- O lege schimbată și votată inclusiv de Grindeanu, Simion și Hunor pune milioane de români în risc de a pierde ceva ce ignoră că au: vechea proprietate a cupoanelor primite în anii 90.
- Printr-un email descoperit de Snoop, trimis de reprezentantul Fondurilor de investiții către Comisia Economică din Camera Deputaților, s-a ajuns ca legea să modifice „dreptul de proprietate” în „drept de creanță”.
- Argumentul juridic este că atunci când valoarea nominală a acțiunilor este „consolidată” – adică mai multe acțiuni mici sunt transformate în una mai mare -, resturile rezultate (fracțiuni de acțiuni) nu ar trebui să mai fie tratate ca proprietate, ci doar ca un drept de a primi bani.
- Consecința? Amendamentul votat în decembrie 2025 în Parlament poate afecta cel puțin 5 milioane de români care dețin acțiuni primite prin „Marea Cuponiadă”, în anii 90. În anumite condiții, o parte dintre aceste acțiuni ar putea dispărea, iar cei care nu fac demersuri în termen de trei ani riscă să piardă atât titlurile, cât și banii aferenți.
- Valoarea totală a acțiunilor din Marea Cuponiadă este considerată o „informație confidențială”. Snoop a aflat că miza este de cel puțin 100 de milioane de euro.
1. Dacă sunteți proprietarul acțiunilor, puteți descărca direct declarația de aici și să o trimiteți la adresa [email protected], alături de plata unei taxe de 9 lei (RO45RNCB0071086501740001 – BCR – Sucursala Plevnei).
SAU tastați www.depozitarulcentral.ro.
2. În dreapta ecranului vei găsi rubrica deținători. Dă click.
3. Dacă ești proprietarul acțiunilor, apasă pe extrasul de cont. Pasul următor este să descarci cererea și să o completezi. Nu uita că trebuie să plătești taxa de 9 lei în contul afișat mai sus.
4. Dacă nu ai informații unde ai acțiunile, trebuie să apeși rubrica „Istoricul de cont și sumarul pozițiilor de cont”. După ce ai descărcat cererea, trebuie să plătești taxa de 23,5 lei în contul afișat mai sus.
5. După ce completezi oricare dintre cereri, trimite-o la adresa de e-mail [email protected].
„Cumpăr acțiuni”, se auzea pe străzile din București și marile orașe ale României în anii 90. Campania avea drept scop achiziția noilor acțiuni acordate de stat cetățenilor. O parte din oamenii care au primit acțiuni la „Marea Cuponiadă” le-au vândut în anii următori, arată nenumăratele anunțuri din presa vremii.
Nu toți românii și-au vândut acțiunile primite. Peste cinci milioane de persoane le dețin în continuare, conform informațiilor obținute de Snoop din multiple surse.
După anii 2000 s-a așternut liniștea, subiectul aproape a murit.
Până acum, când el a revenit în Parlament.
Un amendament introdus de PSD într-o lege care a fost votată în luna decembrie 2025 schimbă lucrurile.
O primă consecință ar putea fi dispariția acțiunilor sau a unor părți din aceste acțiuni.
Parlamentul a votat legea fără să știe câte persoane sunt în această situație sau să existe o evaluare privind valoarea acestor acțiuni.
Legea vizează toate SIF-uri și companiile listate la bursă și toți acționarii acestor entități, nu doar „dormanții”. Aceștia din urmă sunt cei care dețin cele mai puține informații.
- CINE SUNT „DORMANȚII”? Românii care nu și-au verificat sau administrat acțiunile în ultimii 30 de ani sunt considerați „dormanți”. Sunt persoane care nu au încasat dividende, nu au vândut și nu au cumpărat acțiuni. Practic, nu au avut nicio activitate ca investitori. În multe cazuri, nici nu știu că dețin aceste titluri.
