În timp ce profesorii din rural se luptă cu abandonul școlar, Statul risipește sute de milioane de euro, bani europeni pentru educație

• Ministerul Educației a alocat 360 de milioane de euro pentru 2.363 de școli vulnerabile, să reducă abandonul școlar. Școlile au folosit mai puțin de jumătate din sumă. O cauză: n-au știut cum, arată un raport al Băncii Mondiale. 
• Sunt bani din PNRR, iar România riscă să-i piardă, dacă nu sunt utilizați până în august 2026. „Suntem optimiști”, spune Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației.
• O parte din sumele folosite s-au risipit. În județul Călărași, 100.000 de euro au ajuns la asociația unui fost consilier județean, condamnat penal.
• Educația din România a pierdut deja 718 milioane de euro din PNRR, pentru că nu și-a implementat proiectele asumate inițial. A anunțat Ministerul Educației, în august.
• La școala gimnazială din comuna Curcani, Călărași, profesorii învață singuri să atragă bani europeni și să rupă cercul vicios al abandonului. 
• Acest articol face parte dintr-o scurtă serie despre rural, „România, sat cu sat”.

La ieșirea din Curcani, județul Călărași, sunt două indicatoare: unul spre Oltenița, cel mai apropiat oraș, la 13 kilometri, altul spre București, la 50 de kilometri. Pe o singură străduță găsești trei case cu terenuri „de vânzare”. 

În comună locuiesc 5.300 de adulți și copii, potrivit Recensământului din pandemie. Sunt cei care n-au plecat la oraș sau peste graniță. 

Pentru că nu găsesc locuri de muncă în zonă, unii fac naveta zilnic la București cu trenul sau cu microbuzul. Lucrează în curățenie sau la fabrici de pâine. Alții, fie muncesc cu ziua în sat ca zidari sau în sere de legume, fie la magazinele din comună cu terase, unde se vinde șaorma la 12 lei. Câțiva sunt profesori, iar alții s-au angajat în corporații, spune viceprimarul PNL Dorel Nica. 

Lista pe care Primăria Curcani a trimis-o în iulie la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) cuprindea 462 de nume – doar șomerii care și-au anunțat situația. 

„Să vadă că lumea poate să fie și altfel” 

Profesorii din Curcani se luptă cu abandonul școlar ca să aducă o schimbare în comunitate. Au învățat singuri să scrie proiecte și au atras în ultimii opt ani fonduri europene de peste 250.000 euro. Ca să-i motiveze pe copii să termine cel puțin opt clase și eventual să continue cu liceul sau cu o profesională. Iar în final să câștige pe lună mai mult decât salariul minim – acum în jur de 2.500 de lei în mână. 

„Să vadă că lumea poate fi și altfel” decât cea a părinților lor, spune profesoara de română Valentina Neagu, 43 de ani, născută în Curcani.  

Renunțarea la școală a devenit o moștenire de familie. „De-a lungul anilor, au fost mulți care au făcut doar opt clase”, precizează profesoara. Zece părinți ai elevilor școlii au studii superioare. 

După Revoluție, în județul Călărași, ca în toată țara, multe fabrici – precum Combinatul Siderca, producător de oțel – n-au rezistat în capitalism. Pentru oamenii derutați de tranziție educația n-a fost o prioritate. 

Județul Călărași ajunge des în topuri negative: 

• pe primele locuri la abandon școlar, arată un raport al ONG-ului Salvați Copiii și Institutul Național de Statistică (INS);
• printre cele mai mici medii la Evaluarea Națională din 2025, dar și din anii anteriori;
• în top cinci cele mai sărace județe după produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor. 
• în top zece privind rata șomajului (5,6%), conform ANOFM.
  

Platforma Monitorul Social, dezvoltată de Fundația Friedrich-Ebert-Stiftung, a atras atenția că abandonul școlar poate prelungi sărăcia. Suntem deja în risc de sărăcie.  Click pentru detalii

16% dintre elevii români renunță timpuriu la educație, dublu față de media UE, arată Comisia Europeană. Mulți din rural. Lipsesc, însă, datele exacte. 

