- Mihail Cornescu a abuzat elevele de gimnaziu la meditații, spun acestea, în garsoniera lui sau în casa lor, și la școală, la Liceul Tehnologic din orașul Turceni, unde predă.
- Deși o elevă a depus plângere, alte două au dat declarații la poliție și profesorul a fost cercetat penal timp de doi ani, școala nu a luat nicio măsură pentru a-l îndepărta de la catedră.
- Doru Cornescu, fratele profesorului, este directorul general al liceului, fost candidat PSD la primăria Turceni, fost consilier local și inspector școlar. Soția profesorului acuzat este directorul adjunct al liceului. Alte două cumnate îi sunt colege.
- Familiile, profesorii, inspectoratul școlar și procurorii au acceptat tacit prezența lui printre copii. „Nu mă privește pe mine”, ne-a spus o profesoară.
- Conform legii, Mihail Cornescu nu avea voie să mai predea. Contactată de Snoop, ministra Educației, Ligia Deca, anunță că trimite Corpul de control să facă verificări.
- După o anchetă penală de peste de doi ani, procurorul închide dosarul în decembrie, anul acesta: „probele referitoare la vinovăție nu sunt sigure și complete”, se arată în ordonanța de clasare.
- Rămân însă dosarul, mărturiile victimelor și ale părinților. Snoop a vorbit cu patru victime. Doar una dintre ele este acum majoră.
- Bianca, 16 ani, a vrut să-și asume declarațiile cu identitatea la vedere, dar am decis să folosim doar prenumele, pentru a o proteja.
- Mihail Cornescu nu a răspuns apelurilor Snoop.
Bianca are 13 ani când profesorul ei de matematică, Mihail Cornescu, o sărută cu forța, îi bagă mâna în sutien, îi dă mesaje după miezul nopții, îi șterge conversațiile cu el din telefon și o închide într-o garsonieră.
Se întâmplă la școală și la meditații, în perioada februarie-iunie 2022, în Turceni, un oraș cu 6.800 de locuitori din Gorj. Bianca este elevă în clasa a VII-a, la Liceul Tehnologic din localitate, care are și clase de gimnaziu.
Când fata își face curaj să vorbească despre abuz, află toată lumea: familia, școala, inspectoratul școlar, poliția și Parchetul de pe lângă Judecătoria din Târgu Jiu. Bianca și mama ei fac plângere penală în august 2022, în vacanța dintre clasele a VII-a și a VIII-a.
Toată clasa a VIII-a m-am întâlnit cu el (profesorul, n.r.) la școală, pe stradă, în magazin, peste tot, povestește Bianca.
Mihail Cornescu, mai în vârstă decât ea cu 40 de ani, continuă să predea în aceeași școală, mai puțin la clasa Biancăi, de unde se retrage în urma acuzațiilor.
„Nu ieșeam din clasă singură. Trebuia să vină cineva cu mine obligatoriu, mă simțeam puțin mai în siguranță”, își amintește Bianca.
Adolescenta nu-l vede doar pe Mihail Cornescu pe holurile școlii, ci se întâlnește cu toată familia lui:
- fratele Doru Ion Cornescu este directorul general al Liceului Tehnologic, fost inspector general adjunct și fost candidat PSD la primăria Turceni;
- soția Daniela Cornescu e directoare adjunctă;
- două cumnate sunt profesoare.
Mihail Cornescu nu a răspuns apelurilor și mesajelor transmise de Snoop, deși ne-am deplasat la Liceul Tehnologic din Turceni.
Toată clasa a VIII-a, Bianca așteaptă degeaba pedepsirea profesorului sau scoaterea lui de la catedră.
În ore, pur și simplu îl auzeam (pe hol, n.r.) și începeam să tremur, pentru că atunci când mă pipăia, era în spatele meu, nu îl vedeam. Auzindu-i vocea, îmi aminteam lucrurile alea. – Bianca, elevă
Starea o urmărește tot anul. Unii colegi și profesori o izolează, câțiva îi sunt alături. Toate îi aduc nopți nedormite și temeri, povestește.