Câte acțiuni dețin 90% din românii care nu s-au manifestat niciodată
Inițiatorul legii, comisiile care au aprobat legea, Parlamentul și Administrația Prezidențială nu au prezentat informații, analize sau evaluări despre impactul social când au adoptat sau promulgat proiectul legislativ.
Actorii importanți menționați recunosc, în răspunsurile oficiale transmise redacției Snoop, că nu știu câte persoane sunt vizate de lege și care este impactul asupra pieței.
În anii ’90, milioane de români au primit cupoane care s-au transformat în acțiuni la fonduri de investiții (SIF-uri) și la companii listate la bursă, precum Petrom. În prezent, există cinci SIF-uri: Lion Capital (SIF1), Evergent Investments (SIF2), Transilvania Investments (SIF3), Longshield Investment Group (SIF4) și Infinity Capital (SIF5).
Mulți români nu au mai făcut nimic cu ele: nu au ridicat dividende, nu le-au vândut și nici nu au verificat dacă mai există. Fiecare SIF are, potrivit informațiilor obținute din piață de Snoop, peste 5 milioane de „dormanți”. Astăzi, ei reprezintă pentru fiecare astfel de fond peste 30% din capitalul social și peste 50% în cazul Longshield Investment Group.
Peste 90% din dormanții care au acțiuni la SIF-uri dețin câte:
- 38 de acțiuni la Longshield;
- 6 acțiuni la Lion;
- 10 acțiuni la Evergent și Infinity;
- 32 de acțiuni la Transi.
| Peste 100 milioane de euro, valoarea la nivel național O persoană poate avea acțiuni la mai multe SIF-uri. De aceea, în total apar peste 29 de milioane de „acționari” în evidențele fondurilor și ale companiilor listate la bursă.Numărul depășește populația României, dar explicația este simplă: aceeași persoană este numărată de mai multe ori. Dacă cineva are acțiuni la toate cele cinci SIF-uri, fiecare fond o va trece separat în lista sa. O să apară ca acționar de cinci ori în documente, deși este un singur om.De regulă, sumele deținute de o persoană la SIF-uri au o valoare foarte mică, de zeci de euro. Tocmai de aceea, mulți nu s-au interesat de ele. Însă, la nivel național, valoarea cumulată depășește 100 de milioane de euro. |
Acțiunile moștenite despre care nu știai
Peste 3 milioane dintre cei care au primit aceste acțiuni sunt născuți înainte de 1950, conform informațiilor Snoop. Există o probabilitate mare ca o parte dintre ei să nu mai fie în viață, iar acțiunile să fi fost moștenite.
Dar în România nu a existat o practică unitară la nivelul notarilor, în cazul moștenirilor. Notarii nu verificau în anii ’90, 2000 și chiar după 2010 dacă un moștenitor are acțiuni de la părinți. Ele intrau la moștenire doar dacă erau declarate la masa succesorală.
Această practică a fost schimbată în ultima perioadă, iar notarii au început să interogheze moștenitorii despre acțiunile deținute de persoana decedată.
Amendament depus de PSD, dar scris de Fondurile de Investiții. Senatul nu a știut
Proiectul legislativ a fost înregistrat la Senat pe 4 septembrie 2025. În expunerea de motive nu se regăsește vreun cuvânt despre „Marea Cuponiadă” și acțiunile deținute de cetățeni încă din anii ‘90.
Proiectul de lege urmărea îndeplinirea unui jalon în procesul de aderare la OCDE. El viza punctul unic de acces la nivel european, prin care publicul să poată consulta într-un singur loc informații despre servicii financiare, piețe de capital și date privind sustenabilitatea companiilor. Acest sistem este cunoscut la nivel european sub denumirea de ESAP.
Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră, proiectul pe 27 octombrie 2025. În forma adoptată nu apărea nicio prevedere despre transformarea „dreptului de proprietate” asupra fracțiilor de acțiuni în „drept de creanță”.
Diferența este esențială: în primul caz ești acționar, în al doilea nu mai deții acțiunea, ci doar contravaloarea ei.