Faptul că unii profesori se implică ca să schimbe lucrurile e pansamentul peste rana din educație. O rană care se tot adâncește, pentru că acești copii vulnerabili sunt lăsați mereu în urmă. Dintre cei 1,6 milioane de elevi de primară și gimnaziu, conform Ministerului Educației, 41% învață la sat. 

România are de zece ani o Strategie privind reducerea părăsirii timpurii a școlii, adică înainte de clasa a VIII-a. Se știe că „este o problemă pregnantă, mai ales în mediul rural”, scrie în document. 

Ce impact economic are abandonul școlar în România? Ne-a costat peste 15 miliarde de euro în ultimii 12 ani, conform unui studiu recent – coordonat de Dragoș Iliescu, antreprenor și profesor la Facultatea de Psihologie a Universității din București. 

Cu toate astea, România e pe ultimul loc din UE, potrivit Eurostat, la cheltuielile pentru educație, raportat la PIB-ul țării. Eliminarea unor burse pentru elevi și comasarea școlilor sunt două dintre măsurile Guvernului Bolojan ce au atras recent alte nemulțumiri.  

„Unii copii chiar vin pentru mâncare”

Școala din Curcani a aplicat, în 2022, pentru finanțare prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS), cu fonduri europene din PNRR. 

A obținut 755.000 de lei. S-au cumpărat: cărți, softuri educaționale, imprimante. S-au plătit formări pentru profesori și excursii pentru copii. 

Din PNRAS au plătit, anul trecut, profesorii până acum voluntari la școala de vară. Au pornit-o acum patru ani și durează trei-patru săptămâni. Au organizat ateliere de: zumba, pictură, robotică, literație și matematică. Pentru că acești copii „nu pleacă în concedii cu părinții”.

În 2024, au acoperit și mese calde, 15 lei de copil. „Le-am adus (printr-o firmă, n.r.) pâine, piure cu friptură și salată. O lună am putut să dăm la vreo 200 de copii”, spune Viforel Dorobanțu, directorul general al școlii. 

„Ne dorim foarte mult să reușim să aducem Masa Caldă, care este prin Minister”, adaugă Andreea Mocanu, directoarea adjunctă. „Noi tot sperăm. Este o comunitate care are nevoie de așa ceva. Unii copii chiar vin pentru mâncare”. 

Programul Masa Caldă, astăzi Masa Sănătoasă, include 1.462 de școli din țară. Dar cea din Curcani nu se numără printre ele. 

Prin lege, inspectoratele școlare propun la Ministerul Educației școlile care să intre în program. În acest caz, ISJ Călărași. 

Contactată de Snoop, Roxana Pațurcă, inspector școlar general până la începutul săptămânii trecute, spune că vechiul primar din Curcani – în funcție până anul trecut – nu s-a implicat. Confirmă și viceprimarul PNL Dorel Nica, din noua echipa. „O să avem Masă Caldă”, spune viceprimarul, întrebat de redacție dacă se va schimba ceva. 

Inspectoratele trebuie să colaboreze cu primăriile, pentru că acestea semnează contractele cu firmele care livrează mâncarea. 

Mihaela Nabăr, director executiv al Fundației World Vision România, explică pentru Snoop: „Este unul dintre cele mai importante programe pentru menținerea copilului în educație. Ar trebui monitorizat și văzut de ce nu-l implementăm la nivel național”. 

Salariu de opt ori mai mare 

Roxana Pațurcă, fostă senatoare și membră PSD, trecută la PNL, a fost inspector școlar general din decembrie 2021 până în septembrie 2025, potrivit CV-ului. 

Din 2023, a coordonat echipa de implementare a investițiilor din PNRAS, programul pentru reducerea abandonului. Echipa sa e responsabilă să verifice, între altele, documentele privind achizițiile. 

Pațurcă e unul dintre cei 356 de inspectori din țară plătiți în plus pentru implementarea PNRAS. În doi ani, inspectorii au primit aproape 4,5 milioane de euro, conform publicației Edupedu. 

Pațurcă a câștigat, în 2021 și 2022, ca inspector general la ISJ Călărași 14.127 lei pe an, mai puțin de 1.200 de lei lunar, arată declarațiile de avere. 

