Labirintul Certion. Firma care a promis blocuri în singura pădure de pe litoral și în Poiana Brașov a lăsat oamenii fără apartamente

UPDATE 27 august 2025 / Cristian Radu, arestat preventiv pentru 30 zile

Primarul orașului Mangalia, Cristian Radu, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, informează info-sud-est.ro. El este acuzat că a luat o mită de peste 600.000 euro.

Decizia a fost luată de Curtea de Apel Constanța. Inițial, Tribunalul Constanța a dispus măsura controlului judiciar, însă procurorii DNA au făcut apel.

La o zi după ce a fost plasat sub control judiciar, pe 23 august 2025, Snoop a publicat declarații din propunerea de arestare.

În ele, un martor povestea cum Cristian Radu ar fi cerut un apartament cu vedere la mare în unul dintre blocurile grupului Certion.

Martorul DNA spunea despre blocul Solantis: „S-au luat avansuri de la oameni în valoare de 1.750.000 euro, dar construcția nu a fost începută și nici nu cred că se va mai face”.

• În 2021, primarul PNL al Mangaliei, Cristian Radu, a inițiat o hotărâre care permite construirea de clădiri de 9 etaje „și peste”, chiar și în Pădurea Comorova de la malul Mării Negre. Dezvoltarea imobiliară a fost lăsată fără limite de înălțime și s-a deschis astfel calea pentru proiecte masive într-una dintre puținele zone verzi ale litoralului.

• Unul dintre terenurile din pădure pe care Certion voia să construiască a fost obținut de la firma soției primarului Mangaliei. Alt teren, aproape de plajă, provine de la firma soției unui fost primar al orașului, Zanfir Iorguș, actual consilier local PSD.

• Snoop a discutat cu 19 persoane păgubite, din diverse județe, care au plătit avansuri – unele chiar integral – pentru apartamente. Erau banii strânși „cu sacrificii” până la 35–40 de ani, alții și-au dat economiile pentru pensie. 

• Cătălin Scripcaru, fondatorul și CEO Certion, pentru Snoop: „Poate nu am luat întotdeauna cele mai bune decizii. Cu toate acestea, am făcut tot ce am știut mai bine ca să protejăm investiția făcută împreună cu investitorii noștri. Suntem în căutare activă de parteneri financiari externi și chiar am reușit recent semnarea unui astfel de parteneriat.”

„Sunt bani munciți, nu avem salarii foarte mari, nu trăim în lux. Este dureros că toți anii ăștia de sacrificii au rezultat în nimic”, spune Diana, 35 de ani, una dintre zecile de persoane păgubite de Certion. 

A dat avans aproape 40.000 de euro – arată documentele ajunse la Snoop – pentru un loc de parcare și o garsonieră într-un bloc ridicat de Solantis Neptun, firmă din grupul Certion. „Toți banii pe care i-am plătit unde s-au dus?”, se întreabă ea. 

Dezvoltatorul a promis că va construi șapte blocuri de apartamente care, opțional, pot fi închiriate în regim hotelier, toate cu peste 150 de apartamente. A început să le promoveze din 2021. 

Șase clădiri la mare, aproape de Mangalia, județul Constanța:
– cinci în stațiunile Neptun și Olimp, în Comorova, singura pădure de pe litoralul românesc;
– una în stațiunea Saturn. 

Și una la munte, în Poiana Brașov. 

Blocul cu acoperișul inundat, care „mai are cam 30%” până e gata 

Dintre cele șapte clădiri, una a fost terminată, alta începută, iar pentru restul nu s-au pornit niciodată lucrările. Unele trebuiau finalizate în 2023 și 2024.  

Așa arată clădirea Galileo – „aproape finalizată” – din Olimp, unde s-a deplasat reporterul Snoop în luna aprilie. Drona a surprins imagini cu acoperișul inundat. Pe șantier nu era nimeni. 

Scaunele folosite de Certion vara, la petreceri pe plajă, într-o altă locație, erau depozitate aici.

Reporterul Snoop a sunat la departamentul de vânzări al companiei și s-a prezentat drept o persoană interesată de o garsonieră în blocul Galileo.

Agentul a răspuns: „Este aproape de finalizare (Galileo, n.r.). Mai are cam 30% la finisajele interioare. Sunt compartimentările făcute. Trebuiesc finisate: gresie, faianță, parchet”. Prețurile pornesc de la 110.000 euro plus TVA, a precizat consultantul.

