Patronii restaurantului Casa Albă, amplasat în nordul Capitalei, la marginea Pădurii Băneasa, au solicitat anul trecut Primăriei Sectorului 1 certificate de urbanism pentru inițierea a patru proiecte imobiliare în vecinătatea localului, potrivit informațiilor transmise Snoop.ro de către administrația locală. Ele au fost emise de PS1. Acestea sunt:
- „PUZ – Ansamblu zonă mixtă: locuințe, agrement și servicii” (primăria nu precizează ce înălțime va avea) – pe terenul campingului – 18.505 mp. Potrivit extrasului de carte funciară consultat de Snoop.ro, a fost intabulat un drept de ipotecă legală în favoarea HAGAG PRIVIGHETORILOR 35 SRL, fiind plătit un avans de 3,5 milioane de euro.
- „Desființare construcții de pe lot în vederea eliberării amplasamentului și construire imobil mixt S+P+4+5Er” – pe terenul în suprafață de 1.331 mp, vizavi de camping, unde se află un restaurant abandonat. Potrivit extrasului de carte funciară consultat de Snoop.ro, în cartea funciară a fost intabulat un drept de ipotecă legală în favoarea HAGAG DEVELOPMENT PALLADY 66 SRL, fiind plătit un avans de 500.000 euro.
- „Construire imobile cu funcțiunea de locuințe colective S+P+2E+4E” și „Construire salon de evenimente parter”. Terenul are o suprafață de 2.563 mp, iar potrivit extrasului de carte funciară consultat de Snoop.ro, a fost intabulat un drept de ipotecă legală în favoarea H DEVELOPMENT PRIVIGHETORILOR 33 SRL, fiind plătit un avans de 500.000 euro în 2023.
- „Extindere și supraetajare imobil cu funcțiunea de restaurant și amenajări exterioare” – practic extinderea actualului restaurant Casa Albă.
Reacția lui Clotilde Armand, fostul primar al Sectorului 1: „Viceprimarul a avut responsabilitatea semnării certificatelor de urbanism” (click pentru detalii)
Doresc să clarific faptul că certificatele de urbanism emise au un rol exclusiv informativ și nu produc niciun efect juridic direct. În ceea ce privește gestionarea aspectelor legate de urbanism în Sectorul 1, am delegat aceste atribuții către viceprimar. Acesta a avut responsabilitatea semnării certificatelor de urbanism.
Demiterea viceprimarului din USR, împreună cu consilierii săi, a fost decisă pe baza unor motive interne și legate de modul de gestionare a acestor sarcini. Asigurăm comunitatea că vom continua să lucrăm transparent și eficient pentru binele Sectorului 1.
Certificatul de urbanism este un act de informare, dar, potrivit legii, este primul pas în vederea obținerii autorizației de construcție.
Pe terenul deținut de Casa Albă, din apropierea Aleii Privighetorilor care duce spre DN1, se află deja mici construcții, un camping cu spaţii de cazare în căsuţe de lemn şi locuri pentru autorulote, dar și un restaurant abandonat.
„Procedura de autorizare a executării lucrărilor de construcții începe odată cu depunerea cererii pentru emiterea certificatului de urbanism în scopul obținerii, ca act final, a autorizației de construire”, explică reprezentanții Primăriei Sectorului 1.
Pentru blocul de 5 etaje din spatele restaurantului Casa Albă a fost inițiat și un Plan Urbanistic de Detaliu, iar acesta se află în etapa de avizare, potrivit Primăriei. Este practic următorul pas legal al dezvoltatorului, în scopul obținerii autorizației.
Care sunt etapele pe care un dezvoltator trebuie să le parcurgă pentru a demara un proiect imobiliar (click pentru detalii)
Primul pas este obținerea unui certificat de urbanism. Investitorul merge la Primărie și spune ce vrea să construiască, iar Primăria, în Certificatul de Urbanism, spune ce se poate construi pe respectivul teren potrivit Planului Urbanistic General și ce trebuie să facă dezvoltatorul pentru a construi în plus – dacă dorește mai mult decât prevede regulamentul de urbanism.
Dacă construcțiile cerute respectă regulamentul, următorul pas este obținerea autorizației de construire. După obținerea documentului, poate începe șantierul.
Dacă investitorul dorește să construiască în plus față de ce prevede regulamentul de urbanism, atunci Primăria cere acestuia să elaboreze un Plan Urbanistic de Detaliu sau un Plan Urbanistic Zonal, în funcție de amploarea derogărilor sau dacă terenul depășește 3.000 mp.
După elaborare, Planul Urbanistic Zonal și cel de Detaliu sunt supuse aprobării Consiliului General/Consiliului Local. Dacă se aprobă, următorul pas este emiterea autorizației de construire.
Primăria spune că vrea să protejeze pădurea
Conform legii, primăria condusă de actualul primar, George Tuță (PNL), va decide ce se întâmplă mai departe cu proiectul. În răspunsul adresat Snoop și HotNews, reprezentanții Sectorului 1 dau asigurări că se consultă pe acest proiect cu Primăria Capitalei, pentru a lua decizia corectă.