Situația s-a schimbat din 2023, de când s-a ocupat și de PNRAS. A avut peste 110.000 lei pe an, de opt ori mai mult lunar, arată declarația. 

Bani europeni la asociația unui fost consilier PSD, condamnat penal

Peste 100.000 de euro au cheltuit patru școli din trei comune din Călărași, în 2023, pentru servicii de consiliere școlară, conform sistemului de achiziții publice. Achizițiile s-au făcut în zile consecutive, cu sume identice, cu excepția unei școli care a făcut-o la o lună distanță.  

Banii au ajuns la Asociația pentru Dezvoltare, Inovație, Cultură și Antreprenoriat (ADICA). Organizația are sediul în comuna Modelu din județ, unde se află două dintre școlile implicate.

O școală de-aici a dat pentru consiliere aproape la fel de mult ca pentru echipamentele IT.

Președintele asociației este Gabriela Bădică. Fost consilier județean PSD în Călărași, aceasta a fost condamnată, în 2015, la un an de închisoare cu suspendare pentru dare de mită, conform Lege5.ro. Direcția Națională Anticorupție (DNA) a trimis-o în judecată pentru că a dat bani la Consiliul Județean Buzău, ca să i se atribuie contracte publice. 

„Nu aveam aceste cunoștințe în calitate de director să scriu proiectul”, spune Chiran. A trebuit să se descurce ca mulți directori din rural, consideră aceasta.

Întrebată dacă prețul de 28.200 de euro l-a discutat cu asociația înainte de achiziție, aceasta răspunde: „Da, atunci când s-a scris cererea de finanțare” pentru PNRAS. 

ONG-ul Gabrielei Bădică a primit aceeași sumă de la alte două școli și 20.400 de euro de la o a treia. „Nu eu am stabilit suma. Așa am primit solicitarea de ofertă”, spune Bădică. 

Asociația sa a mai colaborat cu o școală din Modelu într-un alt proiect pentru reducerea abandonului școlar, finanțat tot cu fonduri UE și început în 2018. ONG-ul a gestionat atunci 500.000 de euro, transmite Primăria Modelu, pentru Snoop. Până a fost reabilitată Bădică, președintele și reprezentantul legal al asociației a fost alt membru al ONG-ului. Prin urmare, organizația a rămas eligibilă pentru accesarea acestor fonduri. 

În 2022, Bădică era din nou președinte, arată documente de pe site-ul organizației. 

Inspectoare: „Nu știu fiecare unitate școlară cu cine lucrează”

Fosta inspectoare Roxana Pațurcă spune că nu a auzit de această asociație. „Noi monitorizăm că s-au ridicat sumele de bani. Verificăm doar legalitatea achizițiilor, legalitatea însemnând dacă au documentele. Nu știu fiecare unitate școlară cu cine lucrează”, precizează Pațurcă. 

Discuția a avut loc înainte să renunțe la funcție.

Snoop o întreabă pe Elena Manciu, directoarea unei școli dintr-o altă comună, Roseți, – care a plătit ONG-ul cu peste 28.000 de euro în 2023 – cine a ajutat-o să scrie cererea de finanțare pentru PNRAS. „Un consultant. Nu contează”, răspunde aceasta. Despre contract precizează: „Achiziția a fost făcută pe SEAP, totul e la vedere”. 

Directoarele susțin că sunt mulțumite de activitatea ONG-ului. 

Întrebată pentru ce au plătit școlile peste 100.000 de euro, Gabriela Bădică descrie atelierele:  în aproape doi ani, trei psihologi și consilieri de carieră din asociație au lucrat cu 548 de elevi de gimnaziu din cele patru școli. Orele au fost gândite în primul rând pentru elevii în risc de abandon școlar, dar au participat toți copiii, adaugă Bădică. 

Conform unui raport de activitate transmis de asociație către Snoop, elevii au avut ateliere de dezvoltare personală și planificare a carierei. Li s-a conturat un profil vocațional și au primit rapoarte cu recomandări de profesii, „discutate apoi cu părinții și cu profesorii”. 

