- Senatul a adoptat două proiecte de lege: unul crește de la 18 la 21 de ani vârsta de acces în cazinouri, iar altul introduce limitări suplimentare pentru publicitatea online, cu scopul declarat de a proteja copiii și adolescenții.
- Snoop a analizat ce reguli aplică alte state europene și unde s-ar plasa România dacă aceste modificări devin lege.
- În Spania, cercetările arată că restricțiile publicitare nu au eliminat comportamentul de joc, dar au redus semnificativ intrarea de noi jucători. În Moldova, după ce au interzis complet reclamele la pariuri, în 2022, Parlamentul a adoptat, doi ani mai târziu, un proiect de lege care relaxează parțial interdicția.
- Unii dintre specialiștii consultați de Snoop spun că proiectul de lege privind interzicerea reclamelor la jocuri de noroc și pariuri, în online, în intervalul 6:00-24:00 nu poate fi implementat în forma actuală.
- Publicațiile online, mai ales cele sportive, ar fi „afectate masiv”, spune Dragoș Stanca, expert media „Bettingul reprezintă una dintre cele mai active categorii de advertiseri, cu o pondere estimată la aproximativ 20% din volumul campaniilor aflate în derulare.”
În România, legislația interzice deja accesul minorilor la jocurile de noroc. Însă numeroase studii și materiale jurnalistice arată că de multe ori interdicția nu este respectată în practică.
O nouă lege, inițiată de mai mulți parlamentari PNL și USR, este menită să reducă reclamele online care pot fi vizionate de minori, interzicând difuzarea lor în intervalul orar 6:00-24:00. Potrivit expunerii de motive, ,,ziua este intervalul orar în care copiii și adolescenții petrec cel mai mult timp pe internet”.
Dacă legea va trece și de Camera Deputaților, va fi „interzisă difuzarea de orice tip de conținut audio, video, imagini care promovează jocurile de noroc online în intervalul orar 6:00-24:00”.
Se pot interzice reclamele în online, între anumite ore?
În punctul de vedere transmis pentru raportul comisiei economice, CNA argumentează că „în spațiul online nu se poate aplica regula privind ore de difuzare, deoarece conținuturile respective pot fi accesate şi vizionate oricând, la momentul ales de utilizatori”.
„Nu știu cum s-ar putea aplica. Cum păzești intervalul orar în online? Nu ai cum. Singura variantă ar fi ca reclamele să fie strict pe platforme cu acces interzis minorilor”, a explicat, pentru Snoop, Monica Gubernat, membră CNA.
Am întrebat-o și pe Diana Stoica (USR), una dintre inițiatoarele legii, despre dificultățile de aplicare online a restricțiilor de oră pentru publicitate, semnalate de CNA.
„De ce să nu se poată (aplica)? Doar pentru că mai dă cineva share la postare la altă oră? Asta e altceva, nu poți să controlezi”, spune deputata USR (foto).
Am luat exemplul unui advertorial publicat astăzi, după miezul nopții, care ar putea fi citit și a doua zi în orele în care ar fi interzis.
„Nu poate fi o lege perfectă sau să străpungi tot, dar măcar iei grosul cumva”, a răspuns deputata.
Ea admite însă propriile dubii legate de eficiența monitorizării unor zone de promovare online a jocurilor de noroc: „E complicată zona de live-uri pe TikTok, în care unii oameni joacă în direct și fac reclamă mascată. Vor trebui date jos. Aici trebuie să-și facă treaba și Executivul, guvernul trebuie să facă normele de implementare. Și va fi nevoie de cooperarea platformelor”.
Reclamele din transmisiunile live „trebuie blocate în online”
Articolul din proiectul de lege traduce, de fapt, pentru mediul online o prevedere care există deja din 2023 în legea audiovizualului când au fost interzise reclamele radio și TV la jocurile de noroc în intervalul orar 6:00-23:00. Diferența este că, în Codul Audiovizual, a fost prevăzută și o excepție: spoturile publicitare la casele de pariuri (nu și la păcănele sau alte jocuri, considerate cu risc social mai mare) care pot fi difuzate și în cadrul transmisiunilor live ale competițiilor sportive la orice oră ar fi acestea.