Primăria de sector spune că își dorește păstrarea pădurii și declararea acesteia ca arie naturală protejată, ceea ce ar împiedica apariția construcțiilor.
„Luând în considerare observațiile cetățenilor, Primăria Sectorului 1, împreună cu Primăria Municipiului București, urmărește stabilirea unei direcții clare pentru păstrarea habitatului natural al zonei, în concordanță cu reglementările urbanistice și nevoile comunității”, se arată în răspuns.
| Pădurea Băneasa are o suprafață de aproximativ 800 de hectare. Este una dintre cele mai mari păduri din apropierea Bucureștiului și face parte din centura verde a Capitalei. De-a lungul anilor, pădurea a fost afectată de defrișări, construcții ilegale și proiecte imobiliare controversate, ceea ce a dus la o reducere a suprafeței sale și la fragmentarea habitatului natural. |
Potrivit Primăriei, în decembrie 2024 s-a votat o hotărâre a Consiliului Local prin care Primăria Sectorului 1 începe demersurile administrative pentru a prelua 200 de hectare din Pădurea Băneasa de la Regia Națională a Pădurilor, Romsilva.
Pe 30 ianuarie, Consiliul Local al Sectorului 1 a cerut Consiliului General al Municipiului București și Guvernului României să încuviințeze transferul celor aproximativ 331 de hectare din Pădurea Băneasa, aflate în domeniul public pe raza administrativă, în patrimoniul Capitalei și să permită administrarea acestora de către Primăria Sectorului 1, cu scopul de a desemna o arie naturală protejată de interes local.
Următorul pas pentru a putea finaliza transferul și a implementa măsurile necesare protecției zonei este validarea deciziei de către Consiliul General al Municipiului București și Guvernul României.
Construcția ar putea fi realizată și dacă pădurea devine arie protejată
„Pădurea Băneasa va deveni arie naturală protejată de interes local. Acest statut asigură protecția legală a Pădurii Băneasa și permite doar activități prietenoase cu natura. ONG-urile de mediu vor colabora cu Primăria Sectorului 1, într-un parteneriat continuu pentru a elabora documentele necesare și pentru a urmări fiecare etapă a implementării”, se mai arată în răspuns.
Cu toate acestea, și dacă pădurea devine arie protejată, nu este clar dacă noul statut va împiedica demararea construcției celor cinci construcții. Asta pentru că, în Planul Urbanistic General, elaborat în urmă cu 25 de ani, parcelele respective nu fac parte din fondul forestier și figurează ca zonă M3 în care se pot construi blocuri de până la 5 etaje.
Cele 200 de hectare care vor deveni pădure urbană sunt proprietate publică, dar aproximativ jumătate din Pădurea Băneasa este proprietate privată.
„Sunt niște proiecte care afectează Pădurea Băneasa, lansează probleme de mediu în zona respectivă. În primul rând înălțimea clădirilor, se permit clădiri cu 4-5 etaje, apar suprafețe vitrate care afectează păsările, de asemenea accesul în zona respectivă cum ar putea fi reglementat pentru a nu afecta fauna și pădurea”, explică pentru Snoop.ro Dan Trifu, vicepreședintele Eco Civica.
Activistul de mediu spune că nu știe cum a devenit spațiul respectiv zonă construibilă, pentru că în realitate, face parte din pădure.
„Zona respectivă apare în afara limitei suprafeței forestiere din acte, iar în Planul Urbanistic General apare ca M3 – zonă construibilă. Însă în realitate acolo este vegetație, iar campingul este chiar în pădure, deși în acte nu apare ca suprafață forestieră. Practic, în zona restaurantului Casa Albă, s-a constituit acest M3 foarte periculos, nu știm cum a apărut el în Planul Urbanistic General”, spune Dan Trifu.
Reprezentantul Eco Civica spune că ONG-urile vor merge în instanță în cazul în care pădurea nu este protejată.
„Sunt lucruri pe care le-am analizat când a apărut primul panou de informare despre investiție. Dacă se încearcă emiterea de planuri urbanistice zonale sau de detaliu sau autorizații de construire, cu siguranță vor fi atacate în instanță de Ecocivica și alte ONG-uri interesate”, mai spune Trifu.
Patronii restaurantului sunt părinții fondatorului Fratelli Grup
Potrivit termene.ro, firma Casa Albă SRL îi are ca acționari pe Zoița și Niculae Caramihai.