Despre impactul concret și atingerea obiectivelor, Bădică spune: „Am atins obiectivele noastre, de consiliere”. În ce îi privește pe elevii care au abandonat în acea perioadă școala, spune că au revenit „nu mulți, unul-doi-trei”. Inspectoratul zice altceva: 30 de elevi din cele patru comune. 

Ministerul Educației nu a transmis un punct de vedere până la publicarea materialului.

Din 360 de milioane de euro pentru reducerea abandonului, școlile au folosit sub jumătate 

S-au semnat, până în această vară, 2.363 de contracte cu școlile din țară, beneficiare de granturi pentru reducerea abandonului. Au primit 360 de milioane de euro și au cheltuit mai puțin de jumătate, aproximativ 175 de milioane de euro, transmite Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, la solicitarea Snoop. „Contractele merg până în august 2026. Deci, suntem optimiști”, spune acesta. 

România poate pierde restul de 200 de milioane de euro, bani din PNRR, dacă școlile nu-i vor utiliza la timp. 

Am întrebat Ministerul Educației de ce școlile nu i-au folosit încă, dar nu am primit un răspuns înainte de publicare.

Un raport recent al Băncii Mondiale arată că școlile aveau nevoie de mai mult sprijin din partea inspectoratelor și de răspunsuri prompte, să-și implementeze proiectele.

În Călărași, s-a cheltuit doar jumătate din totalul sumei alocate de peste 10 milioane de euro, potrivit răspunsului ISJ Călărași. „Nu noi le spunem ce au de cheltuit. Fiecare unitate decide. De câte ori au cerut sume și au avut activități noi le-am dat”, spune Pațurcă.  

Educația din România a pierdut deja 718 milioane de euro din PNRR, pentru că nu și-a implementat proiectele asumate inițial. A anunțat Ministerul Educației, în august, după renegocierea dintre Guvern și Comisia Europeană. 

„Într-o perioadă de criză ca asta, piața muncii va influența abandonul școlar”

De ce e importantă reducerea abandonului? 41% dintre elevii de gimnaziu din rural nu vor la liceu, ci preferă să muncească în gospodărie, să se angajeze sau să urmeze un curs de calificare, arată un studiu de anul trecut al Fundației World Vision România. 

Principalele motive sunt „lipsa resurselor materiale și că vor să câștige bani cât mai repede”, spune, pentru Snoop, Mihaela Nabăr, directorul executiv al fundației. „Dacă nu facem ceva în gimnaziu, înainte de liceu, pierdem jumătate din copiii pe care îi avem în școală în rural”, adaugă aceasta. Ruralul și urbanul mic se aseamănă, mai precizează.

Perioada în care mulți renunță are legătură și cu vârsta de 16 ani, de când au drept de muncă. 

Mihaela Nabăr crede că măsurile actualului guvern ar putea determina și mai mulți adolescenți și copii să lase școala ca să se întrețină: „Într-o perioadă de criză ca asta, văd o înrăutățire a modului în care piața muncii va influența abandonul școlar. Tot mai mulți copii vor merge să lucreze, pentru că nu vor mai avea resurse”. 

 „Ar trebui să vedem copilul din el și apoi elevul”

Școala din Curcani a reușit, în ultimii opt ani, de când o conduce Viforel Dorobanțu, să reducă abandonul școlar de la 40% la 10%.  

În primul rând, directorul le-a explicat profesorilor de ce e important să pună elevii și nu notele pe primul loc: „Esența acestei școli este să creeze o viitoare generație adultă care să fie educată. Ca să nu ne mai punem întrebări de ce votăm într-un anumit fel, de ce nu suntem în stare să citim o știre, să nu ne mai lăsăm manipulați”. 

De la început și-a dat seama de ce anume au nevoie copiii din Curcani: „să fie ascultați”. 

„Ar trebui să vedem copilul din el și apoi elevul. Dacă nu are mamă, nu are tată, că ori sunt plecați în străinătate, ori au o mie și una de probleme, fix de legea lui Arhimede a mea nu îl interesează pe el”, mai spune directorul. 

Cum au făcut orele altfel și i-au adus pe copii la școală

Directorul a format o echipă de profesori voluntari, care au scris proiecte și au atras fonduri europene de peste 250.000 de euro în ultimii opt ani. 

