- În acest episod al seriei „Pixelii Rusiei” arătăm că MGID și AdsKeeper sunt companii de publicitate programatică deținute oficial de ucraineni, dar care servesc intereselor Rusiei. Funcționează după același model ca AdNow, compania rusească de publicitate din episodul precedent.
- Am descoperit printr-un soft că reclamele MGID și AdsKeeper colectează informații despre problemele de sănătate ale utilizatorilor de internet din toată lumea, fără acordul lor. Le folosesc pentru profilare și urmărirea comportamentului pentru afișarea de reclame: cel puțin 23 de false tratamente-minune care îi vizează în special pe vârstnici.
- AdsKeeper și MGID împart aceeași infrastructură tehnică, colectează date cu aceleași tehnologii și au angajați comuni. Mai mult, folosesc și aceleași certificate de criptare a datelor: adică cheile de acces la date se potrivesc la ambele companii. MGID neagă, însă, că ar mai avea vreo legătură cu Rusia sau cu AdsKeeper.
- Companiile investigate în această serie apar menționate și de procurorii români în rechizitoriul dosarului Georgescu-Potra, din 2025. Documentul îl descrie, fără să-l numească și pe oligarhul rus Viktor Remsha, în contextul legăturilor sale cu MGID.
Cât de răspândit e MGID în România
În grupul de WhatsApp de la o grădiniță din Prahova educatoarea îi sfătuiește pe părinți să-și lase copiii mai puțin pe rețele sociale, unde cad în capcana algoritmilor. În loc de Roblox, TikTok sau Youtube, ea le recomandă o alternativă cu rol educativ: site-ul de puzzle-uri jigsawplanet[.]com.
Nu e singura. Apare recomandat și pe platformele educaționale ale Comisiei Europene. Un profesor de liceu din Craiova l-a inclus în temele pentru clasa a IX-a:
Utilizând instrumentul digital https://www.jigsawplanet.com/, elevii, împărțiți în grupe, vor realiza câte un puzzle pentru a identifica autorul operei literare „Amintiri din copilărie”.
Ce nu știu cadrele didactice este că, în spatele acestui site, rulează tehnologia de supraveghere și reclamele rețelei MGID. Infrastructura companiei ajunge în casele românilor și prin site-uri foarte populare datorită diviziei sale de publicitate pentru aplicații mobile din toată lumea.
Dar forma cea mai des întâlnită este aceeași folosită și de AdNow: colectează date și informații despre utilizatori prin reclamele plasate pe site-uri – de la publicații de știri la cele cu conținut conspiraționist sau extremist.
În total, de-a lungul anilor, reclamele lor au rulat și au colectat date personale de pe 117 platforme românești, conform datelor extrase din PublicWWW.com și din registrele istorice ale companiilor. Softul nostru de colectat reclame a adunat date în prima jumătate a anului 2026.
Printre cele mai mari site-uri de știri care au colaborat cu aceste branduri se numără Realitatea TV, Adevărul și Orange Sport. O parte dintre ele sunt, însă, publicații locale precum Ziua de Cluj, Botoșăneanul, Obiectiv de Brăila, Actual Maramureș, site-uri tematice ca Vremea[.]ro, MobilaNufarul, TractariAutoIasi[.]ro, BisericaProtestanta[.]ro și Hotel-Bavaria[.]ro.
| Cum au răspuns redacțiile Am întrebat aceste redacții cum a fost colaborarea cu MGID. Doar două dintre ele au răspuns. Redacția Actual Maramureș ne-a comunicat că nu a avut niciodată un contract direct cu MGID, ci printr-o agenție de publicitate. AdsKeeper i-a contactat separat, însă nu au ajuns la un acord. Redacția a scos de pe site reclamele de acest fel și a explicat că nu a fost beneficiara datelor colectate. La fel și Orange Sport, care spune că a întrerupt colaborarea cu MGID și AdNow încă de anul trecut. |
Majoritatea publicațiilor partenere MGID și AdsKeeper sunt celebre pentru dezinformarea livrată în pandemie, promovarea nostalgiilor comuniste și propagarea de narațiuni geopolitice toxice: RomaniaFrumoasa[.]Info, CunoasteLumea[.]ro, RomaniaCulturala[.]eu, Romani-Buni[.]info și Romania-News[.]online.