De exemplu, meciurile din liga a doua de fotbal, sponsorizată de Casa Pariurilor, au loc încă de la orele 11:00–12:00, astfel că într-o asemenea transmisie live pot apărea reclame la case de pariuri.
Această excepție nu apare pentru conținutul online în forma actuală a legii votate luni în Senat.
Întrebată ce se întâmplă cu aceste spoturi publicitare de pe TV, când transmisiunea se face simultan și pe site-urile canalelor de sport, Diana Stoica, una dintre inițiatoarele legii, a spus că acestea vor trebui blocate în mediul online.
Noul text legislativ interzice și ca materialele adresate minorilor să conțină reclame la jocurile de noroc sau incitări la participarea la acestea. Legea nu definește însă ce înseamnă „material adresat minorilor”.
Diferența între reclamă și sponsorizare
Nici legislația nouă, nici reglementările deja existente nu interzic explicit sponsorizările conținutului media clasic sau digital.
Codul Audiovizual diferențiază între reclamă (care include îndemn la acțiune, promoții etc.) și sponsorizarea unui conținut editorial (cu menționarea neutră a sponsorului, doar cu logo, fără stimularea consumului/accesării serviciilor). Astfel, cât timp nu promovează direct participarea la jocurile de noroc (nu se folosesc coduri de bonus, îndemnuri la joc etc.) și cât nu se adresează minorilor, emisiunile audio sau video la radio, TV sau pe platforme de streaming tip YouTube pot fi încă sponsorizate de o casă de pariuri. Mai multe podcasturi pe platforme ca YouTube, care abordează teme generaliste, nu doar din sport, au ca sponsor principal o casă de pariuri.
Așa cum e formulată în prezent legea – interzicerea oricărui tip de conținut care „promovează jocurile”- nu e clar ce se va întâmpla cu anumite forme de promovare care există în spațiul gri dintre publicitate/reclamă și sponsorizare. De exemplu, un banner online pe care scrie „conținut sponsorizat de numele brandului”, dar care nu conține îndemn la joc.
„Dacă ar trebui să aplic, ca autoritate, aș înțelege că sunt interzise toate formele de promovare, inclusiv sponsorizările”, spune Monica Gubernat, de la CNA.
Interpretarea ei este aceeași cu a Dianei Stoica: „Ne referim la orice conținut de promovare, orice formă de PR, inclusiv sponsorizările. Și legiuitorul, și platformele trebuie să se asigure că niciun fel de content care face reclamă la jocurile de noroc nu este afișat în acele intervale”.
Dacă legea va fi aplicată în această formă, atunci restricțiile de promovare din online ar fi mult mai dure decât în TV sau alte media tradiționale.
Proiectele de lege blocate în Parlament
„În prezent, în Parlament există peste 20 de inițiative legislative vizând acest domeniu. Toate urmăresc inițiative legitime, însă o parte dintre ele se suprapun sau intră în conflict. Asta arată o realitate simplă: legea actuală este depășită și nu răspunde nevoilor societății”, a declarat, în intervenția sa din Senat, Vlad Soare, președintele ONJN. Soare a propus senatorilor elaborarea unei noi legi a jocurilor de noroc. „Este nevoie de o reglementare strictă, inteligentă (…), iar reducerea vizibilității trebuie să fie o prioritate”, a explicat el.
Proiectele de lege care vizează jocurile de noroc – inclusiv cel care interzice sălile de joc în apropierea școlilor – n-au ajuns să fie votate în Parlament. Este motivul pentru care opt parlamentari UDMR au votat împotriva celor două proiecte trecute recent prin Senat.
Acuză, la HotNews, că legile sunt „făcute pe genunchi”, „nu rezolvă nimic”, și că au fost votate doar ca unii politicieni „să dea bine”. De cealaltă parte, parlamentare ca Victoria Stoiciu (PSD) și Diana Stoica (USR) susțin că astfel de legi sunt necesare pentru a-i proteja pe copii și tineri de expunerea la publicitatea care „este un trigger important”.