Valentina Neagu, profesoară de română, se numără printre cei care se ocupă de proiectele europene: „Au fost foarte multe zile libere în care stăteam de dimineața până seara la școală. Și multe nopți în care scriam”. 

Așa au dotat clasele cu imprimante, table interactive și ochelari VR. Cu sprijinul primăriei, care a accesat separat fonduri europene, au luat și laptopuri, alte imprimante și table, dar și mobilier pentru toate sălile. 

Sunt importante și colaborările cu ONG-urile. Andreea Mocanu, directoarea adjunctă, și-a dus astfel elevii la mare toamna trecută: „Mi-au dat lacrimile când am văzut că un copil a intrat îmbrăcat în apă. Punea mâna pe ea, îi era frică să și calce. I-am zis: «Copilule, ieși de acolo, că te duc acasă bolnav». Și a zis: «Doamna, eu nu cred că mai ajung în viața mea la mare. Eu trebuie să o simt»”. 

Și programul-pilot al Ministerului Educației a făcut școala mai interesantă pentru elevi. Directorul a înscris-o în 2020, fiind singura din rural dintre cele șase din toată țara. Vreme de patru ani, elevii care au intrat în clasa a V-a au studiat diferit. 

• Școala a înlocuit tezele la română și matematică cu portofolii semestriale, iar tema au ales-o elevii cu profesorii. 
• Au trecut de la patru la trei ore de matematică pe săptămână, după un sondaj printre elevi, care au recunoscut că li se părea dificilă. 
• Profesorii au ținut cursuri în curtea școlii și au înființat un club de lectură. 

De ce renunță copiii la educație

„E un județ sărac, nu e puternic industrializat”, spune directorul Viforel Dorobanțu despre Călărași. „Mediul școlar e influențat clar de mediul social și economic. De cele mai multe ori, copiii nu mai vin la școală din cauza problemelor de acasă”, precizează el. 

Lipsa banilor, absența părinților plecați în străinătate sau îngrijirea fraților cât adulții muncesc cu ziua. În jur de 60% dintre părinți sunt peste graniță, a calculat școala.

Așa e în majoritatea satelor din țară, arată studiile unor ONG-uri precum World Vision și ale Universității din București. 

Primăria Curcani nu știe numărul părinților plecați în afară. Dar Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului ne-a transmis situația națională: 53.000 de copii au unul sau ambii părinți peste hotare. 

„Vrea să meargă la muncă, pentru că vrea să fie ca tatăl lui, să spargă lemne cu ziua”

43 de elevi din Curcani au susținut anul acesta Evaluarea Națională. Cea mai mare medie, la matematică și română, a fost 8,35. Cei mai mulți se duc în învățământul profesional, spune directorul Viforel Dorobanțu. Dar unii intră, de exemplu, la liceul pedagogic din Călărași.

Andreea Mocanu, directoare adjunctă de opt ani, predă în Curcani de peste două decenii. Face zilnic naveta de la București: „Dacă toți am pleca din mediul rural și ne-am muta către urban, ce s-ar întâmpla cu copiii de aici?”.

Știe cine locuiește doar cu bunicii, cine are grijă de frați, cine se descurcă greu cu banii. 

Pe lângă dificultățile financiare, Valentina Neagu, de română, a observat și alte lucruri care îi determină pe elevi să renunțe la școală. „Le lipsesc modele, în familie în special. Văd că părinții sau rudele lor încă se descurcă. De exemplu, un băiețel vrea să meargă la muncă, pentru că vrea să fie ca tatăl lui, să spargă lemne cu ziua”.

Când n-a reușit să-i întoarcă pe copii la ore, s-a învinovățit, însă în ultimul timp a înțeles că profesorii nu îi pot ajuta pe toți: „Atât de rău m-am simțit. Mă gândeam că poate nu am făcut suficient de mult”. 

A predat o perioadă și la o școală privată din București, de câteva ori pe săptămână. Dar când a trebuit să aleagă, a ales satul. „Pentru că bucuria copiilor din Curcani atunci când facem lucrurile altfel e de o sută de ori mai importantă”, spune profesoara.