Medicamente-minune promovate prin reclame rusești
O sută de pagini de Facebook, care pompează dezinformare medicală și patriotică printr-o rețea de site-uri operate de cetățeni ruși, au descoperit jurnaliștii de la Texty, o publicație de jurnalism de date cu sediul în Kyiv, partenerii Snoop în această investigație.
Ei au expus infrastructura MGID și AdsKeeper în Ucraina.
Reclamele lor de pe site-uri și pagini de Facebook folosesc numele și reputația unor așa-ziși medici ucraineni care promit tratamente miraculoase pentru boli incurabile. Cei doi nu sunt însă nici medici, nici ucraineni, ci cetățeni ruși folosiți în aceste reclame.
Rețeaua promovează peste 50 de suplimente alimentare și medicamente. Consecințele pot fi grave. Pentru mai mulți ucraineni care au cumpărat picături de ochi, promovate pe aceste site-uri ca un leac miraculos, bolile s-au agravat. Reportera publicației Texty a dezvăluit că, într-un caz, un bărbat a trebuit să fie operat pentru a nu-și pierde definitiv vederea, după ce a folosit astfel de tratamente.
Pe lângă problemele de sănătate, victimele au fost hărțuite și amenințate de către agenții de vânzări să nu meargă la poliție și să plătească sume mari pentru produsele care le făceau tot mai rău, arată investigația Texty.
Poliția din Ucraina a emis alerte publice avertizând că aceste rețele colectează date despre persoane aflate într-o poziție de vulnerabilitate, care ulterior sunt șantajate să comită acte de sabotaj și terorism în favoarea Rusiei (click pentru detalii).
Un bărbat de 69 de ani din Kyiv care a comandat suplimente alimentare de pe internet a fost ulterior contactat telefonic și șantajat de cineva care pretindea că lucrează pentru SBU – serviciul de informații interne al Ucrainei. De fapt, persoana de la celălalt capăt al telefonului l-a manipulat, spunându-i că plata pentru suplimentele alimentare s-a dus în Federația Rusă și va fi judecat pentru trădare, fiindcă ar fi finanțat statul agresor.
Ucraineanul, bolnav și în vârstă, a fost constrâns să arunce o grenadă într-o benzinărie. Nu au existat victime, doar pagube materiale. Autoritățile ucrainene au identificat peste 130 de situații asemănătoare, dar nu le este clar care este originea datelor personale colectate de către serviciile de informații rusești.
MGID și AdsKeeper funcționează similar și în România, dar până în prezent nu au fost raportate decât fraude. În total, am identificat 23 de produse care sunt promovate ca tratamente miraculoase care au ca public țintă vârstnicii.
Alerte emise de autorități din alte țări, nu și din România
Un raport al Reset Tech, institut de cercetare a datelor deschise, a monitorizat aceste produse naturiste și a identificat alerte ale autorităților de sănătate publică din mai multe țări, care avertizează cu privire la calitatea și eficiența lor.
În România, aceleași produse promovate de MGID și AdsKeeper au apărut în peste 27.000 de reclame pe Facebook și Instagram prin pagini cu proprietari anonimi. În total, reclamele analizate de Reset Tech au fost văzute de peste 110 milioane de ori pe telefoane și calculatoare din țara noastră.
În total, 97 de produse naturiste îndoielnice au fost subiectul alertelor agențiilor de sănătate publică din Germania, Grecia, Italia, Statele Unite și ale Agenției Europene a Medicamentului.
În România, Ministerul Sănătății (MS), Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) și Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) nu au emis nicio alertă publică pentru a avertiza populația în legătură cu produsele periculoase.