Găsește un refugiu în terapie și în studiul pentru Evaluarea Națională. Termină cu 9,60 și se înscrie la un liceu din alt județ.
Au trecut doi ani și patru luni de când Bianca a făcut plângere penală. Acum are 16 ani și e dezamăgită de cum funcționează lucrurile: „Dacă mergi la poliție, nu înseamnă că se și rezolvă. Și nici că te cred toți oamenii.”
| Procurorii au clasat dosarul Dosarul deschis la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu încă din 2022 a fost clasat la începutul acestei luni. „În cazul în care probele referitoare la vinovăție nu sunt certe, sigure, complete (…) orice îndoială operează în favoarea suspectului”, motivează procurorul de caz, în ordonanța de clasare citită de Snoop. Familia Biancăi spune că va face plângere împotriva ordonanței. Încadrarea juridică a faptei pentru care Cornescu a fost urmărit penal s-a tot schimbat de-a lungul timpului, de la corupere la agresiune sexuală a minorilor, ca în noiembrie 2024 să revină de unde au plecat. Pentru Alexandra, mama Biancăi, era important ca dosarul penal să împiedice profesorul să mai agreseze și alte fete. Atât Parchetul, cât și Poliția Târgu Jiu au refuzat să ofere detalii suplimentare despre dosar, la solicitarea Snoop, pe motiv că nu ar fi publice. |
Subiectul „delicat” nu se mai discută în școală
Abuzul începe la scurt timp după operația Biancăi de îndepărtare a unui chist ovarian. Încă se recuperează, o vulnerabilitate de care mama adolescentei consideră că Mihail Cornescu a profitat.
După mai bine de doi ani de la acuzații, în școală nu se mai discută despre „subiectul delicat”, cum îl numește un fost profesor al fetei, care a ales să vorbească sub anonimat.
Își amintește un moment când Bianca era în clasa a VIII-a:
Era la tablă. I-a auzit vocea (profesorului Cornescu, n.r.) pe hol. Instantaneu i s-a schimbat culoarea feței și, dacă nu eram lângă ea, cred că ar fi picat din picioare.
Până atunci, nu mai auzise despre agresiunile lui Cornescu față de eleve. Abia după cazul Biancăi încep discuțiile în școală.
Familia Cornescu
La nivel local, familia Cornescu e cunoscută drept „o familie de profesori”. Doru, însă, fratele agresorului, și el profesor de matematică și directorul școlii, caută și deține constant funcții politice.
În ultimii 12 ani, candidează de patru ori pentru primăria orașului Turceni, din partea a trei partide, și pierde de fiecare dată.
Doru Cornescu este de-a lungul anilor consilier local PMP și inspector școlar general adjunct. Când abuzul asupra Biancăi ajunge la urechile comunității, nu mai e inspector. Dar păstrează legătura cu Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Gorj, fiind membru într-unul dintre consiliile consultative.
ISJ Gorj cere conducerii Liceului Tehnologic să-l înlocuiască pe Mihail Cornescu doar de la clasa Biancăi, în 2022, după ce află, conform unui răspuns transmis Snoop. De atunci, așteaptă să se termine ancheta penală și nu ia alte măsuri.
Cât Bianca este în clasa a VIII-a, Liceul Tehnologic e condus de Oana Șandru, cumnata fostului senator PNL Ion Iordache, acum deputat. În octombrie 2023, când Bianca nu mai este elevă acolo, Șandru își dă demisia, „din motive personale”, conform inspectoratului.
„Nu pot să vorbesc în numele liceului, nu mai sunt reprezentantul legal”, spune fosta directoare, contactată de Snoop, despre abuzurile sexuale reclamate de eleve.
„Ne-am făcut treaba, am respectat legea”, punctează ea.
Doru Cornescu preia funcția de director general al Liceului Tehnologic în toamna lui 2023. Daniela Cornescu, soția fratelui său agresor, devine director adjunct. Cu familia în posturi cheie, Mihail Cornescu nu doar că rămâne profesor de matematică, dar își ia în plus și ore de fizică.