Aceștia sunt părinţii lui Dani Caramihai, unul dintre fondatorii Fratelli, după cum s-a relatat de mai multe ori în presă. În 2023, Casa Albă SRL a avut o pierdere de 1.453.009 RON.
| Hagag Privighetorilor 35 SRL, H Development Privighetorilor 33 SRL și Hagag Development Pallady 66 SRL sunt deținute de trei offshore-uri din Cipru, reprezentate de Giorgos Athanasiou, în calitate de director, cu doi administratori: Ziv-Asher Tetelman, ginerele lui Mircea Sandu, și israelianul Shahar Machat. Cei doi sunt administratori în aproape toate firmele dezvoltatorului imobiliar cu capital israelian Hagag Development Europe al investitorul Yitzhak Hagag. În 2017, Ziv-Asher Tetelman împreună cu Mircea Sandu, fost președinte al FRF, și Bogdan Petculescu, au fost puși sub acuzare de DIICOT în cazul construcției bazei de pregătire de la Buftea, pentru spălare de bani și delapidare de fonduri FIFA, potrivit GSP. În prezent, dosarul se află la Tribunalul București. Profit.ro scrie că dezvoltatorul imobiliar cu capital israelian Hagag Development Europe este într-un acord de cumpărare cu familia Caramihai, care deține restaurantul Casa Albă, pentru 3 loturi de teren din Pădurea Băneasa cu o suprafață de 2,23 ha și un preț de 15,5 milioane euro. |
Pădurea Băneasa, amenințată de două drumuri pentru Greenfield
Romsilva și Federația Greenfield Băneasa au semnat recent un contract care permite deschiderea circulației auto pe un drum forestier din Pădurea Băneasa, între Aleea Teișani (Consolight) și Aleea Padina, în schimbul unei taxe de trecere plătite de Fundația Avenor, o organizație cu interese private în zonă, au sesizat activiștii de mediu. Drumul trebuia deschis pe 12 martie, pentru locuitorii din cartierul Greenfield, însă a fost amânată după ce organizațiile de mediu au explicat impactul negativ al drumului asupra pădurii, iar presa a scris despre subiect.
„Deschiderea circulației auto prin pădure va avea consecințe grave asupra celei mai mari zone naturale a Bucureștiului. Deschiderea circulației auto pe un drum forestier înseamnă fragmentarea pădurii, care duce, în timp, la degradarea ireversibilă a ecosistemului natural. Mai mult, creează un precedent periculos de sacrificare a unui bun public în favoarea intereselor private ale dezvoltatorilor imobiliari”, a scris Asociația Parcul Natural Văcărești pe pagina de Facebook.
Peste 30 de ONG-uri și grupuri civice din București au semnat solicitarea de a nu deschide circulația auto și de a pune în practică soluții durabile de acces, fără impact negativ asupra pădurii.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat pe 13 martie, într-un live pe Facebook, că este împotriva deschiderii circulației pe un drum forestier din Pădurea Băneasa și nu a fost consultat de Romsilva.
„Dacă m-ar fi consultat le-aș fi spus ceea ce le-am spus și acum, că nu sunt de acord să transformăm acel petic de pădure într-o autostradă sau într-un drum expres. Ar fi o palmă dată milioanelor de bucureșteni. (…) Dacă vrem să tranzităm o pădure, bineînțeles că o putem face. Accesul este liber în fondul forestier, așa cum bine este scris în Codul Silvic, dar o putem face pe jos, cu bicicleta, în niciun caz nu sunt de acord să transformăm pădurea în autostradă”, a declarat Ministrul.
În iulie 2023, Consiliul General a aprobat ca Primăria Capitalei să facă demersurile pe lângă Guvern ca drumul din Pădurea Băneasa să fie deschis temporar, pe o perioadă de patru ani, până dezvoltatorul cartierului Greenfield va face noi căi de acces.
Reprezentanții locuitorilor din Cartierul Greenfield au cerut în ultimii ani și redeschiderea drumului forestier aflat în continuarea străzii Vadul Moldovei, strada din fața grădinii zoologice, care se termină în pădure, și care inițial era tranzitat de locuitorii cartierului.
Reamintim că drumul prin pădure este drum forestier, o decizie definitivă a instanței consfințind asta, iar acesta a fost închis la începutul anului 2023 de Romsilva.
În administrația Firea, Consiliul General a dat o hotărâre prin care drumul să fie scos din fondul forestier și să fie asfaltat, însă în urma opoziției în spațiul public, proiectul a fost abandonat, dar mașinile totuși circulau pe drumul forestier.
În 2020, investitorul a promis trei căi noi de acces, menționând că acestea sunt în faza finală de avizare a PUZ-urilor:
- prima dintre ele va fi la intersecția Aleii Teișani cu breteaua DN1 și a intersecției acesteia cu Centura Bucureștiului (DNCB);
- a doua va fi amplasată în apropierea km 13 al DNCB, în dreptul podului hobanat;
- a treia va fi amplasată în zona centrului comercial Greenfield Plaza, mai exact în apropierea km 14 al DNCB;
Acestea însă nu au fost realizate nici până acum, aprobările cerute public fiind legate de deschiderea unui drum prin pădure pentru locuitorii cartierului.
Editor: Iulia Roșu
Foto cover: Ion Mateș