Ministerul Sănătății nu ne-a răspuns la solicitarea în legătură cu aceste medicamente, iar INSP și ANMDMR au spus că nu e de competența lor. Aceste produse cu reclamă mincinoasă care afectează sănătatea oamenilor scapă de sub controlul legii, iar instituțiile cu atribuții în reglementarea industriei, verificare și sănătate publică le ignoră în timp ce oamenii continuă să le cumpere.
| Cine sunt MGID și AdsKeeper MGID și AdsKeeper sunt companii de publicitate programatică deținute oficial de ucraineni, dar care servesc intereselor Rusiei și funcționează după același model ca AdNow, compania rusească din primul episod al acestei serii. Și AdsKeeper, și MGID împart aceeași infrastructură tehnică, colectează date cu aceleași tehnologii și au angajați care lucrează pentru ambele branduri publicitare. Folosesc și aceleași certificate SSL, sistem de criptare a datelor. Asta înseamnă că aceleași chei de acces la datele MGID se potrivesc și la AdsKeeper și viceversa. În plus, aceleași chei se potrivesc și la IdealMedia(.)io, un site ai cărui pixeli de tracking au fost folosiți în măsurarea audienței de pe publicațiile anti-UE care au fost active în campania electorală din Armenia, conform unei analize a DFRLab. |
Filiala românească de colectare de date
AdsKeeper a fost lansată ca o platformă de publicitate programatică în 2019. În spatele ei apare însă o companie mai veche, operată din Hong Kong: Hardware Solutions Ltd., conform arhivelor online. Aceasta a fost deținută de-a lungul timpului de ucraineni.
Până în 2013, Hardware Solutions purta numele MGID Investments Ltd. – ceea ce leagă juridic istoria companiei de MGID încă dinaintea apariției AdsKeeper.
Brandul AdsKeeper a fost operat de o companie românească vreme de peste un an și jumătate, conform arhivelor online. Din februarie 2024 până în octombrie 2025, pe site-ul AdsKeeper[.]com apare, alături de firma din Hong Kong, și o firmă românească: Adders Marketing Agency SRL.
Aceasta din urmă a fost înființată în 2022 de ucraineanca Vitalina Pukas. Activitatea principală este dezvoltarea de software, dar are autorizată și activitatea de agenție de publicitate și prelucrare de date și administrare de pagini web, conform termene.ro
În aceeași perioadă în care compania a început să opereze brandul AdsKeeper, în firmă a intrat și Olga Ivanova Begchenkova, ca administrator. Soțul acesteia, Timur Kadushev, este cetățean rus. El deține în Cipru compania Banki[.]ru Ltd, firmă care folosește numele unei publicații rusești celebre specializate în știri din domeniul financiar.
În 2024, anul în care firma românească a început să apară pe site-ul AdsKeeper, an care a coincis și cu alegerile prezidențiale, cifra de afaceri a Adders Marketing Agency a explodat. De la zero venituri raportate în anul precedent la 24,6 milioane lei în 2024 și 42,7 milioane lei în 2025. O creștere de 73% într-un singur an. Cu toate acestea, firma raportează zero angajați, conform termene.ro.
Site-uri fantomă pro Călin Georgescu
Înainte de alegerile prezidențiale din 2025, Ministerul de Interne și Autoritatea Națională pentru Comunicații (ANCOM) au avertizat public cu privire la dezinformarea livrată prin aceste rețele de publicitate programatică și au inclus în comunicat și MGID, și AdsKeeper alături de AdNow.
Ulterior, acestea au mai apărut în rechizitoriul politicianului Călin Georgescu și al șefului gărzilor sale, Horațiu Potra. Procurorii susțin că MGID, AdsKeeper și AdNow au fost folosite pentru a promova mesaje pro-Georgescu prin site-uri de tip doppelganger. Oamenii dădeau click pe reclame, iar în final ajungeau pe site-uri fantomă care imitau publicații ca Digi24, Europa FM sau RFI, unde era promovat candidatul pro-rus.
La fel ca AdNow, aceste companii colectează, fără consimțământ, cele mai sensibile date despre comportamentul nostru (click pentru detalii)
Am analizat fișerele .har, care înregistrează toate cererile și răspunsurile dintre browser-ul folosit și serverele contactate când este încărcată o pagină – așa cum am arătat în metodologia publicată în primul episod. Observarea fișierelor .har poate fi extrasă și automatizat de pe site-ul har.fyi.
Astfel am observat că AdsKeeper ignoră decizia utilizatorului din notificarea GDPR, colectându-i în continuare datele, iar MGID uneori o respectă, alteori o ignoră, fără să știm cum e luată această decizie.