Actualul director Doru Cornescu consideră că fratele său poate rămâne la catedră „atât timp cât nu are o sentință de vinovăție”, spune el contactat de Snoop.
Dar școala a încălcat legea când i-a permis profesorului agresor Mihail Cornescu să predea în acest an școlar, conform unei Ordonanțe de Urgență adoptate de guvern în această vară.
„Dacă un cadru didactic e cercetat pentru infracțiuni incompatibile cu funcția didactică, pe perioada desfășurării cercetării penale nu va desfășura activități didactice cu elevii”, spune ministra educației Ligia Deca pentru Snoop și anunță că va trimite Corpul de control la liceul din Turceni.
Mihail Cornescu predă matematică la gimnaziul Liceului Tehnologic din Turceni de cel puțin 13 ani. În 2012 este director adjunct al instituției, pe atunci Grup Școlar, în timp ce fratele său este director principal.
În același an, un concurs al Ministerului Educației (MEN) îl aduce pe Mihail Cornescu în Registrul Naţional al Experţilor în Management Educaţional, „pepiniera pentru viitorii conducători ai unităților de învățământ din preuniversitar”, conform MEN.
La Liceul Tehnologic din Turceni învață, în prezent, potrivit Inspectoratului Gorj, 285 de elevi de gimnaziu și 644 elevi de liceu.
Abuzul
- Notă: Pentru a expune agresiunile sexuale, am folosit declarațiile Biancăi din audierea filmată de procurori. Astfel, am dorit să evităm retraumatizarea adolescentei prin reluarea discuțiilor despre scenele de abuz, dar totodată să prezentăm o parte din informațiile aflate la dosar.
2 februarie 2022. Bianca se află în bucătăria casei sale, la finalul meditației la matematică, când profesorul Mihail Cornescu o sărută în colțul gurii și îi spune să aibă grijă de ea. Încă se recuperează după o operație de chist ovarian.
„Am început să tremur, dar m-am gândit că e o greșeală. Până atunci nefiind ciudat (comportamentul lui Cornescu, n.r.)”, spune ea la audiere.
Cornescu este profesorul ei și la clasă. Meditațiile ar trebui să o ajute să recupereze materia pierdută cât a fost bolnavă.
Bianca învață după-amiaza, iar pregătirea se desfășoară miercurea, între 11:00 și 13:00, când părinții – mama, educatoare, și tatăl, șofer de camion – muncesc.
La o altă ședință de meditație, profesorul ajunge la locuința elevei înaintea unei colege cu care adolescenta urma să lucreze. Atunci o sărută din nou, potrivit declarațiilor din dosar. „M-a pupat pe jumătatea gurii. Am început să tremur, să plâng. Mi-am dat seama că ce s-a întâmplat în februarie nu a fost o greșeală.”
În afara meditațiilor, o hărțuiește online.
28 februarie. Profesorul îi reproșează pe WhatsApp: „Chiar am așteptat 30 de minute să răspunzi” și șterge două mesaje trimise anterior.
„Îmi băga mâna sub bluză, în sutien”
30 martie. Profesorul Cornescu o atinge pentru prima dată într-o zonă intimă, conform declarațiilor din dosar. Colega ei de pregătire are mâna ruptă și lipsește.
Deodată, a început să mă tragă înspre el. Eu plecam, mutam și scaunul. El venea după mine. (…) Apoi venea în spatele meu să-mi arate ceva la un exercițiu. A început să-mi bage mâna pe sub bluză, în sutien. Eu m-am blocat, m-am speriat.
– Bianca, elevă
3 aprilie. Într-o duminică, profesorul îi trimite din nou un mesaj de reproș: „Chiar eram curios dacă în peste 24 de ore îți faci timp măcar pentru un salut! Nici măcar!”
Bianca vrea să continue meditațiile cu acea colegă, dar, spune ea pentru Snoop, profesorul le separă la un moment dat. „I-am spus că vreau să fac iar cu ea și mă tot întreba dacă sunt sigură și încerca să mă convingă să continuăm separat.”