Proiectul ajunge rapid în Camera Deputaților. Pentru că este jalon OCDE, este tratat ca o urgență. Comisia Europeană a anunțat, în septembrie 2025, că România intră sub procedura de infringement din cauză că nu a aprobat Directiva ESAP până în iulie 2025.
„Acest amendament a venit în urma consultării cu piața, ca să zic așa”
Amendamentul surpriză apare în Comisia de Politică Economică, Reformă și Privatizare, comisie raportoare pentru acest proiect alături de Comisia Buget, Finanțe.
Oficial, amendamentul este depus de Costel Neculai Dunavă (PSD), președintele Comisiei. Textul său este scris, de fapt, de Asociația Administratorilor de Fonduri din România (AAP).
Horia Gustă este președintele Asociației și a fost prezent în Parlament când amendamentul a fost dezbătut în comisii.
Gustă recunoaște, în dialogul cu Snoop, că amendamentul aparține Asociației și că a fost însușit de președintele Comisiei de Politică Economică.
„Să știți că acest amendament nu a venit așa că mi-a venit mie ideea aceasta peste noapte. Acest amendament a venit în urma consultării cu piața, ca să zic așa. Am o adresă scrisă din partea Asociației Administratorilor de Fonduri de Investiții, care au venit cu un punct de vedere foarte bine documentat”, a declarat Costel Dunavă (PSD) pentru Snoop.
Amendamentul trece de Comisia condusă de Dunavă, dar și de comisia de Buget din Camera Deputaților.
Cum s-a trecut de la proprietar la beneficiar al unei sume de bani
Snoop a aflat că amendamentul a fost transmis prin e-mail de Horia Gustă către Comisia Economică din Camera Deputaților, împreună cu opiniile a trei juriști care susțin modificarea: „drept de proprietate” în „drept de creanță”.
Casa de avocatură „Stoica&Asociații”, profesorul universitar doctor Flaviu Baias, și profesorul universitar doctor Marian Nicolae, de la Facultatea de Drept a Universității București, argumentează că atunci când valoarea nominală a acțiunilor este „consolidată” – adică mai multe acțiuni mici sunt transformate în una mai mare -, resturile rezultate (fracțiuni de acțiuni) nu ar trebui să mai fie tratate ca proprietate, ci doar ca un drept de a primi bani.
Pentru micii acționari care dețin doar câteva titluri – așa-numiții „dormanți” – o astfel de consolidare poate însemna ieșirea automată din acționariat, fără să fi făcut vreun pas sau să fi luat vreo decizie prin care să cedeze dreptul de proprietate.
Ai acțiuni din anii ‘90? Le poți pierde în trei ani, dacă nu sunt revendicate
Amendamentul depus de deputatul Dunavă este formulat tehnic, astfel că, la o primă citire, nu este ușor de înțeles. Snoop vă explică, după discuții cu specialiști în domeniu, care sunt principalele modificări.
O persoană care deține acțiuni la un SIF sau la o companie listată la bursă poate pierde o parte din ele – sau chiar pe toate – în anumite condiții, după modificarea legii.
Mulți români dețin puține acțiuni, rămase din „Marea Cuponiadă”. Majoritatea „dormanților” au între 6 și 38 de acțiuni la un SIF.
Exemplu: O persoană are 10 acțiuni, fiecare cu valoarea nominală de 1 leu. Valoarea totală: 10 lei.
SIF-ul decide consolidarea: 20 de acțiuni vechi devin 1 acțiune nouă, cu valoarea de 20 de lei.
Persoana care are doar 10 acțiuni nu ajunge la o acțiune întreagă nouă. Cele 10 acțiuni se transformă într-o fracțiune, adică jumătate dintr-o acțiune de 20 de lei.
Înaintea de modificarea legii: Fracțiunea rămânea în proprietatea persoanei. Chiar dacă nu avea o acțiune întreagă, suma corespunzătoare era depusă într-un cont și nu se pierdea niciodată. Dreptul era imprescriptibil.