Întreaga industrie de publicitate programatică funcționează la fel, au arătat experții consultați de Snoop și în primul episod al seriei „Pixelii Rusiei”. Industria adtech colectează și vinde informații de la cele despre sănătate și situația financiară până la orientarea politică sau religioasă. Diferența este că, în mod obișnuit, utilizatorului îi este respectat dreptul de a accepta sau refuza colectarea acestor date, atunci când îi este afișată notificarea GDPR.
„Oamenii ăștia fac atât de mulți bani, încât își permit să lase actori rău-intenționați să intre în ecosistem, pentru că nu există consecințe pentru ei. Câștigă și mai mult cu cât participă mai multă lume”
— Zach Edwards, cercetător în cybersecurity și publicitate digitală, fondator DecryptAds.
| Amenda pentru două site-uri distribuite de pagini pro Călin Georgescu Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal ne-a comunicat, după o solicitare de informații, că a amendat două site-uri care au folosit AdsKeeper și alte platforme similare de publicitate programatică. Amenda s-a ridicat la 37.000 lei și a fost aplicată proprietarului 7ziare[.]ro și abc-news[.]ro, site-uri active din toamna lui 2024 până în primăvara lui 2025. Presa scria la acea vreme că cele două publicații sunt distribuite sistematic de către o rețea de pagini de Facebook ca „Familia Tradițională” sau „Vise Românești”, care îi susțineau pe politicienii George Simion și Călin Georgescu. |
„Oligarhul internetului” din dosarul Georgescu-Potra
În 2020, Wall Street Journal (WSJ) scria că MGID a cumpărat Ideal Media US Inc, o rețea americană de schimb de audiență și agregare de știri pentru publicații online. Potrivit mai multor surse WSJ, tranzacția a adus ambele branduri sub controlul lui Viktor Remsha, oligarh rus aflat sub sancțiuni pentru implicare în războiul din Ucraina. Reporterii WSJ arătau cum statul rus își împinge narativele pe piața americană prin IdealMedia[.]io.
Remsha e cunoscut în Rusia ca „oligarhul internetului”, iar documentele obținute de reporterii americani dintr-un proces al acestuia în SUA îl descriu ca fiind un „oligarh rus miliardar cu legături cu președintele Vladimir Putin”.
Ucrainenii l-au pus sub sancțiuni pentru afacerile sale din industria FinTech, care i-a ajutat pe rușii aflați sub sancțiuni internaționale să-și pună la adăpost averile.
Remsha apare și în rechizitoriul dosarului Călin Georgescu – Horațiu Potra, dar fără a fi numit. Este, însă, descris în capitolul dedicat infrastructurii online folosite pentru microtargetarea românilor înaintea alegerilor prezidențiale din 2024:
FINAM – Information Technologies era un fond de investiții al grupului FINAM, fondat de omul de afaceri rus Viktor Remsha.
Tot el deține și Banki[.]ru în Rusia, o publicație economică. În Cipru există o companie cu același nume deținută de partenerii din România care au controlat la vedere rețeaua AdsKeeper. Snoop nu a identificat însă documente care să demonstreze o legătură directă între compania cipriotă și publicația rusă Banki[.]ru.
Remsha este acuzat de ucraineni și că a promovat narativele rusești prin infrastructura de publicitate a MGID. Un alt proces din SUA, înregistrat în 2024, arată că Remsha controla în continuare MGID și încerca să listeze compania la bursa canadiană printr-un intermediar din Toronto.
Pentru că nu a onorat promisiunile făcute canadienilor, aceștia l-au dat în judecată, iar în mai 2026 judecătorii americani au închis procesul pe motiv că nu e de competența lor. În spatele firmei canadiene era tot un cetățean rus, despre care publicația The Insider scria în 2023 că este citat frecvent în presa de stat rusă cu poziții favorabile Kremlinului.
Le-am trimis solicitări de poziții publice lui Viktor Remsha, Olgăi Begchenkova și soțului ei, Timur, dar și proprietarului AdsKeeper din Hong Kong. Aceștia nu au răspuns.
Publicația care a pompat propagandă rusă din Estonia până în România
Sputnik, unul dintre canalele de propagandă ale Kremlinului, a funcționat mereu ca operator privat, nu de stat. Astăzi, firma care îl administrează, mai mulți reporteri și șefii editoriali sunt pe listele internaționale de sancțiuni pentru propaganda rusă anti-Ucraina și asaltului informațional asupra Uniunii Europene.