„Eu aș vrea să trecem toate legile care sunt blocate în Parlament, și cele care sunt pe tv, și pe tot ce înseamnă reclamă în spațiul public, unde intră și tricourile sportivilor, și reclamele de pe stadion, tot. Dar acum am zis să o luăm pe bucățele, că poate așa avem șanse”, a explicat Diana Stoica strategia din spatele proiectelor adoptate recent de Senat.
Fără personalități în reclamele la jocuri de noroc și pariuri
Potrivit aceluiași proiect legislativ, este interzisă și difuzarea de publicitate și reclame în mediul online pentru jocuri de noroc în care sunt prezente personalități ale vieții publice, fie că e vorba de vedete sportive sau din mediul cultural. Această ultimă reglementare completează sau chiar dublează modificări aduse încă de anul trecut Codului Audiovizual.
Din octombrie 2025 nu mai sunt permise reclamele la jocuri de noroc cu vedete sau influenceri la TV sau radio. Interdicția a stârnit un val de controversă și revoltă, în special din mediul sportiv. „A venit FRF să se plângă că-și pierd vedetele 30% din venituri”, povestește o sursă din CNA pentru Snoop.
Problema este că niciunul din cele două texte legislative nu definește exact cum va fi stabilit dacă o persoană intră sau nu în categoria de celebritate/„persoană cu notorietate în mediul online”, ceea ce lasă loc de interpretări. Mircea Toma, membru CNA, a povestit, într-o analiză realizată de jurnalista Iulia Roșu pentru Cinefocus, cum un brand a încercat deja să ocolească regula. Au folosit un avatar animat al unui fotbalist. „Din punctul nostru de vedere este vedetă, pentru că mesajul este susținut de o entitate care este cunoscută de publicul căruia i se adresează”, spunea Toma.
Expunerea copiilor la reclame la jocuri de noroc
Potrivit unei anchete sociologice realizate recent de Salvați Copiii, 14% dintre copii spun că au participat direct la jocuri pe bani, iar aproape 40% au răspuns că au prieteni care au făcut asta. Terenul este fertil, din cauza omniprezenței reclamelor la jocuri de noroc și a faptului că minorii sunt expuși frecvent unor mesaje care le normalizează. În același studiu, 7 din 10 copii au spus că văd frecvent reclame la jocurile de noroc, pe internet sau la televizor, iar 11% recunosc că urmăresc influenceri care le promovează.
Expunerea timpurie la publicitatea la jocurile de noroc poate, potrivit cercetătorilor, să crească riscul de a dezvolta dependență. De exemplu, un studiu, publicat în 2024 în Journal of Gambling Studies, realizat pe tineri de 18-24 ani, concluziona că expunerea la marketing de pariuri sportive este asociată cu scoruri mai mari la instrumente care măsoară severitatea consumului problematic de jocuri de noroc (PGSI).
Presa online din România, dependentă de reclamele la pariuri
În România, bugetele multor redacții, în special cele sportive, dar nu numai, depind de banii încasați din publicitatea pentru casele de pariuri și jocuri de noroc. Potrivit raportului BRAT pentru 2023, 5 din top 10 investitori în publicitatea online erau companii din domeniul jocurilor de noroc și pariuri (Superbet, eFortuna, Casa Pariurilor, Betano, Unibet) și aceste branduri au cumulat aproximativ 22,1% din totalul cheltuielilor în publicitatea online din România în acel an. Cu alte cuvinte, în online, 1 din 4 euro cheltuiți pe publicitate veneau din jocurile de noroc.
Conform raportului BRAT pentru 2024, sumele totale au scăzut, însă industria jocurilor de noroc a rămas cel mai mare investitor în publicitatea online și outdoor din România. Doar în online cheltuiseră 17,2 milioane euro.