Agentul Certion a susținut că a vândut deja 40% dintre apartamente, însemnând câteva sute, deși clădirile se află în stadiul de proiect. Tranzacțiile s-au făcut în baza promisiunii unor viitoare dezvoltări imobiliare.

Blocul Galileo se află în Olimp, în Pădurea Comorova, într-o zonă cu puține clădiri. Copacii de pe unele terenuri au fost tăiați, dar nu s-a construit nimic.

Oficial, Certion nu a răspuns la întrebarea privind numărul total de apartamente vândute în cele șapte proiecte. 

„Totul s-a transformat într-o țeapă imobiliară” 

Snoop a identificat 80 de oameni afectați de grupul Certion și a vorbit cu 19 din țară. Mulți nu și-au propus să facă afaceri și să închirieze garsonierele și apartamentele. Au vrut să le lase moștenire copiilor sau să aibă un spațiu la mare pentru familia lor. 

Avansurile date sunt cuprinse între 30% și 100%. Pentru unii erau banii strânși până la 35-40 de ani „cu sacrificii”, pentru alții economiile până la 60-70 de ani. 

Cel puțin un milion de euro au de recuperat păgubiții, în total, conform informațiilor și documentelor la care a avut acces Snoop. Când au văzut că nu se ridică blocurile, și-au cerut avansul înapoi, dar, spun ei, reprezentanții Certion cu greu le-au mai răspuns la telefon și la e-mailuri. 

Comentariile sunt acum închise pe pagina de Facebook Certion. Recenziile de pe Google au fost șterse recent.

 

Ce spun oamenii: 

• Cosmin: „Am luat (garsoniera, n.r.) pentru fetița mea. Am mers mai mult pe încredere și uite ce am făcut. Cea mai mare greșeală din viața mea”.  (bloc Lago Neptun)

• Maria: „Am dat ce am strâns și noi toată viața. Eu nu mai pot să mai aștept. Soțul meu are 64 de ani, eu am 61. (…) Cred că au vrut să facă o afacere pe banii oamenilor”. (blocuri Galileo și Pharos din Olimp)

• Larisa: „Inițial au zis că îmi dau banii, apoi, să-i lăsăm pe ei să vândă apartamentul pe care l-am cumpărat. După ce mi-am dat acordul, nu s-a întâmplat nimic”. (bloc Lago Neptun)

• Andi: „Am cumpărat apartamentul pe firmă în ideea de a-mi trimite angajații și colaboratorii, de-a face team building-uri”. (bloc Solantis Neptun)
  
• Iulian: „Am fost la limită când am cumpărat. Erau toți banii mei, 25.000 de euro”. (bloc Lago Neptun)
  
• Anonim: „Am zis că ne vrem banii înapoi. Nu ne-au mai răspuns cu lunile la telefon”. (bloc Jakob Sonne, Poiana Brașov) 

• Dinu: „Credeam că dau valoare banilor mei, când colo totul s-a transformat într-o țeapă imobiliară”. (bloc Lago Neptun)

Cumpărătorii au acceptat să vorbească doar folosind prenumele pentru a-și proteja apropiații, pentru ca alte rude sau colegi să nu afle din presă despre situația lor sau pentru a evita un conflict public cu Certion.

Stadiul blocurilor Grupul Certion, din Bucureşti, a înființat SRL-uri separate pentru toate clădirile, iar ansamblurile poartă numele companiilor.  În Olimp Vogh – Finalizat în noiembrie 2022. Galileo – Început, termen mai 2023. Pharos – Teren gol, termen decembrie 2024.  În Neptun  Lago – Teren gol, termen decembrie 2023.  Solantis – Teren gol, termen decembrie 2024.  În Saturn  Vogh – Teren gol, termen necunoscut.  În Poiana Brașov Jakob Sonne – Teren gol, termen septembrie 2025.

Certion: „N-am mai reușit, fizic, să răspundem fiecărei solicitări”

„Până la pornirea războiului din Ucraina (februarie 2022, n.r.), piața de real estate, imobiliare, din România era în plin avânt”, spune Cătălin Scripcaru, fondator și CEO Certion, contactat de Snoop. 

Acesta precizează că mai mulți factori au determinat întârzierea construcțiilor.