7 aprilie. În acest context, profesorul îi trimite din nou mesaje: „Am zis că niciodată nu vreau să-ți fac rău!! NICIODATĂ!!!” Adaugă trei îmbrățișări. „Cum împăcăm???? una cu alta? Eu mai vreauuu!!!” Adaugă un sărut.
8 aprilie. Aproape de miezul nopții, profesorul își îndeamnă eleva să șteargă conversațiile cu el, arată unul dintre mesajele eliminate de profesor, dar recuperate de Bianca cu o aplicație.
„Eu șterg toate mesajele. (…) Nu vrei să înțelegi!”
Colega de pregătire a Biancăi, audiată de procurori, spune că, în aprilie 2022, profesorul insista prin mesaje să facă meditații separat de Bianca, fără să-i explice motivul. Nu a bănuit nimic despre abuz.
Mai-iunie. Mihail Cornescu lucrează cu Bianca pentru un concurs, în cabinetul de matematică. Ceilați profesori se află la ore. Cornescu o sărută și o atinge pe sâni, conform declarațiilor fetei.
21 Mai. Bianca și profesorul pleacă împreună de la școală cu mașina lui. Ar trebui să meargă acasă la ea, să lucreze pentru concurs. Dar Cornescu o duce într-o garsonieră, unde ține meditații. Locuiește însă cu soția în altă parte. Mama Biancăi nu fusese de acord ca fiica ei să ia ore de matematică în garsonieră, pentru că iarna nu avea încălzire, spune ea pentru Snoop.
La audieri, Bianca declară:
A început să mă tragă spre el și să mă pupe. M-a pupat pe buze. Mă întreba de ce fug. A început să-mi pună mâna pe sub bluză, pe sâni. Eu îi spuneam să lucrăm.
„Stătea în spatele meu și se freca de spatele meu în timp ce mă atingea pe sâni.”
„A umblat la sutien, la bretele. Atunci m-am speriat de ce se putea întâmpla, fiind singură cu el. Ușa era închisă.”
„Am țipat «Nu», m-am dat la o parte.”
„A insistat să mai stăm, i-am zis că vreau acasă, că o sun pe mami să mă ducă ea.”
„S-a pus în ușă, nu mă lăsa să ies. Ușa era oricum închisă. Mă pupa iar pe buze.”
În cele din urmă, profesorul o duce acasă.
30 mai. Bianca tremură. Profesorul îi sună mama, care sosește cu un tratament. Cornescu coboară din școală să-l ia. Mama trebuie să insiste, ca să-și vadă fiica. „Tremura foarte rău, avea buzele vinete și era singură în cabinetul de matematică”, declară părintele în fața anchetatorilor. Fata nu-i povestește nimic despre abuzuri și nici ea nu bănuiește.
Iunie 2022. Concursul de matematică se ține la 60 de kilometri de casă, la Târgu Jiu. Alexandra, mama fetei, vrea să o ducă ea. Dar Cornescu îi spune că merge cu soția și poate lua și fata, conform declarației părintelui de la dosar.
„Șterge conversația”
Soția profesorului nu este însă în mașină în ziua plecării. Bianca se urcă pe bancheta din spate. Pe drum, profesorul insistă să se mute lângă el. Ajunsă în față, o ia de mână.
La un popas, îi șterge din telefon o parte dintre mesajele pe care i le-a trimis.
După concurs, îi scrie din nou: „Un sfat, șterge conversația. Eu asta o să fac”.
La audieri, profesorul neagă că a sărutat-o și atins-o în zone intime. Recunoaște, în schimb, că a dus-o în garsoniera lui pentru pregătire, „20-30 de minute”.
„I-am solicitat să treacă în față, pentru a putea să discutăm despre probleme de matematică. (…) Probabil am masat-o pe elevă pe mână, pentru că nu se simțea bine, urmare a concursului. La acel moment, eu conduceam și eleva nu a tras mâna”, le declară Cornescu procurorilor.
