Sari la conținut
Jurnalism fără lesă.

Caută o pagină sau un articol..

  • Investigații
  • HARTĂ.  „Ultima dată era să nasc la peco.” Urgențele femeilor din rural, aflate la zeci de kilometri de spital 

    HARTĂ.  „Ultima dată era să nasc la peco.” Urgențele femeilor din rural, aflate la zeci de kilometri de spital 
    Gravidele din mediul rural parcurg zeci de kilometri pentru monitorizarea unei sarcini, iar în cazurile complicate chiar și peste 100 de kilometri. Doar 10% dintre spitalele publice cu secție de obstetrică-ginecologie pot gestiona sarcini cu risc crescut. România e unul dintre statele UE cu cea mai ridicată mortalitate maternă.

    N-ai timp să citești? Investigația este disponibilă și în format audio, pe canalul Snoop de pe Spotify:

    • Cel puțin 75 de femei din rural au murit, între 2019 și 2024, din cauze legate de sarcină. Nu s-au raportat, însă, toate decesele materne. Unele femei supravieţuiesc și rămân cu dizabilităţi, dar numărul lor e necunoscut. 
    • Snoop a realizat o hartă a distanțelor de la cele peste 3.000 de orașe și comune din țară la cele mai apropiate spitale publice cu obstetrică-ginecologie. 
    • Există 182 astfel de unități, dar numai 20 au personal și aparatură pentru complicații. Anual, sute de cazuri sunt transferate acolo. Asta înseamnă și distanțe de 140 de km. 

    Harta va afișa distanțele rutiere. Pentru rezultate cât mai exacte, când introduceți comuna/orașul și județul, folosiți diacritice. 

    „E ca și cum ai dus mașina la mecanic”

    Maria Toia, 38 de ani, s-a mutat în 2024 cu familia din Timișoara în comuna Măciuca, județul Vâlcea. Are o fiică de șapte ani și nu plănuia să mai rămână însărcinată. Dar s-a întâmplat în mai 2025. „Ne-am bucurat foarte tare”, spune ea.

    A pierdut însă acea sarcină. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat experiențele mai multor femei care vorbesc despre ce înseamnă o astfel de pierdere. Un subiect încă tabu. 

    În același an, Maria a aflat că a rămas din nou gravidă. (La momentul publicării, e însărcinată în șapte luni). Ca să confirme, s-a dus la un ginecolog din orașul Drăgășani, cel mai apropiat de Măciuca. A mers cu mașina personală 25 de kilometri, într-o zonă de deal, cam jumătate de oră. 

    A ales un cabinet privat din Drăgășani, pentru că se temea de spitalul public dintr-un oraș mic. A plătit cu eforturi 300 de lei pentru o ecografie de confirmare: „Situația noastră financiară s-a schimbat în ultimii ani”, precizează ea. Are cu soțul său o mică afacere de familie cu obiecte casnice lucrate în lemn. 

    După opt săptămâni de sarcină, Maria a început să aibă sângerări. A încercat să ia legătura cu medicul de la cabinetul privat unde confirmase sarcina. Nu a reușit. După câteva zile și o sângerare abundentă, s-a dus la spitalul public din Drăgășani. 

    „Drumul până la Craiova sau până la Vâlcea e peste o oră cu mașina (ambele la aproximativ 60 de km, n.r.). Când mai ai și sângerări, nu prea îți vine să pleci. M-am frământat teribil. Am simțit că nu puteam să am încredere în nimeni”, explică Maria. 

    Pentru cine nu are mașină, din Măciuca spre Râmnicu Vâlcea circulă patru autobuze pe zi, iar drumul durează cam o oră și jumătate, conform Consiliului Județean Vâlcea. 

    În Drăgășani, a consultat-o un medic specialist bărbat. I-a făcut un tușeu vaginal – introducerea a două degete în vagin – fără să o informeze înainte de procedură, precizează femeia. „A fost un abuz”, adaugă ea. „Nu e ca și cum te-ai dus cu viitorul tău copil la un medic, e ca și cum ai dus mașina la mecanic”, spune Maria, despre interacțiunea cu medicul din Drăgășani.  