După modificare: Dacă nu mai are acțiuni, ci doar fracții, persoana respectivă nu mai este acționar. Fracțiunea nu mai este tratată ca proprietate, ci ca drept de creanță, adică dreptul de a primi bani. Suma este depusă, pe numele persoanei, într-un cont bancar.
Persoana are două variante:
1. Poate să ceară banii din cont, dacă află că are acea fracțiune de acțiune.
Dar există o limită: dacă banii nu sunt revendicați în termen de trei ani de la consolidare, ei se întorc la SIF sau la compania respectivă. Fostul acționar i-a pierdut definitiv în acest caz.
2. Poate să completeze diferența. În exemplul nostru, dacă are 10 lei (jumătate dintr-o acțiune de 20 de lei), poate adăuga încă 10 lei și devine proprietarul unei acțiuni întregi.
Cum se stabilește prețul unei fracții (click pentru detalii)
Legea prevede că SIF-ul sau societatea stabilește prețul la care sunt plătite fracțiile de acțiuni. Acest preț nu poate fi mai mic decât valoarea nominală sau valoarea de piață a acțiunii – se aplică varianta mai mare dintre cele două.
Cu alte cuvinte, persoana nu poate primi mai puțin decât valoarea oficială a acțiunii la momentul compensării.
În practică însă, problema nu este prețul, ci pragul stabilit prin consolidare. De exemplu, dacă o companie decide că 39 de acțiuni vechi devin 1 acțiune nouă, o persoană care are 38 de acțiuni nu va primi o acțiune întreagă.
Va rămâne doar cu o fracție și, dacă nu completează diferența sau nu revendică suma în termen de trei ani, poate ieși complet din acționariat sau își poate pierde și banii.
Nicușor Dan a promulgat legea, deși ASF nu a fost de acord cu amendamentul
Plenul Camerei a votat proiectul cu amendament – au fost doar două abțineri. Nu au existat discuții despre „acțiunile din Marea Cuponiadă”, după cum au relatat mai mulți parlamentari pentru Snoop. Proiectul a primit voturi de la toate partidele, inclusiv de la AUR și POT.
Printre cei care au votat legea se numără Sorin Grindeanu, președintele PSD, George Simion, președintele AUR, dar și Kelemen Hunor, președintele UDMR.
Președintele Nicușor Dan a promulgat legea pe 13 decembrie 2025, deși Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) l-a avertizat că nu este de acord cu amendamentul deputatului PSD, Costel Neculai Dunavă.
Administrația Prezidențială nu s-a folosit de prerogativa de a cere Parlamentului să reexamineze legea.
Nici Parlamentul nu a reacționat la adresa trimisă de ASF
În ședințele comisiilor din Parlament, ASF a avertizat că se pierde „dreptul de proprietate”, dacă o fracție de acțiune este considerată creanță, prin amendamentul depus de Costel Dunavă.
Snoop a trimis mai multe întrebări ASF despre amendamentul aprobat de Parlament.
Autoritatea susține că a fost informată despre amendament pe 11 noiembrie 2025, iar peste două zile, pe 13 noiembrie, a trimis Parlamentului o adresă că nu susține amendamentul. În toate ședințele Comisiilor de Buget Finanțe, dar și în cea de Politică Economică, ASF a precizat, fără echivoc, că se opune amendamentului lui Costel Dunavă.
Într-o lună, amendamentul s-a transformat în lege.
„Nesusținerea de către A.S.F. a amendamentelor menționate a avut la bază, în principal, considerente legate de protecția investitorilor, respectiv de protecția drepturilor acționarilor, context în care A.S.F. a susținut păstrarea actualelor prevederi ale legii, potrivit cărora sumele datorate acţionarilor ca urmare a compensării fracţiunilor de acţiuni nu sunt prescriptibile”, a fost poziția ASF transmisă în răspunsul oficial pentru Snoop.ro.