• Probleme cu autorizațiile, „în special din cauza exigențelor sporite ale Ministerului Apărării Naționale, odată cu izbucnirea războiului și necesitatea calibrării echipamentelor radar de-a lungul coastei Mării Negre”.
• Apropierea de Rezervația Stejarii Brumării Neptun „a avut cerințe extrem de specifice (…), iar aprobarea lor a durat mult mai mult decât timpul estimat inițial”.
• Din cauza „condițiilor de piață, băncile au înăsprit standardele de creditare”.

Proiectul Pharos din Olimp: cum ar fi trebuit să arate și cum este astăzi terenul

Cătălin Scripcaru spune că „probabil la finalul anului 2026” vor putea livra primele apartamente.

Scripcaru recunoaște că n-au mai răspuns la toate telefoanele, invocând lipsa de timp, „cu toate acestea, am continuat să alocăm timp pentru întâlniri și discuții directe cu clienții”, precizează el.

În privința apartamentelor care întârzie, susține că înțelege frustrarea oamenilor. „E firesc”, spune el și recunoaște unele decizii mai puțin bune. „Cu toate acestea, am făcut tot ce am știut mai bine ca să protejăm investiția făcută împreună cu investitorii noștri. Suntem în căutare activă de parteneri financiari externi și chiar am reușit recent semnarea unui astfel de parteneriat.”

Cine e Cătălin Scripcaru

Scripcaru a fost, înainte de fondarea Certion, partener al NEO, o divizie One United Properties, printre cei mai cunoscuți dezvoltatori imobiliari din București și din țară. În 2020, potrivit Ziarului Bursa, acesta s-a retras, iar acțiunile lui au fost cumpărate de One. 

One United nu a transmis până la publicare un punct de vedere, solicitat de Snoop, despre colaborarea cu Scripcaru.  

Un ghid din 2023-2024 al Bucharest Real Estate Club (Clubului Imobiliar din București) – unde accesul se face doar pe bază de invitație, conform site-ului – spune că Scripcaru este unul dintre oamenii de pe piața imobiliară pe care „trebuie să-i cunoști”. 

„Certion dezvoltă șapte hoteluri ca parte a unui program de investiții în valoare de peste 319 milioane euro”, se mai precizează în ghid. 

Majoritatea investițiilor se fac pe terenuri din Pădurea Comorova, singura de pe litoralul românesc, situată în stațiunile Neptun și Olimp.

Proiectul Jakob Sonne, din Poiana Brașov.

Singura pădure de pe litoral, vândută în ultimii 20 de ani 

Pădurea din zona Neptun-Olimp, stațiuni care aparțin de Mangalia, a fost arie protejată în perioada interbelică cu pini și stejari seculari. În ultimii ani, a devenit ținta dezvoltatorilor imobiliari, în ciuda opoziției ecologiștilor și a comunității locale. 

Cele 519 hectare ale Pădurii Comorova au fost trecute, în anul 2000, din proprietatea statului român în proprietatea publică a orașului Mangalia, printr-o Hotărâre de Guvern. A semnat-o Mugur Isărescu, premierul la acel moment și actual guvernator al Băncii Naționale. Scopul era amenajarea unui parc municipal. Dar despre un astfel de parc municipal s-a vorbit public abia din 2021, potrivit presei locale. 

Tot în 2000, printr-o Hotărâre a Consiliului Local Mangalia, 300 de hectare au fost trecute din proprietatea publică în cea privată a Mangaliei. S-a considerat că suprafața respectivă nu mai era de interes public. 

Apoi, bucăți din Comorova au putut fi vândute către firme și persoane fizice. 

Un raport al Curții de Conturi arată că arborii din Comorova s-au plantat la începutul secolului XX, în timpul regelui Carol I. În comunism, o parte din pădure a fost defrișată pentru construirea stațiunilor Olimp, Neptun și Jupiter, iar o altă parte s-a scos din fondul forestier național, a confirmat pentru Snoop Ministerul Mediului.

„Faptul că această pădure nu a fost inclusă ulterior nici în ariile protejate şi nici în siturile NATURA 2000 denotă complicitatea cu interesele imobiliare din zonă”, indică raportul Curții de Conturi. 

Fostul primar Iorguș a răspuns, pentru Snoop, că nu a putut să amenajeze un parc municipal în Comorova, în timpul mandatului său, 1996-2008, „pentru că nu erau fonduri europene și guvernul nu dădea bani”.

Celelalte 200 de hectare rămase în domeniul public nu se pot vinde, explică, pentru Snoop, Semiran Abdurefi, consilier local USR.