    Înainte de tușeul vaginal și de examinarea cu specul, doctorul trebuie să explice de ce le recomandă și ce implică. 

    I-a făcut rapid și o ecografie. Mai multe studii arată că în cazul sângerărilor din primul trimestru de sarcină ecografia poate fi suficientă pentru stabilirea unui diagnostic. Și nici nu e invazivă. 

    Următoarea zi, Maria s-a dus la un cabinet privat din Craiova, la aproape 60 de kilometri de Măciuca, pentru că încă avea nevoie de răspunsuri. „M-a liniștit medicul, era vorba de un hematom subcorionic”, spune ea. Este o acumulare de sânge între viitoarea placentă și peretele uterului. 

    Neîncrederea în medici și spitale

    Marina Dascăl, cercetătoare în sănătate publică din Cluj și participantă la un program al Harvard Medical School din SUA, explică de ce contează comunicarea specialistului cu gravida: „Este important să o poți sprijini, astfel încât să își dorească să mai acceseze serviciile medicale și să încurajeze și alte femei din mediul rural să o facă”. 

    Abuzurile și decesele din spitale au crescut neîncrederea în rândul mamelor. De pildă, cazul Alexandrei Ivanov, o gravidă de 25 de ani din Botoșani, pe care medicii au lăsat-o toată noaptea singură, fără să intervină. „Nu mai am aer” a fost ultimul mesaj al tinerei. O arată și mărturiile femeilor despre violență obstetrică, într-o investigație Snoop, semnată de Luiza Vasiliu. 

    Județul Vâlcea are două comune, Voineasa și Mălaia, în top cinci cu cele mai lungi distanțe, aproape 70 km, până la cel mai apropiat spital public cu secție de obstetrică-ginecologie, potrivit datelor analizate de Snoop. Raportat la Măciuca, acestea sunt în capătul opus al județului. 

    Distanțele lungi până la specialiști și lipsa banilor determină o treime dintre gravidele din rural să nu meargă la control în timpul sarcinii, potrivit ONG-ului Salvați Copiii

    Sute de femei gravide au murit la naștere sau în timpul sarcinii  

    Între 2019 și 2024, cel puțin 75 de femei din rural au murit din cauze legate de sarcină, arată un raport al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Sunt peste 150 de cazuri, dacă adunăm și decesele materne din urban.

    Printre cauze se numără sângerările puternice, infecțiile, hipertensiunea arterială şi alte afecțiuni preexistente. 

    România a avut, în ultimii ani, cea mai ridicată rată a mortalității materne din UE alături de Cipru, Ungaria, Letonia și Portugalia, potrivit unei comisii a Organizației Națiunilor Unite (ONU). Alte femei supravieţuiesc și rămân adesea cu dizabilităţi pe termen scurt sau lung, arată UNICEF. De exemplu: tulburări de mers, de memorie, de limbaj sau vizuale, dureri cronice, incontinență urinară. Numărul femeilor afectate e necunoscut în România. 

    În 2023, de exemplu, aproape un sfert dintre decesele materne au avut loc în afara spitalelor și fără asistență medicală. „Aceste cifre ridică probleme serioase privind accesul la servicii medicale”, raportează Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului. 

    Snoop a solicitat un punct de vedere de la Alexandru Rogobete, Ministrul Sănătății, despre cum plănuiește instituția pe care o conduce să îmbunătățească accesul gravidelor din rural la servicii de sănătate. Și dacă Ministerul va prioritiza finanțarea unor noi substații de ambulanță. A spus că va răspunde, însă nu a mai revenit până la ora publicării.

    Întrebările trimise Danielei Toader, managerul Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului, subordonat Ministerului și care contribuie la elaborarea programelor și politicilor de sănătate în domeniu, au rămas de asemenea fără răspuns. 
    Comuna Măciuca, de sus. Foto: Adi Iacob

    Județul cu cele mai multe decese materne 

    „Trebuia să merg la Constanța și de multe ori eu nu prea reușeam să le fac pe toate (investigațiile, n.r.) Au și murit copiii în burticile mămicilor lor. Și mămicile au avut de suferit că n-au ajuns repede la medic”. E mărturia unei femei dintr-un raport lansat în 2025 de ONG-uri precum Centrul Filia, Asociația Moașelor și E-Romnja. 