ASF avertizează că, dacă legea stabilește un termen de prescripție de trei ani pentru sumele rezultate din compensarea fracțiunilor de acțiuni, există riscul ca unii acționari să nu își ridice banii la timp. În acest caz, după expirarea termenului, ei pierd dreptul asupra sumelor, iar banii rămân la dispoziția societății.
Conducerea ASF a făcut încă un pas, după ce legea a fost votată în Parlament.
A informat Administrația Prezidențială, pe 10 decembrie 2025, că legea votată în Parlament conține un amendament cu care nu a fost de acord.
Autoritatea nu a oferit în răspunsul oficial către Snoop informații despre numărul persoanelor care pot fi afectate de această nouă lege și nici câte persoane nu au avut nicio activitate ca acționari în ultimii ani. Ne-a trimis la Depozitarul Central, entitate care oferă toate informațiile persoanelor interesate ce acțiuni au și unde le dețin.
Depozitarul Central a răspuns că nu poate să ofere informații, deoarece acestea nu au caracter public. Poate furniza informații din registrul acționarilor doar societăților emitente – pentru propriii acționari – și autorităților care au dreptul legal să solicite astfel de date. De asemenea, fiecare acționar poate primi informații doar despre propriile dețineri.
„Administrația Prezidențială nu a fost informată despre câte persoane pot fi afectate de lege”
Snoop a întrebat Administrația Prezidențială de ce proiectul de lege, care conținea amendamentului deputatului PSD, a fost promulgat de președintele Nicușor Dan, mai ales că exista o avertizare din partea ASF.
Administrația Prezidențială confirmă scrisoarea trimisă de președintele ASF, Alexandru Petrescu, despre legea care urma să fie promulgată.
Potrivit Palatului Cotroceni, ASF a precizat că nu susține amendamentul lui Costel Dunavă, președintele Comisiei de Politica Economică, dar a prezentat și punctele pozitive aduse de promulgarea legii, inclusiv cele legate de OCDE.
„Administrația Prezidențială nu a fost informată, înainte de promulgarea legii, despre câte persoane pot fi afectate de această lege, despre câte persoane dețin acțiuni obținute prin „Marea Cuponiadă” din anii ’90 și care ar putea fi afectate de aplicarea acesteia. Administrația Prezidențială nu a fost informată, înainte de promulgarea legii, despre valoarea acțiunilor dormanților”, susține Administrația Prezidențială într-un răspuns pentru Snoop.
Potrivit instituției, nu este o problemă de constituționalitate din cauza faptului că amendamentul privind acțiunile a fost depus în Camera Deputaților și nu a fost discutat în Senat.
Dunavă, inițiatorul legii, nu s-a consultat cu președintele PSD
Costel Neculai Dunavă este deputat PSD de Bacău și se află la al treilea mandat. În actuala legislatură, conduce Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare.
Deputatul a declarat că nu s-a consultat cu conducerea PSD când a depus amendamentul privind acțiunile și transformarea dreptului de proprietate în drept de creanță în ceea ce privește fracțiile de acțiuni.
„Acest amendament a fost solicitat de Asociația Administratorilor Fondurilor de Investiții cu un punct de vedere bine argumentat”, a fost justificarea oferită de Costel Dunavă pentru Snoop.
Dacă președintele Asociaților Fondurilor de Investiții vorbește despre „milioane de oameni”, pentru Dunavă numărul celor care nu știu ce s-a întâmplat cu acțiunile primite în anii 90 este mult mai mic. „Până în 5%”, a spus el în decembrie 2025, pentru Snoop. Nu a explicat pe ce își bazează afirmația.
Dunavă a insistat că nu se pierd acțiunile deținute la SIF-uri sau la societățile comerciale.
„În amendamentul respectiv nu este vorba de pierderea proprietății acțiunilor. Un cetățean are zece acțiuni în valoare de un leu. În urma acestei consolidări a valorii nominale a acțiunilor, cetățeanul rămâne cu trei acțiuni de trei lei, nu pierde nicio acțiune, iar acel un leu se pune într-un cont la dispoziția proprietarului acțiunilor”, a explicat Dunavă.