Întrebat de ce îi trimitea mesaje Biancăi între 11 seara și 5 dimineața, profesorul invocă tot „problemele de matematică.”
| Grooming, tactica prin care agresorii pregătesc victimele și ascund abuzurile Dan Gabriel Rusu, criminolog stabilit în Marea Britanie, arată că gesturile descrise de Bianca – un sărut în colțul gurii sau cele forțate pe buze, atingerile pe sâni – „reprezintă pregătirea victimei pentru un abuz și mai grav”. Tactica se numește „grooming” și are rolul să scadă rezistența și capacitatea victimei de-a dezvălui abuzul. Agresorii de copii „creează oportunitatea abuzului cu mai multă grijă și răbdare decât cei care agresează adulți”, explică el. „Cu cât grooming-ul durează mai mult, cu atât este mai ușor pentru abuzator să blameze ulterior victima” că nu s-a plâns, spune el. În România, cazurile de abuz sexual împotriva minorilor depășesc numărul celor raportate oficial, adaugă Rusu. 720 de infracțiuni de agresiune sexuală asupra unui minor s-au înregistrat în 2023, în toată țară. 825 în primele zece luni ale lui 2024, conform datelor Poliției. |
Profesoară: „Nu mă privește”
Bianca scapă de abuzurile profesorului în vara lui 2022, după clasa a VII-a, spune ea pentru Snoop. În vacanță se gândește să facă ceva să stopeze agresiunile; se teme de reîntâlnirea cu Mihail Cornescu în toamnă. Dar îi este rușine să le spună părinților și teamă că la școală nu va fi crezută.
| Cum ajunge comunitatea să ia partea agresorului. Poziția socială, statutul de familist și profesia făptuitorului fac dificilă asocierea cu statutul de agresor sexual, arată criminologul Dan Rusu. Fetele și femeile nu sunt crezute că au trecut printr-un abuz, din cauza „unor atitudini și credințe populare greșite”, care se regăsesc în miturile legate de viol. Acestea pun la îndoială consimțământul victimei și o culpabilizează: dacă nu a luptat fizic, înseamnă că a fost de acord, dacă nu voia nimic, de ce s-a dus în camera lui?, exemplifică criminologul. |
Când pe o rețea socială îi apar informații generale despre agresiunea sexuală, Bianca se hotărăște să înțeleagă mai bine ce i se întâmplase.
Cu cât citește mai mult, îi e tot mai clar că s-a aflat într-o poziție de vulnerabilitate: diferența de 40 de ani dintre ei, el adult, ea minoră, el profesor, ea elevă.
Își face un cont anonim pe platforma socială TikTok și postează câteva videouri în care integrează capturi cu mesajele profesorului.
„Speram să vadă cineva, chiar dacă nu eram pregătită pentru ce a urmat”, declară Bianca la audiere.
5 august 2022. Videourile ajung la șase colegi care recunosc din capturi și poze scrisul cu multe puncte de suspensie al lui Mihail Cornescu, precum și inelul Biancăi.
Într-un grup de conversații, o încurajează să vorbească cu părinții. Ea se teme că-i va răni. În cele din urmă, colegii își informează părinții, care o contactează pe Alexandra, mama Biancăi.
9 august 2022. Eleva și mama sa fac plângere penală la poliția din Târgu Jiu, reședința județului Gorj. Bianca dă declarație în aceeași zi.
Colegii sunt chemați la poliție trei luni mai târziu.
Profesoara Raluca Rișcă și diriginta Aurora Manolache, printre primii adulți din școală care au aflat de abuz, sunt audiate la jumătate, respectiv aproape un an de la plângere, în februarie și iunie 2023.
Rișcă declară că, deși a aflat de abuz înaintea familiei Biancăi, a „considerat situația o exagerare”. Recunoaște în fața polițiștilor că Doru Cornescu, fratele abuzatorului Mihail Cornescu, i-a botezat copilul, dar precizează pentru Snoop că relația apropiată dintre ei nu i-a influențat comportamentul.
Mi-au povestit copiii. Cu Bianca nu am stat niciodată de vorbă pe acest subiect. Am considerat că nu este treaba mea. Nu puteam să deschid un asemenea subiect în sala de clasă. Fata are părinți, dumnealor știu ce au de făcut. Ce face domnul Mihail Cornescu în viața lui privată nu mă privește.