    În județul Constanța au avut loc cele mai multe decese materne din țară din ultimii ani, conform INSP. Patru în 2023 și unul în 2024. Dar este și unul dintre județele cu cele mai multe nașteri, peste 5.000 anual, alături de București, Cluj, Timiș și Iași. 

    În octombrie 2025, o femeie din Giurgiu a murit după ce a născut la Spitalul privat Armonia din Constanța. A avut sângerări, însă a fost transferată prea târziu la Spitalul Județean, aflat la numai un kilometru distanță. 

    Spitalul Județean Constanța. Foto: Snoop 

    Corpul de Control al Ministerului Sănătății a descoperit că Spitalul privat Armonia nu avea o secție de Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) echipată pentru cazuri grave și era încadrat la maternitate de gradul II – adică ar fi putut gestiona doar cazuri fără complicații, potrivit Europa Liberă

    Spitalele publice de gradul III sunt cel mai bine dotate, dar există doar 20 în toată țara, dintre care șapte în București. 

    În plus, 19% dintre posturile din România pentru specialitatea obstetrică-ginecologie sunt vacante, transmite Ministerul Sănătății, la solicitarea Snoop. Medicii români pleacă din țară, se duc în orașele mari sau aleg clinicile private. 

    Cum sunt împărțite cele 182 de spitalele publice cu secții de obstetrică-ginecologie (click pentru detalii)

    În România sunt 182 de spitale publice cu secții / compartimente de obstetrică-ginecologie funcționale, potrivit datelor transmise de Ministerul Sănătății și de direcțiile de sănătate publică din țară, la solicitarea Snoop. În aproape toate au fost nașteri în ultimii trei ani. 

    La spitalele de nivel I pot avea loc nașteri la termen sau de urgență, după care femeia e trimisă la unități de gradul II și III, în funcție de risc. Au cel puțin unul (grad I a), respectiv doi specialiști în obstetrică-ginecologie (grad I b).

    La unitățile de gradul II se asigură sală pentru cezariene și paturi ATI. Ar trebui să aibă cel puțin cinci specialiști, care să asigure și gardă în spital. 

    La nivel III sunt monitorizate și asistate nașterile cu risc obstetrical crescut. Unitățile au obligatoriu CT, RMN, mamograf. Există cel puțin opt specialiști (fac și gărzi), secție ATI dezvoltată și medic ATI de gardă în spital. 

    Șapte dintre cele 20 de spitale de nivel III sunt în București, două în Timiș și câte unul în: Cluj, Oradea, Mureș, Sibiu, Brașov, Craiova, Bacău, Suceava, Iași, Galați și Constanța. La care celelalte județe sunt arondate. 

    Sute de femei, transferate la spitalele din centrele universitare 

    Snoop a solicitat la direcțiile de sănătate publică din toate cele 41 de județe plus București numărul gravidelor transferate la spitale din alte județe. Transferul are loc pentru că spitalele mici nu au specialiștii și echipamentele necesare pentru riscuri sau complicații. 

    Doar direcțiile din 15 județe au răspuns, restul au spus că nu dețin aceste date. Într-un an și jumătate (ianuarie 2024 – august 2025) au avut nevoie de transfer 470 de femei din 15 județe. De exemplu, de la Focșani la Bacău înseamnă peste 100 de km, iar de la Baia Mare la Cluj 140 de km. 

    Transferuri au loc și de la spitale din orașe mici la cele din reședințe de județ. În 2023, o femeie a născut pe trotuarul din fața spitalului din Urziceni, după ce personalul medical a trimis-o să aștepte ambulanța, care urma să o transfere la Slobozia, la 62 de km. 

    Spitalul nu avea medic de obstetrică-ginecologie de gardă și secția era nefuncțională la data controlului, scria Hotnews. Cu toate astea, spitalul din Urziceni era obligat să acorde asistență medicală de urgență, inclusiv în cazul nașterilor. În prezent, secția din Urziceni are trei medici specializați și 20 de paturi de obstetrică-ginecologie, transmite Ministerul la solicitarea Snoop. 

