nu vrea zvonuri despre ei doi, el îi răspunde: „Tu crezi că eu aș vrea? Ar râde toată lumea că profită o studentă de mine”, își aduce ea aminte cum crea Bulai impresia că „tu ești aia care a inițiat”.
- „Modul în care vorbea cu mine se întorcea la faptul că (…) eu m-am dezbrăcat, eu am venit să mă văd cu el, eu l-am sunat”, spune Alexandra Costa.
- „Îmi spunea că eu sunt cea care îl seduce”, zice Teodora.
Întrebat dacă le spune studentelor că ele îl seduc, Alfred Bulai răspunde: „Nu-mi dau seama la ce vă referiți. Habar n-am.”
„Vinovăția este o unealtă de manipulare emoțională foarte eficientă”, care-l determină pe celălalt „să facă ceva ce nu ar dori în mod normal”, explică psihologul Bogdan Morar.
Unele dintre victimele lui Bulai sunt copleșite de vină și rușine și în prezent, deși acestea „ar trebui să aparțină abuzatorului”. Se pot simți așa o perioadă lungă de timp, până reușesc să proceseze emoțional ce s-a întâmplat, explică specialistul.
Din acest motiv, mai multe victime nu au putut discuta cu noi despre abuzul prin care au trecut. Una dintre ele, care spune că a avut relații sexuale cu profesorul, a ales să nu intre în detalii despre asta. Ne-a permis însă să menționăm acest lucru, pentru a arăta că profesorul „forțează” limitele până la capăt, spune ea.
Contactat de Snoop, Alfred Bulai a negat că a avut vreodată vreo relație sexuală cu vreo studentă.
„Toată lumea știa”
Studentele n-au reclamat niciodată comportamentul profesorului, conducerii facultății. Nu au avut încredere că vor exista repercusiuni și le-a fost teamă că totul se va întoarce împotriva lor.
Bulai „a fost (angajat) la Guvern. Are toate legăturile politice. Vorbește tot timpul despre structuri, SRI. (…) Răspundea la telefon, cu noi în mașină, ministrului (Educației). (…) Îți creează o frică, că e intangibil, că oricum o să vină cineva și o să-l protejeze”, explică Victoria*.
Frica venea și din senzația că toată lumea „știe, acceptă (…) îl apreciază”, adaugă ea. „Mi-ar fi fost super rușine să-i spun cuiva, tocmai pentru că ăsta era sentimentul pe care ei mi-l dădeau, că ar trebui să tac din gură”, explică Alexandra Costa.
„Studenții știu”, spune Diana, studenta lui Bulai între 1995-1999, la Universitatea București. „Se șușotea foarte mult și era așa o rumoare în curte, la țigară”, rememorează Adela Alexandru, studenta lui Alfred Bulai între 2015-2018 la SNSPA, perioadele școlare de după stagiile de practică.
Există studente care au picat în plasa profesorului și s-au bucurat de „atenția specială” a acestuia. Multe dintre persoanele cu care Snoop a discutat au menționat aceleași nume de-a lungul anilor. Este vizibil pentru toată lumea care sunt „preferatele” profesorului, pentru că le favorizează la cursuri, „le pune în lumină”, spune Victoria*. În plus, câteodată se afișează din neatenție împreună, în practică, iar studenții vorbesc. (click pentru detalii)
Elena Trifan, studentă între 2008-2011, își aduce aminte poveștile despre cum o colegă „rămânea mai mult cu el” după întâlnirile de seară, din practică.
Alexandra Costa, studentă între 2013-2014: „Mi-au spus colegi mai mici, că într-o practică în care eu n-am fost, domnul profesor și o colegă de-a mea împărțeau o cameră”.
Teodora Batâr, studentă între 2021-2024: „În practică, dimineața, mă uitam la balconul lui. Și el stătea pe scaun și ea (studenta) venea cu prosopul în cap și în pijamale și se punea la el în poală”.
Unele studente sunt atrase de puterea și autoritatea profesorului și văd relația ca pe o oportunitate în carieră, explică psihologul Bogdan Morar. Altele sunt vulnerabile emoțional, iar „profesorul poate utiliza tactici manipulative, cum ar fi lauda, validarea, flatarea, atenția sa, promisiuni de ajutor în carieră”, ca să inducă o falsă impresie de afecțiune, adaugă expertul.
Și „profesorii știu. (…) Nu e o chestie care să nu se vadă (…). Și nu fac absolut nimic (…). Mi se pare absolut îngrozitor”, e de părere Diana. „Părea că e normal”, subliniază și Iulia*, colega ei de generație, la Universitatea București, în a doua jumătate a anilor 90.
Bulai era însoțit în practică de una, două asistente, povestesc studenții cu care Snoop a discutat. Câteodată era prezent și alt profesor. Niciunul dintre aceștia nu s-a sesizat vreodată că Bulai ținea întâlniri private cu studentele, la el în cameră.