Deputatul nu a precizat ce se întâmplă în cazul în care, după consolidarea valorii nominale, acțiunea valorează 20 de lei, o valoarea mai mare decât cele zece acțiuni de un leu.
În acest caz, specialiștii confirmă că fostul proprietar de acțiuni rămâne doar cu o fracție de acțiune pentru care va fi despăgubit.
Alesul recunoaște că, în forma veche a legii, banii din despăgubiri reprezentau o sumă „imprescriptibilă”, în timp ce în actuala formă a legii, stau în cont doar trei ani.
„Companiile pun banii într-un cont la dispoziția cuiva, îi țin trei ani, plătesc comisioane la bănci. Repet, nu e drept de proprietate, este vorba despre prescripția creanței, care în România este de ani pentru creanțele private. Până și datoriile la bugetul de stat se prescriu în cinci ani”, a subliniat deputatul PSD.
La fel ca în argumentația oferită de Fondurile de Investiții, președintele Comisiei spune că bursa va avea de câștigat de pe urma noii legi, iar societățile pot face mai ușor consolidarea valorii nominale a acțiunilor.
Președintele Asociației Fondurilor de Investiții: „Dacă aș avea de ridicat bani, eu m-aș duce să-i iau”
Președintele Asociației Administratorilor de Fonduri, Horia Gustă, a declarat pentru Snoop că a „venit cu un amendament la lege care să corecteze o situație inegală”.
Potrivit acestuia, vechea lege trata inegal companiile listate la bursă față de cele nelistate: la SIF-uri și la societățile listate, despăgubirea din fracțiuni nu se pierdea niciodată. Noua lege elimină această protecție și introduce un termen de prescripție.
El precizează că noile prevederi sunt în acord cu directivele europene.
„Sigur că putem să anticipăm că discutăm despre câteva milioane de acționari care au acțiunile în secțiunea 1 a Depozitarului Central și nu le mișcă nimeni de acolo de ani de zile. Dacă ne uităm că sunt în jur de 300.000 de investitori activi, e clar că e o diferență. Toată lumea care avea 18 ani în 1996 a primit acțiuni”, a precizat Gustă.
Milioanele de oameni despre care vorbește sunt persoane care au acțiuni, dar nu au făcut nimic cu ele: nu au încasat dividende, nu au cumpărat sau vândut titluri și, în multe cazuri, nici nu știu că le dețin sau nu sunt interesate de ele.
„Piața de capital și acțiunile nu se potrivesc cu toată lumea. Gândiți-vă câți oameni au plecat din țară începând cu anii 2000. Dacă aș avea de ridicat bani, eu m-aș duce să-i iau. Atenție, mai e un lucru! Se poate comunica contul bancar la Depozitarul Central și banii vor intra acolo, deci nu trebuie să fac un drum”, a spus Gustă.
Banii acordați ca despăgubire pentru fracțiile de acțiuni se acordă numai titularilor. Dacă titularul acțiunilor a decedat, iar succesiunea nu cuprinde și acțiunile, moștenitorii sunt obligați să facă succesiunea și pentru aceste acțiuni, care, în unele cazuri, pot avea o valoare mică.
Fondul Proprietatea a anunțat, după promulgarea legii, consolidarea acțiunii
Un important jucător pe piață, Fondul Proprietatea, a anunțat în ianuarie 2026, că vrea să consolideze valoarea acțiunii de la 0,52 de lei la 52 de lei – o creștere de 100 de ori.
Dacă decizia va fi aprobată în Adunarea Generală a Acționarilor din februarie, potrivit potrivit profit. ro, investitorii care au sub 100 de acțiuni la Fondul Proprietatea vor rămâne doar cu fracții și vor ieși din acționariat.
Pentru sumele sub 52 de lei, fondul va depune contravaloarea într-un cont, ca despăgubire pentru fracțiile rezultate.
Editor: Iulia Roșu
Video: Răzvan Luțac, Adela Cioruță
Colaj principal: Ion Mateș