– Profesoara Raluca Rișcă
Bianca face pregătire la limba română, pentru Evaluarea Națională, cu diriginta Aurora Manolache, care știe despre abuz de la alți profesori. Dar în loc s-o susțină, își amintește Bianca, profesoara îi minimalizează reușitele la învățătură. Îi spune că a luat 10 la simulări, pentru că profesorii n-au știut să corecteze.
Manolache nu a răspuns solicitărilor Snoop, până la publicarea acestui articol.
Poliția Târgu Jiu ignoră inițial declarația altei eleve agresate
O colegă de clasă a Biancăi dă declarație la poliția din Târgu Jiu în octombrie 2022, potrivit documentelor consultate de Snoop. Se notează informațiile despre ce s-a întâmplat în cazul Biancăi, dar nu și ce a pățit ea însăși cu Mihail Cornescu. Avocata Biancăi solicită reaudierea minorei.
Aceasta declară un an mai târziu: „În timp ce mă aflam la orele de pregătire, singură sau cu alte persoane, acesta (Mihail Cornescu, n.r.), pe sub masă, îmi prindea piciorul între picioarele lui și își freca picioarele de ale mele”. Informația este confirmată în fața poliției și de tatăl ei, căruia fata îi zisese.
Eleva face și ea meditații cu Mihail Cornescu, în aceeași perioadă ca Bianca, februarie-iunie 2022.
În timpul unei pregătiri individuale, profesorul îi pune mâna pe claviculă. „Din acel moment, am hotărât să nu mai continui ședințele de pregătire doar în prezența lui”, le precizează ea polițiștilor.
„Îmi punea mâna pe picior, îmi dădea mesaje noaptea”
Mara era în clasa a XII-a, la Liceul Tehnologic din Turceni, când a aflat de la colegi ce a pățit Bianca. „M-am gândit cât de departe a ajuns chestia asta. Poate dacă făceam ceva atunci…”, spune ea acum, la 20 de ani, după ce a dat declarație la poliție.
În 2019, în clasa a VIII-a, făcea pregătire uneori singură, în garsoniera lui Mihail Cornescu. Într-o zi, „când m-am ridicat să plec, s-a uitat în ochii mei, m-a prins de șolduri. Eu nu mai eram acolo, plecase sufletul din mine. Am zis că mă pupă, îmi face ceva, dar am scăpat”, ține minte tânăra.
„Altădată, îmi punea mâna pe picior (pe sub masă, n.r.). Îmi dădea mesaje noaptea”, adaugă ea.
Alte două fete spun, pentru Snoop, că Mihail Cornescu le scria noaptea. Iar încă două eleve recunosc în conversații private că acesta le contacta. „Vreau și eu poză… cu tine”, îi spunea unei eleve de clasa a VIII-a, în iunie 2019, conform mesajelor ajunse în posesia redacției.
„Nu-mi păsa dacă trăiesc sau mor”
Astăzi, Bianca știe că Mihail Cornescu a avut un comportament de prădător și față de alte fete. Dar când a mărturisit prin ce-a trecut și a văzut că nu există consecințe, s-a simțit copleșită.
„Chiar nu-mi păsa dacă trăiesc sau mor”, își amintește ea.
Coșmaruri, depresie, anxietate, stimă de sine scăzută – sunt doar câteva dintre urmările abuzului, consemnate în rapoartele psihologice din 2022 și 2023, consultate de Snoop cu acordul familiei, care o sprijină.
De ce nu ai spus mai repede?
Bianca și-a pus chiar ea această întrebare. Mama fetei, educatoare, a primit-o și ea de la colegi.
„Nu se poate mai repede. Acest tip de relație (între adultul agresor și minor, n.r.) este foarte derutantă. Adolescentul este prins în capcana acestei confuzii, care generează îndoială și neîncredere în sine”, explică Diana Vasile, psihoterapeută și fondatoarea Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei.
Confuzia apare pe fondul metodei folosite de abuzator, care câștigă treptat încrederea victimei. Abuzul „începe rareori brusc” și se bazează pe relații de putere – adultul îi oferă minorului sprijin și o doză de încredere, descrie Diana Vasile cum evoluează o astfel de o relație.