Cum cresc în Comorova blocuri cu 20 de etaje în loc de arbori 

Luna trecută, Semiran Abdurefi, consilier local USR, a inițiat un proiect care abrogă hotărârea din 2021. A fost adoptată de consilieri. Dar poate fi atacată, pentru că au votat în absența unor rapoarte de specialitate pe care, susține consilierul, nu le-a primit de la funcționarii primăriei. Abrogarea nu afectează dezvoltatorii care deja au primit autorizații. 

Sponsorizarea Certion pentru Primăria Mangalia 

Vogh Olimp SRL, firma grupului Certion care construiește primul bloc dintre cele șapte, obține, în septembrie 2020, certificatul de urbanism de la Primăria Mangalia, condusă de Cristian Radu. Adresa unde urmează să se ridice clădirea lipsește de pe site-ul primăriei. Instituția nu a răspuns de ce.

Certificatul e un act de informare obligatoriu, pe care-l primești înaintea autorizației de construire. Vogh ia apoi autorizație de la aceeași primărie. 

Pe 24 noiembrie 2022, Vogh sponsorizează Municipiul Mangalia cu 276.000 lei (peste 54.000 de euro la cursul actual), pentru „crearea unui parc în stațiunea Neptun”, arată un proces verbal din Consiliul Local. Printre consilierii care votează „pentru” se numără și fostul primar Iorguș. 

În același document apare și poziția lui Menabit Ozghiun, consilier local din partea Partidului Ecologist, care „consideră că se dorește cumpărarea unei anumite imagini pentru această societate (Certion SRL, n.r.), pentru a nu se mai lua în discuție faptul că dezvoltă o investiție în zona protejată Stejarii Brumării din Neptun”. 

Contactat de Snoop, primarul Cristian Radu spune despre sponsorizare că nu știe dacă s-a concretizat. „Ei doreau să facă un parc în Neptun. Sunt trei ani de atunci”. După o altă întrebare, edilul răspunde critic la adresa jurnaliștilor: 

„Bâjbâim, întrebăm, căutăm, facem anchete. Toți faceți anchete.” 

În aceeași zi în care consilierii locali acceptă sponsorizarea din partea companiei, Primăria Mangalia transmite către Agenția pentru Protecția Mediului Constanța câți stejari brumării sunt în rezervație: „60, cu statut de Monument al Naturii”. Informațiile sunt pentru ca blocul Solantis Neptun, cu 17 etaje, să primească acordul. 

În vara lui 2023, Protecția Mediului emite acordul. „Terenul aflat în proprietatea Solantis Neptun SRL, pe care se propune realizarea imobilului, se află la o distanță de 4,6 metri de lotul nr. 2 al Rezervației de interes local”, notează instituția.

Imaginile surprinse de Snoop cu drona arată că un stejar e chiar în curtea  dezvoltatorului imobiliar.

E un „teren situat într-o zonă turistică”, mai scrie în acordul de mediu, și „nu îi este stabilit niciun fel de regim de protecție”. 

Concluzia: stejarii – aflați la 4 metri distanță – nu sunt afectați de construcția de 17 etaje cu 158 de apartamente, „putând găzdui maximum 344 de persoane”. 

Prezența constantă a oamenilor în acea zonă ar avea un impact negativ asupra rezervației și asupra pădurii, avertizează arhitectul Toader Popescu, specialist în urbanism, în dialog cu Snoop. „Atrage poluare, trafic, activități umane care generează deșeuri”, precizează specialistul.

Solantis Neptun obține autorizația de construire de la Consiliul Județean (CJ) Constanța. Întrebat cum s-a asigurat că nu e afectată rezervația, CJ ne-a trimis la Protecția Mediului. 

Protecția Mediului a răspuns, la solicitarea Snoop, că a folosit informațiile trimise de Primăria Mangalia despre terenul Solantis. Conform cărora terenul „nu se află în zona spațiilor verzi și păduri protejate”. 

Responsabilitatea față de ariile protejate de interes local „revine administrației publice locale, respectiv Primăriei Mangalia”, potrivit instituției. Protecția Mediului a adăugat că a cerut la primărie încă din decembrie 2023 detalii despre cum protejează Stejarii Brumării: „Nu s-a primit niciun răspuns”. 

„Într-o țară civilizată și corectă n-ar aproba nimeni să se construiască o clădire lângă o pădure protejată”, crede Ramona, unul dintre cumpărători, care a aflat ulterior despre situația pădurii.