    „Nu există protocoale naţionale nici măcar pentru situaţii foarte grave! Și atunci fiecare face cum îl taie capul şi de aici provin multe dintre greșeli, transferurile tardive”, a precizat într-un raport un obstetrician.

    La solicitarea Snoop despre protocoalele de transfer, Ministerul Sănătății spune că responsabilitatea este a medicului: 

    „Medicul curant al gravidei, respectiv al nou-născutului decid cu privire la transfer și efectuează demersurile necesare pentru realizarea acestuia, ținând cont de toți factorii importanți, inclusiv durata transportului.”

    În județul cu cele mai lungi drumuri pentru gravide 

    În satele din România sunt prea puțini medici de familie. Iar spitalele și specialiștii în obstetrică sunt prea departe. Medicii de familie din rural sunt primii care ajung să monitorizeze sarcina și au responsabilitatea să îndrume femeile către ginecologi, mai ales când identifică riscuri. 

    „În situațiile critice, o distanță de 60 km până la maternitate poate face diferența. Întârzierea cumulată, adică timpul până vine ambulanța și până ajunge în spital, poate depăși o oră”, spune Carmen Bucuri, medic ginecolog la Spitalul Militar de Urgență din Cluj. În hemoragii, „fiecare minut contează”.  

    Gravidele din Beidaud și Stejaru trebuie să străbată 60 de km până la Spitalul Județean de Urgență Tulcea. Cele două comune, din centrul județului, se află în topul realizat de Snoop al primelor zece localități din țară cu cele mai mari distanțe rutiere până la cel mai apropiat spital public cu obstetrică-ginecologie. 

    Din 2023, 11 gravide (opt din rural) au fost transportate, pentru complicații, de la spitalul din Tulcea în Constanța, la 125 de km, transmite Direcția de Sănătate Publică (DSP). 

    „Cele mai multe femei nu monitorizează sarcina sau fac doar o ecografie pentru a afla sexul copilului”, explică Ana Maria Mihai, asistent social în cadrul Primăriei Beidaud. Au fost și cazuri de copii născuți prematur, adaugă ea. 

    Daniel Samoilă, medic de familie în Beidaud și Stejaru, spune că gravidele pot merge să-și facă investigații gratuite și la un centru medical privat care are contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS). E în comuna Cogealac din Constanța, la aproximativ 30 de km. 

    Când o femeie e în travaliu, ambulanța vine din orașul Babadag, la 35 km de Beidaud, unde există o stație, și duce gravida 63 de km la Tulcea. „Au născut mame acasă, înainte să ajungă ambulanța”, mai spune Ana Maria Mihai. 

    În Beidaud, comună cu 1.600 de locuitori, s-au născut 27 de copii din 2024 până în noiembrie 2025. Tulcea se numără printre județele în care vin pe lume tot mai puțini copii

    Pentru femeile din Beidaud cu care am discutat mersul la ginecolog încă este un subiect tabu. Cu distanța și drumul spre spital s-au obișnuit. 

    „Ultima dată era să nasc la peco (benzinărie, n.r.), în ambulanța spre Tulcea. Stai mult în ambulanță”, spune o femeie care are cinci copii. 

     Au și murit femei în Tulcea din cauza acestor distanțe – care implică riscuri ridicate, potrivit unui studiu din 2022, publicat de Colegiul American al obstetricienilor. Un alt studiu, din Suedia, arată că durata transportului între 30 și 60 de minute dublează șansele de naștere în afara unității medicale.

    Drumul din Beidaud în Tulcea

    Am parcurs, în noiembrie, pe ceață, drumul de 63 de km de la Beidaud la spitalul din Tulcea cu mașina, într-o oră. Am plecat la 15:50, iar viteza a variat de la 60 la 90 de km/h – maximul legal. 

    Când ambulanța este în misiune, poate încălca regimul legal de viteză, conform unui OUG. Serviciul de ambulanță Tulcea spune că se adaptează la condițiile de trafic pentru evitarea accidentelor. Nu a răspuns, însă, cu ce viteză maximă circulă. 

    În alte cuvinte, nu știm cât de repede poate o ambulanță să parcurgă un drum de 63 de km, în condiții de ceață și drum denivelat.