„Aveam rușinea aia, că el e profesor. Eu așa m-am învățat: pe profesor îl respecți, îl asculți”, confirmă Bianca.
„Abuzatorul identifică un tip de vulnerabilitate în adolescent”, de care profită pentru a crea o conexiune „intimă”, care ulterior e distorsionată într-un context sexual, spune psihoterapeuta.
Multe persoane abuzate sexual în copilărie sau în adolescență mărturisesc de-abia la ani distanță că au fost victime, conform specialiștilor cu care Snoop a discutat.
Majoritatea dosarelor cu minori agresați sexual se clasează
Au trecut peste doi ani de când Bianca a depus plângerea. Încă așteaptă un răspuns: va fi pedepsit profesorul? Va mai preda?
„E dureros să văd că nu se întâmplă nimic. Poate cândva vor reuși să-l pedepsească. Eu nu mai am ce să fac”, spune ea. Speră ca profesorul să nu mai ajungă în preajma altor eleve.
Copiii abuzați sexual au nevoie ca agresiunea să fie recunoscută, mai ales de abuzator, explică psihoterapeuta Diana Vasile. „E important să vorbim public, să avem reguli clare în școli și să evităm stigmatizarea. Nu e doar despre terapie, ci despre susținere.”
După doi ani de anchetă penală, timp în care s-au strâns probe, dosarul Biancăi a fost clasat, în decembrie 2024. Familia spune că va contesta decizia.
9.177 de dosare cu minori victime ale infracțiunilor sexuale aveau parchetele din țară de soluționat anul trecut, conform datelor Parchetului General, furnizate pentru Snoop. Doar un sfert au primit o soluție:
- 824 de cazuri au fost trimise în judecată,
- 1.593 s-au clasat,
- 1.248 s-au rezolvat prin clasare sau judecată, la peste un an de la sesizare.
„Dacă acuzatul nu este privat de libertate sau reușește să se sustragă urmăririi penale, perioada anchetei reprezintă o etapă de mare vulnerabilitate pentru copil și aparținătorii acestuia. Sentimentul e amplificat de lipsa unui orizont de timp până la finalizarea dosarului”, se arată într-un raport Salvați Copiii din 2023.
Prea puțini procurori specializați în investigarea abuzului sexual asupra copiilor
Fiecare caz de abuz trebuie analizat în funcție de particularitățile sale, pentru a determina dacă a fost tergiversat. Adesea dosarele se clasează din cauza lipsei de pregătire specializată a polițiștilor, procurorilor și judecătorilor, în investigarea abuzurilor sexuale împotriva minorilor, explică Marian Trușcă, director adjunct al Institutului Național al Magistraturii.
Pentru soluționarea mai rapidă și eficientă a dosarelor, procurorul propune transferul acestora la tribunale și parchetele arondate, unde anchetatorii „sunt mai experimentați.”
Asociația pentru Victimele Infracțiunilor Sexuale (V.I.S.) a oferit traininguri internaționale pentru formarea specialiștilor. Trușcă și alți cinci procurori din București au participat timp de 19 luni și au transmis mai departe cunoștințele acumulate, instruind procurori și polițiști din 21 de județe.
Totuși, Mihaela Chiper, președinta V.I.S., subliniază că participanții nu se ocupă exclusiv de aceste cazuri, din cauza resurselor limitate și lipsei unei prioritizări a acestor dosare în sistemul de justiție.
Școala nu l-a pedepsit deloc pe profesor
Școala a format o comisie de cercetare disciplinară abia la două luni jumate de la aflarea abuzului, pe 25 octombrie 2022, conform ISJ Gorj, care nu a explicat tergiversarea.
Doru Cornescu spune că el n-a făcut parte din comisie.
Cercetările s-au suspendat după trei zile, până la finalizarea anchetei penale, deși nu există norme care să impună o astfel de procedură. Școala putea să-l sancționeze pe Cornescu, în funcție de gravitatea faptelor, cu observație scrisă, reducerea salariului până la 15% sau desfacerea contractului de muncă.