Datorii la firma soției primarului PNL 

Solantis Neptun are terenul din zona stejarilor de la New Style Architecture, firmă deținută de Bianca Radu (49%), potrivit Termene.ro și Monitorul Oficial, soția lui Cristian Radu, primarul PNL al Mangaliei.

SRL-ul a vândut un teren de 2.160 de metri pătrați companiei Solantis „prin schimb”. Urma să primească apartamente în blocul care ar fi trebuit ridicat. 

Contactată de Snoop, Bianca Radu a spus că nu e firma sa: „Sunteți pe o pistă greșită”. Și a închis telefonul. 

Solantis nu a construit nimic, iar firma soției primarului are astăzi drept de ipotecă 200.000 de euro, potrivit unui extras de carte funciară. 

O comparație: Pentru un teren de aproape 2.000 mp, la fel ca cel de la Solantis, obținut de Certion de la o altă companie, tot în Neptun, există un drept de ipotecă de aproape 2 milioane de euro. 

Printre puținele postări publice de pe Facebook ale Biancăi Radu se numără una de la Moussay Beach Club, o altă afacere Certion, unde vara se organizează petreceri pe plajă. Soția primarului laudă serviciile.

Terenuri de la soția fostului primar Iorguș și de la apropiați ai lui Dorin Cocoș  

Peste 8 milioane de euro le datorează Certion firmelor de la care a obținut terenuri pentru cele șase blocuri de pe litoral.

Potrivit unui extras de carte funciară, 2 milioane și jumătate de euro are drept de ipotecă numai Zimcom SRL, firma Marianei Iorguș. Soția lui Zanfir Iorguș, fostul primar al Mangaliei, în prezent consilier local PSD. De la compania sa a cumpărat un teren în Saturn. 

Contactată de Snoop, Mariana Iorguș a refuzat să ofere detalii.

Proiectul Vogh Saturn

Certion a mai primit, în pandemie, două terenuri de la firmele lui Adrian Ionel Petrache, care a avut afaceri cu Dorin Cocoș, și ale lui Bogdan Lucov, fratele finului lui Cocoș. Unul e cel de sub Galileo, altul e pentru clădirea Lago, lângă Rezervația de stejari. 

Dezvoltatorul imobiliar urma să le dea la schimb apartamente în viitoarele clădiri. Acum, cele două firme au drept de ipotecă de peste 5 milioane de euro.  

Proiectele Lago și Solantis, Neptun

Petrache și Cocoș, fostul soț al politicienei Elena Udrea, făceau parte în anii 2000 dintr-o grupare cunoscută pentru influența asupra politicienilor vremii. 

Avocat: „Recomand precauție la achiziția din stadiul de proiect”

Mulți români s-au obișnuit să cumpere apartamente în clădiri neridicate, pentru că prețurile sunt mai mici. Unii locuiesc deja în astfel de apartamente, prin urmare nu li s-a părut neobișnuit că cele de la Certion erau doar pe hârtie.  

„Eu recomand precauție la achiziția din stadiul de proiect. Prezintă niște riscuri. Nu există dezvoltatori care să aibă fonduri în spate sau niște proprietăți pe care să te poți baza, să-ți poți recupera suma de bani în situația în care proiectul pică”, spune avocatul Andrei Dumitrescu, cu experiență în litigii imobiliare. 

Clienții care au vorbit cu Snoop au început să cumpere apartamente și garsoniere de la Certion în 2021. Au aflat despre ele din reclamele de pe rețelele sociale, din presă, de la prieteni, rude sau colegi de muncă.  

Oameni din orașe precum București, Oradea, Bacău, Ploiești și Constanța au semnat promisiuni de vânzare. Cel puțin un milion de euro au pierdut, potrivit celor intervievați de Snoop și informațiilor de pe Portal Just.

Strategiile prin care Certion și-a atras clienții 

• Construirea primului bloc, Vogh Olimp, începuse. Influenceri precum Adela Popescu și-au cumpărat un apartament și au promovat proiectul. Oamenii au considerat că dezvoltatorul va ridica și celelalte imobile.

Diana, 35 de ani, a văzut postările Adelei Popescu, actriță, prezentatoare TV și influencer. „Mi-am zis că totuși e persoană publică”, spune ea despre unul dintre lucrurile care au determinat-o să aibă încredere în dezvoltatorul imobiliar și să aleagă proiectul Solantis Neptun.