    În Delta Dunării depinzi de ambulanța navală

    Dincolo de localitățile cu distanțe lungi pe uscat, în județul Tulcea sunt și comunele din Delta Dunării, cu acces și mai dificil la spital. Pentru un oraș și șapte comune, legătura cu Tulcea se face exclusiv pe apă, potrivit Consiliului Județean și Asociației Oamenii Deltei. 

    Cele mai recente date Eurostat plasează România și Slovacia pe primele locuri în UE la mortalitate infantilă. Tulcea este județul de la noi cu cea mai ridicată rată, 10 la 1.000 de născuți vii, arată Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului. E vorba despre copiii sub un an care își pierd viața, iar cauzele sunt legate și de starea de sănătate a mamei sau de mediul social. 

    Pe Petru Melinte, medic de familie în județ, nu-l surprinde această statistică. „E foarte dificil accesul. Dacă suni la 112, automat te duc în spitalul capitalei de județ, la UPU (Unitatea de primiri urgențe, n.r.). Un copil care avea meningită a fost dus la Tulcea și până a ajuns la Constanța s-a prăpădit”, spune medicul. 

    Nici acum Spitalul Tulcea nu are gardă pentru pediatrie în instituție. Doctorul poate fi chemat de acasă pentru cazuri urgente, scrie pe site-ul unității medicale. 

    Până în 2021, Melinte a fost șef al compartimentului medicină de urgență din Ministerul Sănătății, care se ocupă, între altele, de politici în domeniu. Susține că ministerul cunoaște că sunt doar trei stații de ambulanță în județ: în Tulcea, Babadag și Măcin, ceea ce înseamnă că sudul județului e neacoperit. 

    Toată lumea era de acord că trebuie făcut ceva, își amintește acesta, dar nu s-a schimbat nimic.

    „Sănătatea e mereu o prioritate pentru toți politicienii, dar bani să avem stații de ambulanță nu dăm”, spune Melinte. 

    Din 2021, lucrează ca medic de familie în comuna Topolog, la aproape 80 de km de reședința de județ, și în Crișan, o comună cu o mie de locuitori din Delta Dunării, unde se ajunge doar cu barca. De când a venit aici, nu a avut gravide care să necesite urgent transport la spital. Însă știe că din Crișan – unde s-au născut doi copii în 2025 – e drum lung până la spitalul din Tulcea. 

    Dacă suni la 112, trebuie să vină ambulanță navală (o șalupă), apoi să te ducă în oraș, ceea ce înseamnă cel puțin 90 de minute, plus transferul din barcă în ambulanța mașină. 

    Nașteri în cabinetul medicului de familie 

    Camelia Popa, asistent medical comunitar de peste două decenii, avea zece gravide din Topolog în evidență la finele lui 2025. Le-a anunțat pe cele cu risc și în ultimul trimestru să se ducă iarna la camera de gardă a spitalului din timp. Dacă ninge, există riscul să se blocheze drumul, ca acum doi ani. 

    Camelia Popa, asistent medical comunitar

    În țară avem 1.850 de asistenți medicali comunitari, după cele mai recente date ale Ministerului Sănătății. Ei trebuie să identifice nevoile și problemele de sănătate ale tuturor locuitorilor din sate, să facă educație pentru sănătate și să îi ajute să acceseze serviciile medicale. 

    Nu doar asistenții, ci și medicii de familie ajung să acorde asistență de urgență când gravidele nu ajung la timp la spital. Într-o comună din județul Călărași, de exemplu, a avut loc o naștere în cabinetul unui medic de familie în 2023.

    Iar un medic de familie din Sulina, oraș cu 3.000 de locuitori, a avut experiențe similare. Spitalul de aici s-a închis acum mai bine de un deceniu. Locuitorii au cerut public redeschiderea spitalului după ce, în pandemie, o gravidă în luna a șaptea a murit în timp ce era transportată la Tulcea cu febră mare, scria Libertatea. 

    Decesul unei mame, neraportat de DSP

    În 2020, după moartea femeii din Sulina, DSP Tulcea a raportat către INSP zero decese materne în județ. Snoop a întrebat instituția de ce acest caz nu apare în raportări. Răspunsul: decesul nu a fost inclus pentru că nu au fost luate în calcul cauzele care au complicat sarcina, în această situație infecția cu COVID-19. Asta deși INSP centralizează toate decesele materne, indiferent de cauzele asociate.