Sputnik l-a susținut și citat constant pe candidatul pro-rus Călin Georgescu, iar în pandemie publica articole cu conspirații anti-vaccin.
În 2021, dacă dădeai click pe materialele Sputnik care citau Russia Today sau RIA Novosti, publicațiile de stat din Rusia, intrai pentru o fracțiune de secundă și pe lentainform[.]com înainte să ajungi pe site-urile oficiale. Utilizatorii nu puteau sesiza asta fără o analiză tehnică a traficului de date. Am explicat în primul episod al acestei serii de investigații despre micro site-urile care captează date.
Un raport publicat în acel an de EUvsDisinfo, organizație europeană de monitorizare a dezinformării, a arătat pe larg mecanismul.
Lentainform nu era o publicație nouă în infrastructura de război informațional a rușilor. A fost folosită în mai multe țări, inclusiv în România (click pentru detalii).
Estonia (2017): Lentaiform distribuia informații false care serveau interesele Kremlinului în țările baltice, conform unui raport al Propastop, platformă civică din Estonia dedicată combaterii propagandei și dezinformării.
Ucraina (2021-2022): Monitorizările publicației Texty, parteneri Snoop în proiectul Journalism Science Alliance, arată cum, înainte de invazia Rusiei în Ucraina, Lentainform pregătea psihologic ucrainenii prin articole manipulatoare potrivit cărora președintele Zelensky îl admiră de fapt pe Putin. Un studiu american, care a monitorizat dezinformarea livrată între martie și august 2022, arată cum platformele adtech partenere, inclusiv ale MGID, au continuat să dea mesaje pro-ruse pe frontul informațional.
România (2023-2024): Publicația Veridica a scris constant despre dezinformarea rusească pe care Lentainform a adus-o și la noi. În 2023, Lentainform amplifica teza falsă că armata ucraineană nu înțelegea nimic la trainingurile NATO. În 2024, Zelensky era gata să le cedeze rușilor teritorii ca să oprească războiul și că Rusia duce un război moral împotriva Ucrainei, nu doar Israelul împotriva palestinienilor.
Armenia (2026): Printre cele mai recente operațiuni de manipulare ale statului rus se numără campaniile anti-UE desfășurate înainte de alegerile parlamentare din Armenia.
Date personale furate prin pixeli rusești
În 2017, în raportul Digital Hydra, publicat de un Centru de Excelență NATO StratCom, Lentainform este descrisă ca o agenție de știri care, odată accesată, injectează un fișier în browserul utilizatorului care permite acces la date personale până în 2038.
Cercetătorii acreditați de NATO au descoperit că fișierul provenea de la MGID, iar o serie de site-uri de propagandă rusă, odată ce intrai pe ele, accesau în același timp și un fișier numit i.js de pe lentainform[.]com.
Fișierele .js sunt produse ale unui limbaj de programare numit JavaScript. În acest limbaj de programare e scris inclusiv site-ul Snoop.ro, pe care citești acest material. Fișiere de tip .js decid cum interacționează utilizatorii cu site-ul. Dacă ai dat scroll, codul de JavaScript din spatele Snoop.ro îți rulează acest text mai departe și ai încredere că nu îți livrăm nimic altceva, fără să îți cerem acordul.
Alții însă o fac. Codul JavaScript al MGID monitoriza comportamentul utilizatorilor până în 2038, fără acordul lor. Cum?
Fișierul în cauză deschidea o imagine care apărea pe ecranul utilizatorului, dar era practic invizibilă pentru că avea dimensiunea unui pixel. Adică un pixel de tracking – despre care am detaliat în primul episod al seriei „Pirații Digitali ai Kremlinului”. Prin acest pixel, MGID monitoriza obiceiurile de consum ale audienței care accesa propaganda oficială a Federației Ruse.
Am găsit o parte dintre fișierele cu care Lentainform colecta date.
Ele se regăsesc pe Github, o platformă colaborativă pentru programatori. Un cetățean rus pe nume Alexander Velichkin a lucrat în Github la aceste fișiere pe 17 ianuarie 2020.
A modificat felul în care utilizatorii care vizitează lentainform[.]com sunt identificați. În aceeași zi a făcut alte trei modificări identice pentru alte fișiere .js care colectează date personale deținute de companiile AdsKeeper și MGID. Adresa cu care a lucrat a fost una de muncă: alexander.velichkin@mgid[.]com.