Nu a fost singura care a văzut acele postări.

Contactată de Snoop, Adela Popescu a răspuns: „Noi am avut încredere în ce am văzut cu ochii noștri. O clădire ridicată deja. Am văzut exact unde este apartamentul nostru și am decis sa dăm avansul, iar la finalizarea lucrărilor am plătit diferența.”

Aceasta a precizat că li s-a predat proprietatea cu o întârziere de un an. Că a fost „la nivelul așteptărilor”, dar că nu erau finalizate integral lucrările, adică spațiile comune.

„Am petrecut deja câteva weekenduri acolo împreună cu copiii noștri și am postat pe rețelele de socializare, așa cum postăm tot ce facem, de la meniul de mic-dejun, la vacanțe, noutăți, proiecte tv. Despre celelalte proiecte Certion nu am informații, așa că nu am ce să comentez.”

• Un preț mai mic, dacă plătești integral și nu în tranșe. 

Cosmin, 39 de ani, a semnat pentru o garsonieră de 46.200 de euro, conform promisiunii de vânzare-cumpărare din posesia Snoop. A dat toți banii de la început, pentru că altfel ar fi fost 5.000 de euro în plus, explică el. O parte din sumă a acoperit-o printr-un împrumut la bancă. 

• Insistau să achiți cât mai repede. 

„A fost o presiune să plătim toți banii ca să beneficiem de un cost pe metru pătrat mai bun”, spune un bărbat care a preferat anonimatul. Au vrut banii înaintea termenului din contract, adaugă el. Un apartament cu două camere în Poiana Brașov l-a costat peste 100.000 de euro, conform promisiunii ajunse la redacție. La acel moment, firma nu deținea terenul pe care urma să construiască. 

• După ce semnai pentru un apartament într-un bloc, te sunau să cumperi și în altele. 

„Am primit iar o ofertă. Noi (ea și soțul, n.r.) nu mai aveam bani. Între timp, am vândut un apartament mai vechi”, povestește Maria, 61 de ani. Așa au mai semnat o promisiune. „Pentru că avem doi copii”, explică femeia. Certion i-a făcut apoi o a treia ofertă, dar a refuzat-o. 

• Articole în presă.

„Certion Property Developers dezvoltă patru proiecte rezidențiale în zona Neptun-Olimp. Investiția totală se ridică la 45 milioane euro”, titra Forbes România. Un titlu asemănător era, în aceeași zi, pe site-ul Financial Intelligence și al Ziarului Financiar. 

Dezvoltatorul le-a spus clienților că amână construirea blocurilor din cauza problemelor financiare. 

„În contextul economic actual, procesul de finanțare pentru orice proiect de dezvoltare imobiliară poate dura mai mult decât era inițial preconizat”, e mesajul primit pe WhatsApp de un client. 

Conform verificărilor efectuate de Snoop asupra celor 18 companii din grupul Certion, am constatat că 16 dintre acestea înregistrează capitaluri proprii negative, potrivit celor mai recente date disponibile. Dacă în cazul firmelor sunt mai multe capitaluri proprii negative decât pozitive, „înseamnă că au mâncat banii”, spune unul dintre experții contabili consultați de Snoop.  „Capitalurile proprii reprezintă averea unei firme”, explică specialistul.

Ce trebuie să știi înainte de a semna o promisiune de vânzare-cumpărare

Avocații intervievați de Snoop recomandă consultarea unui specialist atunci când vine vorba de achiziții imobiliare din stadiul de proiect. Mulți dintre păgubiții Certion intervievați nu au făcut acest pas și nici nu au înscris promisiunile în cartea funciară. Astfel, dacă dezvoltatorul încearcă să vândă același apartament altcuiva, ai o dovadă că ești primul căruia i s-a promis locuința.  

Cum te ajută dacă înscrii promisiunea în cartea funciară (click pentru detalii)

Cartea funciară descrie un imobil și arată cine are drepturi pe el. Deși clădirea nu există, promisiunea poate fi înscrisă în cartea funciară a terenului pe care urmează să se construiască. 

În promisiune trebuie să găsești, între altele: 

• termenul de finalizare a blocului; 
• ce se întâmplă dacă nu se respectă termenul și cum te retragi; 
• data la care se va semna contractul de vânzare-cumpărare;
• informații despre teren. 