    Comuna Topolog, Tulcea. Foto: Snoop

    Distanța de la Sulina la Tulcea e de peste 60 de km pe apă. Îi faci în aproape două ore cu ambulanța și cu barca rapidă de pasageri sau în patru ore cu vaporul. 

    Chiar dacă e medic de familie, Eduard Armeanu, recunoaște că a avut emoții când a asistat patru nașteri. „Nu sunt ginecolog!”, spune el. După naștere, le-a trimis pe mame cu ambulanța navală în Tulcea.

    Statul nu decontează toate investigațiile

    În toamna lui 2025, Maria Toia din Măciuca le-a mai dat o șansă spitalelor de stat. S-a programat la un consult în ambulatoriul Spitalului Județean din Râmnicu Vâlcea, la 64 de km de localitatea ei. „Pentru mine era important să văd bebelușul, să știu că e bine”, spune ea pentru Snoop. A aflat că sarcina e fără riscuri. 

    Ecografia abdominală și consultul au fost gratuite, prin CNAS. Dar unele investigații importante nu sunt decontate. Pentru morfologia fetală Maria a plătit peste 400 de lei la privat. Ambulatoriul spitalului din Vâlcea a confirmat pentru Snoop că aici nu se realizează aceste ecografii. 

    Există puține locuri unde se pot face morfologiile gratuit și sunt puțini medici care au competență, scrie jurnalista Sorana Stănescu în newsletterul Foaia de Observație.

    Doar 106 ecografii de sarcină decontate s-au raportat în țară, transmite CNAS la solicitarea Snoop. Sunt cele făcute în ambulatoriu. Cele realizate în spital, cu internare, nu se raportează. 

    Investigațiile care ar trebui să fie gratuite pentru gravide, fie că plătesc sau nu contribuția la sănătate (click pentru detalii) 

    Femeile însărcinate din România au dreptul la o serie de investigații gratuite precum analize de sânge și ecografii, fie că plătesc sau nu contribuție la sănătate, potrivit Foaia de observație. Pentru unele analize gratuite, adică decontate prin CNAS, e nevoie de bilet de trimitere de la medicul de familie. Dar aceste bilete nu sunt obligatorii pentru consultația trimestrială la ginecolog sau pentru monitorizarea sarcinii – dacă femeia se internează o zi în spital. 

    Decontările se fac dacă spitalele publice și cabinetele private au contracte cu CNAS. Sunt situații în care femeile însărcinate nu au unde să facă gratuit investigațiile în apropierea localității lor. Sau pur și simplu nu prind loc, deși se programează cu mult timp înainte

    Vâlcea se numără printre cele cinci județe din țară în care, în 2024, nu s-a făcut nicio mamografie sau ecografie mamară gratuită, pentru depistarea cancerului de sân, prin CNAS. Două dintre motive: nu au mamograf sau, dacă există, medicii nu știu să-l folosească. 

    Nici la Buzău gravidele nu-și pot face gratuit ecografii importante. E cazul Amaliei, 34 de ani, care născuse de trei săptămâni când a vorbit cu Snoop. S-a dus direct la privat. Oricum la spital nu ar fi putut să le facă, după cum ne-a transmis chiar maternitatea Buzău. 

    Postare pe Facebook, într-un grup de mame din județul Buzău 

    Pe site-ul spitalului scrie că pacientele de la obstetrică-ginecologie beneficiază de controale gratuite doar în limita contractului cu Casa, dacă mai sunt locuri. Altfel, o ecografie de sarcină ajunge și la 350 de lei. 

    Puține femei din rural fac ecografii mamare (click pentru detalii)

    77% dintre femei nu au făcut niciodată o ecografie mamară, a descoperit Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer, în urma unui program desfășurat în 12 sate. Potrivit celor mai recente date, în 2022, în România, s-au depistat 12.685 de cazuri noi de cancer de sân. Majoritatea sunt diagnosticate în stadii avansate. 