Am trimis către MGID o serie de întrebări în care le-am prezentat legăturile tehnice dintre Lentainform și brandurile MGID, AdsKeeper și IdealMedia. Aceștia au insistat că, din 2022, au întrerupt colaborarea cu Lentainform și cu orice alte entități din Federația Rusă după invazia Ucrainei. Insistă că au promovat prin infrastructura lor campanii pro-Ucraina și au combătut propaganda rusă.
Colectarea de date medicale prin fraude
Deși MGID și AdsKeeper susțin oficial că păstrează datele personale colectate doar 30 de zile, reclamele analizate de noi arată că firmele te identifică și un an mai târziu în baza unui cookie.
Regulamentele europene DSA și GDPR interzic explicit colectarea de date medicale: exact ce face MGID, care sortează publicul în funcție de afecțiunile medicale pentru care au arătat interes. Cu alte cuvinte, dacă suferi de o boală cardiovasculară, te clasifică vreme de un an ca fiind cardiac. Apoi îți împing pe ecranul telefonului sau al laptopului reclame la suplimente care-ți promit vindecarea.
MGID și AdsKeeper au o relație veche cu lumea fraudelor medicale online. Încă din 2018, AdsKeeper avea un parteneriat cu Everad, companie ucraineană care vindea suplimente, investigată ulterior pentru promovarea de produse prin reclame medicale înșelătoare.
MGID a avut, la rândul său, un parteneriat comercial cu Everad. Actualul director al grupului de publicitate, Ivan Doruda, care lucrează de zece ani pentru companie, a fost și CEO al companiei Everad în perioada martie-septembrie 2025.
În răspunsul primit de la MGID, aceștia subliniază că mai mulți angajați ai lor, inclusiv Ivan Doruda, sunt veterani de război.
Everad a fost percheziționată recent de procurorii DIICOT și autoritățile din alte 14 state europene, inclusiv Republica Moldova. Au destructurat rețeaua de distribuție a Everad prin MGID a „medicamentelor minune”, înșelăciuni despre care a scris și Recorder.
Filmările publicate de polițiștii moldoveni surprind și un tabel în care potențialii clienți par să fie clasificați în funcție de afecțiunile de care suferă. Medicamentele vândute sunt grupate pe boli.
La fel ca în cazul AdNow, atât reclamele MGID, cât și AdsKeeper colectează nedeclarat date despre sănătate. Legislația europeană interzice explicit colectarea, păstrarea și profilarea publicului pe baza datelor medicale. Conform codului din spatele a peste 20 de mii de reclame colectate, cele două companii le construiesc românilor adevărate dosare medicale.
Numai în România, autoritățile estimează peste 30.000 de victime. Spun că ar fi blocat 196 de site-uri, landing pages create special pentru vânzare/promovare de suplimente, „însoțite de sugestia de a renunța la tratamentele prescrise în mod real de medici pentru diverse afecțiuni, inclusiv dintre cele grave, precum cele oncologice”.
În această „economie a supravegherii”, așa cum o numește Zach Edwards, cercetător în cybersecurity și publicitate digitală, datele despre oameni capătă valoare tocmai pentru că pot fi transformate în bani. Ce citesc, pe ce dau click, ce îi interesează sau de pe ce dispozitiv navighează sunt informații care pot fi folosite pentru a construi profiluri și pentru a decide ce reclame ajung la fiecare utilizator.
Problema, spune Edwards, este că infrastructura creată pentru publicitate poate servi în același timp și altor scopuri: urmărirea și profilarea oamenilor la o scară foarte mare.
„Atunci când vorbim despre supraveghere, ar trebui să ne gândim la ea ca la o întreagă economie a supravegherii.”
Această investigație a fost susținută de un grant oferit de Journalism Science Alliance.
Editare: Iulia Roșu, Ada Constanda
Grafică și vizualizare de date: Adriana Diaconu
Au contribuit: CheckFirst (FIN), Inna Gadzynska, Texty (UA), Timur Olevsky și Lisa Werner, The Insider (RU), Josef Šlerka, Investigace (CZ), Sorin Tamaș (RO)