Alexandra Costa povestește cum într-una dintre întâlnirile la terasă, în care Bulai i-a propus să aibă relații sexuale, la altă masă erau doi profesori din SNSPA. Îi era teamă „că o să mă afecteze asta din punct de vedere academic și din alte direcții, nu doar din partea lui” Bulai. Dar profesorul s-a dus natural să-și salute colegii, spune ea.
Există și alți profesori din SNSPA cu care am încercat să discutăm despre comportamentul profesorului, dar au refuzat să vorbească.
„Oamenii care au grijă de tine academic sunt responsabili într-un fel și de sănătatea ta mintală. (…) Eram un copil, un student extraordinar care a dispărut dintr-o dată și nimeni nu s-a întrebat de ce. (…) M-am dărâmat cărămidă cu cărămidă în fața lor și n-a zis nimeni: «Dar tu ce ai?»”, își aduce aminte Alexandra și plânge.
„Când nu intervenim, nu sancționăm, devenim complici”, spune psihologul Bogdan Morar.
Tăcerea poate semnala abuzatorului că acțiunile sale sunt normale și acceptate. Lipsa consecințelor îl încurajează să continue și să dezvolte o încredere excesivă în abilitatea sa de a manipula, explică specialistul.
O reclamație la conducere „era ultima chestie care putea fi făcută (…). În facultate sunt niște relații feudale în care nimeni nu a văzut rectorul. (…) Comunică doar Bulai (cu el). Și Bulai are un monopol asupra a ce se întâmplă, cel puțin în Departamentul Sociologie și Facultatea de Științe Politice”, spune Dan*, proaspăt absolvent de SNSPA.
„E o clică de privilegiați care se acoperă unii pe alții și îți dau senzația că sunt intangibili”, spune Victoria*, absolventă în 2011.
O dovadă în acest sens, adusă de fetele cu care Snoop a discutat, este cazul profesorului Stanciugelu, ajuns în Comisia de Etică în 2017, după ce a trimis poze cu organul său sexual unei studente, spun ele. În aceeași perioadă, o altă studentă din SNSPA a postat pe Facebook cum profesorul a sărutat-o cu forța, după ce i-a propus să se culce cu el. O altă fată, care-a făcut meditații cu Stanciugelu pentru admiterea la SNSPA când avea 17 ani, povestește pentru Snoop cum profesorul a sărutat-o în repetate rânduri, atât acasă la el, cât și în mașina lui.
Stanciugelu a fost înlăturat de la catedră, dar nu și din SNSPA. Ar fi primit o poziție de cercetare, plătită mai bine, spun foste studente și studenți. SNSPA nu a răspuns întrebărilor Snoop legate de actuala funcție pe care o ocupă fostul profesor în cadrul facultății. Cazul le face pe studente să-și piardă încrederea că s-ar putea schimba ceva.
Un părinte, când își trimite copilul la facultate, se așteaptă „să-și realizeze visurile”, spune mama Alexandrei Costa, într-o discuție cu Snoop. Sau la „educație”, adaugă tatăl Teodorei Batâr, care acum își simte încrederea înșelată. Profesorul „a abuzat de o poziție de forță (…) și a făcut-o lângă ceilalți colegi de catedră”, explică el. Este mândru că fata lui vorbește acum și dă un exemplu în acest sens.
„Este prima dată când aud subiectul și vă asigur că SNSPA va acționa după lege, fără niciun fel de tresărire. Astfel de lucruri nu sunt acceptabile într-o instituție de învățământ”, spune rectorul Remus Pricopie, rugat să comenteze.
Comisia de Etică a SNSPA se poate autosesiza. Primește și reclamații la Secretariatul Comisiei, de la oricine, în termen de cel mult șase luni de la faptă. Pricopie subliniază că „este important să existe o plângere formală”, altfel cazurile sunt „complicat de instrumentat”.
Conform Regulamentul de funcționare al Comisiei de Etică publicat pe site-ul universității și amendat ultima dată în 2016, există o procedură de rezolvare a sesizărilor, dar este insuficientă. Universitatea admite în Planul Comisiei de Etică din anul următor, că trebuie completată, pentru a proteja mai bine victimele și a fi mai eficientă.
Pricopie anunță că urmează să se aprobe, după ce „a fost foarte mult timp în dezbatere”, „o anexă la Carta SNSPA, care să ofere și mai multe instrumente instituționale pentru a evita și a rezolva cu celeritate și în condițiile legii” astfel de probleme.
În prezent, victimele nu știu cui să se adreseze. Site-ul universității nu oferă un contact pentru Secretariatul Comisiei de Etică, unde ar trebui depuse sesizările. Nu se cunoaște nici măcar componența Comisiei actuale, având în vedere că cei patru reprezentanți ai studenților, consemnați pe site, au absolvit deja SNSPA.