    Centrul Filia, organizație pentru drepturile femeilor, arată într-un raport că 31% dintre femeile din rural nu și-au făcut niciodată testul Babeș-Papanicolau, pentru identificarea cancerului de col uterin.

    Politicienii nu sunt străini de aceste probleme, confirmă Ruxandra Cibu (USR), membră a Comisiei pentru sănătate din Senat, de la „liste lungi de așteptare pentru programarea la specialiști” la „probleme serioase de transport de la domiciliu la unitățile medicale”. Cibu spune că susține proiecte legislative care îmbunătățesc viața mamelor și a bebelușilor. Dar că orice modificare legislativă necesită „o susținere politică mai largă”. 

    În ciuda dificultăților de la țară, Maria Toia nu regretă că s-a mutat dintr-un oraș mare:

    „Face parte din provocările vieții. Am avut foarte multe privilegii înainte, date de locul în care trăiam, de situația materială. Ne uităm puțin mai bine la oamenii care nu au acces la toate lucrurile astea”. 

    O oră și jumătate pe jos până la dispensar 

    Pentru Crenguța Ciuculescu din Argeș, învecinat cu Vâlcea, drumurile la medic au fost mereu lungi. Nu are mașină, așa că face pe jos 5 km din satul ei, Gura Pravăț, până la dispensarul din comuna Valea Mare. Dus-întors îi ia cel puțin trei ore. Ca să ajungă la spitalul din Câmpulung, aflat la 10 kilometri, plătește cu 40 de lei un „piețar”, un taximetrist local ilegal. 

    „Te mai ia o căruță, mai vin mașinile”, spune Crenguța, 40 de ani. Pe asta s-au bazat femeile și când erau gravide. Sunt 1.400 de locuitori în satul ei, majoritatea romi. E mamă a trei copii, cel mai mic are 16 ani. Pe Crenguța n-a consultat-o niciodată un specialist în obstetrică, a văzut-o doar medicul de familie. În 2009, a luat-o ambulanța abia după două ore de la primul telefon, își amintește ea.  

    Lucrurile s-au mai schimbat în sat, spune Crenguța (foto):

    „Atunci n-aveam asfalt. Plecam pe jos la 7 și ajungeam la Valea Mare foarte târziu, aveam și papucii murdari de noroi. Așa erau timpurile”. 

    Înainte ca Centrul Filia, ONG pentru drepturile femeilor, să desfășoare activități în satul ei, Crenguța nu făcuse niciodată un control ginecologic.

    Din 2021, în curtea ei se întâlnesc lunar atât reprezentante Filia, cât și femei din comunitate – în jur de 30.

    „Vorbim despre violență, despre sănătate, despre curățenia din comună”, spune Crenguța. Grupul se numește „Femeile schimbă destine”, iar ea îl coordonează alături de Centrul Filia. 

    O problemă de sănătate publică

    „Eu fac și partea medicală, și partea socială. Văd mai mult decât femeia însărcinată, văd femeia cu toate nevoile ei. Mulți colegi nu au timpul necesar sau nu au nici înclinarea spre aspectele sociale”, spune Venera Bucur, medic de familie în Timișoara și în Jimbolia, oraș cu 10.000 de locuitori. Are o experiență de 30 de ani în medicină generală și asistență socială. 

    Unele femei își cresc singure copiii, altele trăiesc în sărăcie extremă, amintește Venera Bucur, care a coordonat centre de asistență medicală comunitară în Jimbolia. Crede că asistenții sociali din rural ar trebui să-și cunoască bine comunitatea, precum și numărul gravidelor, pe care să le ducă „de mână” la medicul de familie.  

    „Există o frântură între sistemul medical și cel social. Dar lucrurile se leagă: când sunt sărac, nu am acces sau nu cunosc”, precizează Venera Bucur (foto).

    Serviciile sociale lipsesc din multe comunități rurale, așa cum lipsesc și medicii de familie. Doar 36% dintre asistenții sociali lucrează în comune.

    „Gravidele cu risc le consiliem să se interneze cu câteva zile înainte. Dar de multe gravide nu știm și asta e o rușine pentru România. Ajung la medic direct când nasc”, spune Bucur.