Viceprimar, despre minorii vulnerabili: „Resursele financiare sunt limitate”

Valentina Neagu merge printre băncile elevilor de clasa a VIII-a. E recapitulare, organizată voluntar de profesoară. 

„Noi la țară suntem privilegiați că ne putem plimba. Dar în orașele mari ar fi important să avem un parc?”, îi întreabă pe elevi. „Da, pentru liniștea noastră. Pentru sănătate”, răspunde un băiat.  

24 de adolescenți ascultă textul despre Parcul Cișmigiu din București. Unii n-au ajuns niciodată în Capitală, la doar o oră distanță, alții au fost doar în excursie cu școala.

În aceste bănci sunt elevi și eleve pentru care Valentina Neagu a găsit noi strategii de predare, dar și pentru care a cumpărat mâncare și a făcut rost de pantofi și rochie, să participe la banchetul de final de gimnaziu.

Pentru copiii din familii vulnerabile asistența socială din primărie nu are buget, spune viceprimarul Dorel Nica, în funcție de anul trecut. „Îi ajutăm cu ce putem, deși resursele noastre financiare sunt foarte limitate”, adaugă el. De Paște a dus prin organizația Crucea Roșie haine și mâncare la 100 de copii.

Trei sferturi dintre cei 400 de elevi ai școlii gimnaziale Curcani primesc burse sociale prin Ministerul Educației. 41 de copii au luat bursă de reziliență (300 lei lunar), eliminată acum de Guvernul Bolojan. Era pentru elevii vulnerabili cu media cel puțin 7. 

„La acest deficit uriaş care ne poate bloca ţara a avut şi are o contribuţie mare (educația, n.r.) prin unele decizii poate bine intenţionate, dar complet nesustenabile din punct de vedere financiar”, a declarat Daniel David, Ministrul Educației, la Digi24. 

Un raport din acest an al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) subliniază diferențele din educație în România. „Elevii din rural au o probabilitate mai mică să participe la educaţie şi îngrijire, au șanse mai mari să abandoneze şcoala şi sunt sub-reprezentaţi în învăţământul terţiar”, scrie în raport.

„Studiile din sociologia educației ne spun foarte clar: cu cât nivelul de educație al părinților este mai scăzut, cu atât crește șansa ca și copilul să păstreze cam același nivel de educație sau un pic mai sus eventual, dacă ai o mobilitate socială”, precizează acesta. 

Comunitatea: dezamăgire după alegeri și oameni care au muncit în străinătate

Școala din Curcani nu e printre cele cu toalete în curte, un număr pe care nici azi nu-l știm. Însă toaletele din „fundul grădinii” rămân o realitate în Curcani. 

Pe străzi, bătrânii își cară buteliile, pentru că primăria încă nu le-a tras gazele promise. Nu au nici canalizare. Din toamna anului trecut, și-a început mandatul un primar nou, de la PNL, după cel din PSD. Unii speră că va fi mai bine, alții nu mai speră nimic. Pentru că ambii primari au trecut de la un partid la altul. 

Oamenii sunt mulțumiți că măcar acum merg pe drumuri asfaltate. Pe lângă școala gimnazială, de la strada principală, trec mașini și uneori căruțe. 

La câteva străzi de școală, Victor fumează o țigară. A fost elev acum mai bine de 50 de ani și a terminat doar șapte clase. Muncește cu ziua ca zidar pentru 250 de lei. Nici copiii lui nu s-au mai ținut de școală, s-au dus „să facă bani” în străinătate. 

Victor vrea să construiască o baie pentru soția lui bolnavă. „Nu poate să iasă iarna la WC-ul din fundul grădinii”, explică el. Cumpără treptat materiale, că nu-i ajung banii. Și chiar dacă va fi gata, va putea folosi baia abia când va avea canalizare. 

Pe Victor politica nu-l interesează, dar știe de Călin Georgescu și de George Simion. „Mafioți”, consideră el.  

„Românii, stăpâni la ei în țară!”, scrie pe un afiș cu George Simion, liderul partidului AUR, lipit pe o clădire din Curcani. E tot aici la câteva luni de la încheierea alegerilor prezidențiale. 