Dacă după discuția cu un avocat, decizi să achiziționezi din stadiul de proiect, promisiunea o vei încheia la notar. 

Este un act prin care dezvoltatorul se asigură că va avea cui să-i vândă apartamentul din blocul pe care încă nu l-a construit, iar cumpărătorul că va primi locuința la prețul stabilit. 

Indiferent de avansul dat – poate fi 100% – cel care promite că o să cumpere nu este proprietar. 

Cererea de înscriere în cartea funciară se depune la oficiile de cadastru și publicitate imobiliară. (Notarii nu sunt obligați să înscrie).

Dar „practica din România a dezvoltatorilor este să te pună să nu înscrii”, spune Dumitru Lazăr, avocat cu experiență în litigii imobiliare.

De ce? Pe măsură ce construiește, dezvoltatorul poate avea nevoie să mai depună alte cereri la autorități. Pentru asta, trebuie să obțină acordul semnat la notar al tuturor celor înscriși în cartea funciară. Ar însemna să trimită la notar zeci sau sute de oameni, explică avocatul. 

Dumitru Lazăr spune, însă, că există o soluție: „Cărți funciare provizorii pentru apartamentele ce se vor construi în viitor, să nu fie posibilă vânzarea unui apartament de mai multe ori”.

Recorder a arătat, în octombrie 2024, Schema Nordis – dezvoltator care a promis că va construi hoteluri de lux la mare și la munte. 

Oamenii au dat avansuri integrale și nu au înscris promisiunile. Același apartament s-a vândut către mai multe persoane. Metoda asta au folosit-o și alții înainte de Nordis, de exemplu, un avocat și fost subprefect al județului Alba. 

Pentru a-ți recupera avansul, dacă termenul de finalizare a fost depășit, trebuie să notifici dezvoltatorul că ieși din proiect, să încetezi promisiunea de cumpărare și să înscrii un drept de ipotecă legală în cartea funciară, explică avocatul Lazăr.

Legea încurajează dezvoltatorii să construiască din economiile oamenilor 

După investigația Recorder despre Nordis din toamna anului trecut, PSD a depus în Parlament un proiect legislativ. Ar completa Legea privind calitatea în construcţii din ‘95 și Legea Cadastrului din ‘96. 

Dezvoltatorii imobiliari au reacționat la aceste propuneri de modificare a legii și-au spus că ar trebui să intre în vigoare peste un an sau doi. Pentru că adoptarea imediată ar însemna „risc de faliment pentru cei care au proiecte în curs” și care depind de avansul clienților. 

Proiectul legislativ a trecut de Senat în aprilie, dar decizia îi va aparține Camerei Deputaților, care până acum doar a modificat proiectul. 

Înscrierea promisiunii în cartea funciară și limitarea avansului se numără printre prevederi. Limita propusă la rezervare e de 5%, iar maximul înainte de finalizare e de 50%. În prezent, nu există limite în ce privește încasarea avansului. 

Avocatul Paul Dumbrăvanu atrage atenția într-un interviu pentru Termene.ro: „Proiectul nu adresează cauzele reale ale vulnerabilității cumpărătorilor. În loc să implementeze măsuri preventive, adoptă soluții reactive care nu rezolvă problema de fond – riscul disproporționat asumat de cetățean”.  

Companiile nu sunt obligate să încheie contracte de asigurare a proiectului, astfel încât clienții să fie despăgubiți, dacă nu se mai ridică acele clădiri.

„A fost eliminată fără discuții soluția de asigurare pe care a propus-o USR pe modelul altor țări: Franța, Marea Britanie, Germania”, spune, pentru Snoop, senatorul USR Ștefan Pălărie. Precizează că întâi trebuie să se limpezească cadrul legislativ și că ulterior firmele de asigurare vor veni cu astfel de produse, care încă nu există pe piața din România. 

„Au mai pus o prevedere neclară”, adaugă Pălărie despre proiectul PSD.

„Banii plătiți sub formă de avans nu pot fi utilizați decât pentru dezvoltarea imobiliară. Cineva poate să spună că și eforturile de marketing fac parte din proiectul imobiliar, deci putem să cumpărăm mașini de lux ca să promovăm produsul.” 

Labirintul Certion

Montaj video, ilustrații: Liviu Bărbulescu
Imagini și video: Iosif Popescu
Colaj imagine: Ion Mateș
Editare: Iulia Roșu
Schema timeline: Răzvan Luțac