    180 de localități nu aveau medic de familie în primăvara lui 2025, potrivit HotNews

    „Atragerea medicilor de familie în mediul rural e un demers care trebuie făcut la nivel guvernamental, nu doar la nivelul Ministerului Sănătății”, explică, pentru Snoop, Gindrovel Dumitra, vicepreședintele Societății Naționale de Medicină de Familie și medic în comuna Sadova din Dolj. 

    Specialistul amintește câteva nevoi ale medicilor de familie de la sat: locuințe – mai ales dacă vin în zone izolate – spații pentru cabinet și dotări. 

    „O gravidă care nu e văzută de medicul de familie nu este o gravidă monitorizată. Reprezintă o problemă prioritară de sănătate publică”, subliniază medicul. 

    Medic ginecolog: situațiile care pun în pericol sarcina

    Multe nașteri decurg fără probleme, mai ales dacă sunt monitorizate medical. Între 8% și 15% dintre cazuri apar complicații, conform Universității John Hopkins din SUA și Organizației Mondiale a Sănătății

    Carmen Bucuri, medic ginecolog la Spitalul Militar de Urgență din Cluj, precizează pentru Snoop situațiile care pun în pericol sănătatea mamei și a fătului: 

    • preeclampsia;
    • hemoragiile antepartum
    • travaliul prematur; 
    • ruperea prematură a membranelor;
    • infecțiile materne severe;
    • restricția de creștere intrauterină;
    • diabetul gestațional necontrolat. 

    Specialista dă exemple de simptome care ar trebui să le trimită pe gravide la spital: 

    • sângerări vaginale, indiferent de trimestru; 
    • dureri abdominale intense sau contracții regulate; 
    • diminuarea semnificativă a mișcărilor fetale; 
    • dureri de cap severe; 
    • creșteri bruște ale tensiunii; 
    • febră, frisoane. 

    Despre accesul limitat al gravidelor din rural la specialiști spune că este un subiect discutat în comunitatea medicală din țară: „Sunt teme recurente la conferințe, grupuri de lucru și întâlniri profesionale. Se insistă de ani buni pe necesitatea de a îmbunătăți infrastructura, traseele de transfer și programele de prevenție dedicate gravidelor vulnerabile”. 

    Ce soluții avem?

    Gabriela Alexandrescu, președinta ONG-ului Salvați Copiii, spune că statul ar trebui să extindă screeningul și ecografiile gratuite, inclusiv prin clinici mobile care să ajungă în comunitățile izolate. O altă soluție este dezvoltarea telemedicinei, pentru a conecta medicii de familie din rural cu specialiștii din centrele universitare: „fără a obliga femeile însărcinate să parcurgă zeci sau sute de kilometri”. 

    Există și nevoia de formare continuă, stimulente financiare și echipamente de bază pentru medicii, asistentele și moașele din mediul rural, spune Alexandrescu. O concluzie susținută și de un raport UNICEF, care recomandă pregătire suplimentară în obstetrică-ginecologie pentru cadrele medicale de la sat.

    În tot acest timp, politicieni din toate partidele vorbesc despre creșterea natalității, prin diverse programe și inițiative, fără să rezolve însă problemele sistemice care afectează, în prezent, viața femeilor însărcinate.

    A contribuit la realizarea hărții Sorin Tamaș, programator.

    Editor: Iulia Roșu

    Audio: Bogdana Maria

    Video: Adela Cioruță, Medeea Stan

    Despre autori
    Medeea Stan este un reporter entuziasmat în special de teme sociale. În presă din 2014, a lucrat în redacțiile Adevărul, DoR, Școala 9 și Libertatea. A colaborat, între altele, cu Panorama și Scena 9. Crede că încă există destui oameni care apreciază jurnalismul bine documentat.

    Roma Gavrilă este o ilustratoare freelance cu un focus pe ilustrația editorială. Multe dintre proiectele ei pe concentrează pe teme sociale, precum și legate de femei și problemele pe care le întâlnesc acestea. A ilustrat articole pentru Recorder, Rise Project, HotNews, Libertatea, Snoop, Films in Frame, Scena9, Școala9, Sfertul Academic, DoR. Portofoliul ei cuprinde și ilustratii pentru cărți de copii, cărți pentru tineri, precum și bandă desenată.