Consiliul de Etică, după cum este denumit în Carta SNSPA publicată pe site-ul universității, preia sesizările și cooperează cu un specialist. Facultăţile îşi stabilesc consilieri pentru astfel de probleme, din rândul studenţilor şi al cadrelor didactice.
Nu se știe însă cine sunt și cum se poate ajunge la ei, deși „SNSPA se obligă să facă publice publice modalităţile de adresare şi de rezolvare a unor astfel de plângeri, precum şi persoanele desemnate să ofere consiliere”, scrie în Cartă.
SNSPA nu a răspuns întrebărilor Snoop până la publicarea acestui articol.
Hărțuirea este definită în Codul de etică al universității, dar „abstract” și „vag”, spune Adela Alexandru, fostă studentă la SNSPA între 2015-2018, în prezent expertă în egalitate de gen la Centrul Filia.
Carta SNSPA. Respectul și toleranța. Hărţuirea sexuală (click pentru detalii)
„Se defineşte hărţuirea sexuală ca avansuri sexuale nepotrivite (inclusiv încercarea de corupere sexuală), cerere de favoruri sexuale şi alte manifestări verbale sau fizice de natură sexuală care au legătură cu condiţionarea instruirii, evaluării, angajării, promovării sau participării la activitatea universitară. Un asemenea comportament afectează prin intimidare, ostilitate, ofensă, munca oricărei persoane, performanţa sa academică, condiţiile de viaţă, mediul de desfăşurare a activităţii.”
Carta „nu spune cu subiect și predicat care sunt formele pe care le îmbracă hărțuirea sexuală. (…) Ar trebui să dea o listă (de exemple), să spună că nu este exhaustivă ”, explică Adela cum ar trebui procedat.
Pe vremea când era studentă și făcea practică la Centrul Filia (foto, absolvire 2018), a strâns împreună cu câteva colege peste 600 de semnături pentru o politică universitară privind prevenirea și combaterea hărţuirii sexuale.
Se întâmpla cu câteva luni înainte ca scandalul cu Stanciugelu să explodeze.
Studentele doreau introducerea în Cod a unor sancţiuni corespunzătoare pentru hărţuire sexuală, măsuri clare în caz că apar astfel de cazuri, un ghid pentru studenți, campanii de prevenire şi consiliere psihologică gratuită pentru victime.
Mulți dintre profesori „păreau încântați de idee, (…), dar de fapt era doar o chestie de fațadă”, își amintește ea. Inclusiv Alfred Bulai le-a primit la cursul său, a semnat documentul și le-a lăudat în fața colegilor.
Au depus cu greu propunerea și semnăturile la secretariatul Senatului. Un membru al personalului administrativ le-a spus: „Opriți-vă, e ca și cum ai vrea să schimbi Constituția unei țări”, își amintește activista.
Senatul nu le-a invitat niciodată să discute despre demersul lor. Le-a dat un răspuns despre stadiul propunerii la mai bine de un an după ce au depus-o și atunci pentru că Adela chemase SNSPA în judecată.
În ciuda scandalului cu profesorul Stanciugelu prin care trecuse, SNSPA a transmis că propunerile făcute există deja în Carta și Codul de Etică. „Există un cod foarte dur, adică un cod așa cum trebuie să fie un cod etic care privește și componenta aceasta”, a spus rectorul Remus Pricopie, contactat de Snoop. În instanță, universitatea a susținut că nu trebuia să-i răspundă Adelei, deoarece reprezintă un grup informal, nu un ONG.
În 2019, universitatea a modificat Carta, fără a ține însă cont de propunerile studenților. Hărțuirea a rămas sub aceeași formă.
Rezistența SNSPA la schimbare „are de-a face mai ales cu ideea complet greșită, că dacă tu ca universitate îți modifici procedurile cu privire la hărțuire sexuală, admiți că ai această problemă. Iar asta va duce la un număr mai scăzut de persoane care vor dori să vină către universitate”, explică Adela.
TEXT
Ilustrație: Roma Gavrilă
Editor: Iulia Roșu
Fact-checking: Paula Căbescu
A contribuit: Răzvan Luțac
VIDEO
Montaj: Ligia Popescu
Imagine: Andrei Oană
Sunet: Ștefan Teodorescu
„Catedra de abuz” este un proiect jurnalistic pornit în 2022 pe RISE Project și continuat acum și pe Snoop. Monitorizează hărțuirea și abuzul sexual în școlile, liceele și universitățile din țară. Dacă și tu te-ai confruntat cu o situație de abuz în SNSPA sau în altă unitate de învățământ, scrie-ne la [email protected] și completează formularul de pe https://www.riseproject.ro/catedra-de-abuz/ ca să pui abuzul pe hartă.