În plus, dacă Liceul Tehnologic Turceni ar fi respectat legea, Mihail Cornescu nu ar mai fi avut voie să predea în toamna acestui an.
Din Legea educației și din Regulamentul-cadru au lipsit mereu abuzul sexual sau agresiunea asupra minorilor, precum și proceduri clare de raportare și soluționare.
| „Lipsa educației sexuale permite continuarea abuzurilor” Shiraz Baruch, președinta organizației de liceeni Girl Up Romania, propune „traininguri obligatorii pentru toți angajații din învățământ, pentru a învăța să identifice cazurile de abuz în rândul elevilor”. Este necesară și o procedură simplă de semnalare și soluționare. Dar și educație sexuală, care să învețe elevii despre consimțământ și cum să identifice o agresiune. Educația copiilor este un instrument puternic pentru prevenirea violenței sexuale, arată un articol publicat de Universitatea Harvard din SUA. Conform datelor transmise pentru Snoop de Ministerului Educației, – 12 profesori sunt cercetați în prezent pentru abuzuri sexuale. Nu intră la ore, dar iau salariul; – 51 de profesori au fost acuzați de abuzuri sexuale, în ultimii doi ani. Doar șase au fost sancționați. Doar trei au avut contractul de muncă desfăcut. |
Regretul mamei
„Nu vă puteți imagina câtă mânie am acumulat”, spune Alexandra, mama Biancăi, educatoare la grădinița Liceului Tehnologic, unde predă și Mihail Cornescu. Nu poate evita întâlnirile cu el la consiliile profesorale. Dar nu-l trage niciodată la răspundere, după cum a sfătuit-o avocata, pe cel considerat cel mai bun profesor de matematică din Turceni. De aceea a vrut ca Bianca să facă meditații cu el.
„Mă simt vinovată, au fost atâtea detalii pe lângă care am trecut. Copilul se îmbrăca cu două bluze la meditație”, spune părintele.
„Este complicat să observi semne, pentru că nu sunt specifice”, explică Cristina Petrescu-Ghenea, medic specialist în psihiatria adolescenților. Acestea pot include:
- Tulburări ale apetitului alimentar;
- Tulburări de somn;
- Teama de a rămâne singur în prezența unor persoane;
- Creșterea frecvenței plânsului;
- Anxietate crescută.
Este important ca adulții să creadă copiii când mărturisesc abuzul, având în vedere că „șansele să raporteze un abuz sexual pentru a atrage atenția sau a face rău sunt foarte mici”, subliniază specialista.
După abuz, adolescenții au nevoie mai ales de stabilitate și predictibilitate. Abuzatorul trebuie scos din mediul victimei și nu invers.
Recuperarea
Bianca a terminat clasa a VIII-a la aceeași școală. Acum urmează liceul, într-un alt județ. Are prieteni noi și împarte o locuință cu sora ei, studentă.
Nu s-ar mai întoarce în Turceni.
Dar nici n-a uitat de abuzul profesorului Mihail Cornescu.
La peste doi ani de la agresiune încă are coșmaruri. Face uneori terapie. Găsește alinare în feminism. Citește despre agresiuni sexuale împotriva minorilor. Își dă seama că multe victime reacționează ca ea: le este frică, rușine și nu reclamă abuzul.
„Dacă eu aș fi spus după o săptămână, două, poate nu se ajungea atât de departe”, se gândește.
Pe afișul creat în 2022, pe o foaie ruptă din caietul de română, Bianca a scris: „Nu sunt ceea ce mi s-a întâmplat, ci sunt ceea ce aleg să devin”.
***
Mai multe informații despre drepturile fetelor și agresiunile sexuale asupra lor sunt pe site-urile unor ONG-uri precum:Asociația Anais, Girl Up România, Asociația V.I.S., Centrul Filia, Asociația Iele-Sânziene, UNICEF România, Salvați Copiii, World Vision.
Fotografii: Ion Mateș
Editori: Ioana Moldoveanu, Iulia Roșu
Animație video: Liviu Bărbulescu