1.417 oameni au votat în Curcani în turul al doilea. 72% l-au ales pe Simion. Călărași s-a numărat printre județele în care Simion a câștigat. 

Marius, 25 de ani, a făcut campanie în sat și pe rețelele sociale pentru Simion, după ce a fost dezamăgit de anularea primului tur: „N-a avut nicio treabă alegerea poporului”, consideră el. „N-o să mai ies niciodată la vot”. A lucrat și el în afară.

În celălalt capăt al comunei, Remus, 34 ani, repară o ușă din termopan la un magazin din sat. Și-a deschis acum doi ani o firmă. Jumătate din viață a muncit peste graniță. 

Suntem în ziua în care se anunță creșterea TVA la 21%. „În loc să avansăm, practic ne dă înapoi. Trebuie să creștem și noi prețul”, spune Remus despre una dintre măsurile Guvernului Bolojan, care o să-i afecteze afacerea pornită cu greu.

Întrebat dacă lumea din comună a fost dezamăgită după aflarea rezultatului alegerilor prezidențiale, răspunde: „Foarte dezamăgită”. 

„Toată România e dezamăgită!”, completează Mariana de undeva din spate. În vârstă de 55 de ani, este proprietara magazinului. Uneori le dă clienților produse pe datorie: „Oamenii sunt condiționați de salariile mici”, explică aceasta. 

Are doi băieți și amândoi fac naveta la Capitală. „Au terminat liceul, dar după aia s-au dus la muncă”, spune ea.

Întoarcerea acasă de la mii de kilometri 

Unii dintre cei plecați din Curcani se întorc în satul natal. Aura, 30 de ani, a revenit cu soțul și cu cele două fiice, după opt ani în Marea Britanie. Cea mare tocmai a terminat clasa I la școala condusă de Viforel Dorobanțu. 

S-a întors pentru legumele și fructele „mai gustoase” și pentru comunitate. „Dorul de siguranța pe care o simt când sunt aici și de natură nu am putut să-l uit”, spune tânăra.

În copilărie, lua microbuzul din Curcani cu părinții spre Piața Obor din București. „Aveau o tarabă și vindeau diverse legume și fructe”, povestește Aura. 

A studiat publicitate în București și a muncit în depozite și la birou. Acum, prioritizează familia și casa. Soțului ei, tâmplar, i-a fost ușor să-și găsească proiecte în România, și-a ridicat deja un atelier în curte.  

Plecarea la facultate: „Educația este importantă pentru mine”

Dintr-o altă generație, Andreea, 22 de ani, s-a mutat din Curcani la București. Recent, a absolvit artă sacră la Facultatea de Teologie. Pictează icoane și restaurează biserici. 

„Educația este importantă pentru mine, pentru a schimba ceea ce a fost și în familie”, spune tânăra. „Trăiam în două camere cinci copii. La un moment dat, n-am avut nici curent”. 

La biserică își găsește energia și curajul. Acolo îi ducea uneori pe ea și pe alți colegi profesoara de religie din Curcani. 

Andreea și-a dorit să învețe și a avut susținere financiară din partea unei doamne din București, să termine studiile: „Oricum continuam, doar că era mult mai greu și pentru părinți”, spune ea. 

Cazurile precum cel al Andreei – când copiii din familii vulnerabile termină o facultate – sunt mai degrabă excepțiile, precizează sociologul Sebastian Țoc. 

Dar, după cum explică profesoara Valentina Neagu, sunt acele cazuri care le arată noilor generații că „lumea poate să fie și altfel”.

 Acest articol face parte din seria „România, sat cu sat”. În vremuri în care diferențele se adâncesc, vrem să înțelegem: cum e viața în România rurală de azi, cât de mare e prăpastia dintre sat și oraș și cine sunt oamenii care au votat un alt președinte decât cel aflat astăzi în funcție. Ce ne unește și ce ne desparte? 

Ne uităm atât la problemele celor care trăiesc la sate, dar și la modul în care comunitățile încearcă să le rezolve. În timp ce statul le oferă puțin sprijin sau deloc.

Editor: Iulia Roșu

Foto: Adi Iacob

Video: Adi Iacob, Ion Mateș

Montaj: Cristina Lazăr