„Bettingul reprezintă una dintre cele mai active categorii de advertiseri, cu o pondere estimată la aproximativ 20% din volumul campaniilor aflate în derulare. Cel mai mare investitor pe piața locală, oricum sărăcită de migrarea publicității spre platformele big tech. Publicațiile sportive, în special, ar fi afectate masiv”, explică, pentru Snoop, Dragoș Stanca, expert media.
„Un studiu de impact asupra cluburilor sportive și competițiilor, dar și a site-urilor specializate pe zona sportivă, este esențial, având în vedere dependența financiară semnificativă a acestora de sponsorizările din zona jocurilor de noroc”, mai spune Stanca.
Ce fac alte state europene pentru a proteja copiii și tinerii
Noile prevederi legislative au fost adoptate și de alte state europene, iar în unele cazuri le-a fost testată eficiența. În unele state însă, după câțiva ani de restricții dure, legislația a fost parțial relaxată ca urmare a presiunii industriei sau a unor decizii în instanță.
În țări precum Italia, Olanda, Belgia, Moldova sau Letonia a fost interzisă orice formă de publicitate în domeniul jocurilor de noroc, inclusiv asocierea acestora cu sportul ori personalitățile publice.
ITALIA. Cel mai dur regim din Europa
Italia are probabil cel mai dur regim din Europa, dar este posibil ca acest lucru să se schimbe în viitorul apropiat. În 2018, Consiliul de Miniștri din Italia a adoptat „Decretul Demnității” (Decreto dignità) care interzicea „orice formă de publicitate, chiar indirectă, legată de jocuri sau pariuri cu câștiguri bănești, precum și jocuri de noroc, care se desfășoară și prin orice alte mijloace […], inclusiv rețelele de socializare.” Era prima țară din UE care decidea asta.
Legislația a avut un impact economic imediat asupra domeniilor care depindeau cel mai mult de banii primiți de la operatori pentru promovare. Mai exact, industria sportivă/serie A și media au suferit pierderi importante. În plus, implementarea legii a venit și cu amenzi considerabile. În 2023, AGCOM, watchdog-ul italian pe comunicații, a amendat Youtube cu 2,25 milioane de euro și Twitch cu 900.000 de euro pentru încălcarea banului pe reclame la jocuri de noroc.
În acești șapte ani de când legislația este în vigoare, cluburile de fotbal au găsit diferite căi ocolitoare. Conform unei anchete realizate de jurnaliștii de la Investigate Europe, trei cluburi din serie A (Inter, Parma, Lecce) aveau sponsori pe tricou care utilizează denumiri adiacente pariurilor precum Betsson.sport sau AdmiralBet.news (aplicații de știri) sau BetItalyPay (platformă de plăți).
„Decretul demnității” a primit mai multe critici în societatea italiană, deoarece a scăzut vizibilitatea operatorilor licențiaților, dar, indirect, a condus și la o creștere a operatorilor nelicențiați.
Astăzi există mai multe propuneri în parlamentul italian pentru relaxarea sau reformarea acestei interdicții, una dintre ele invocând, printre altele, impactul economic negativ al pandemiei de Covid-19.
„Dacă vor fi reintroduse, reclamele la jocurile de noroc vor genera aproximativ 100 de milioane de euro pe an pentru cluburile din Serie A, dar vor impune societății costuri de miliarde de euro în domeniul sănătății, având în vedere cheltuielile publice necesare pentru tratarea dependenței de jocuri de noroc”, explica, în același material din Investigate Europe, Gabriele Melluso, liderul unui grup pentru protecția consumatorilor.
Și în România există deja semnale că publicitatea online pentru operatorii neautorizați va reprezenta o problemă semnificativă. Anul trecut, ONJN a cerut Meta și Google să elimine imediat reclamele sponsorizate care promovează operațiuni de jocuri de noroc neautorizate în țară. ONJN descoperise că reclame plătite pentru operatori fără licență rulau pe mai multe platforme deținute de Meta, inclusiv Facebook, Instagram și Messenger, și apăreau totodată în rezultatele căutării Google.
SPANIA. Efecte reale, documentate ale interdicțiilor
Ideea parlamentarilor români de a rezerva un interval orar nocturn în care să fie permisă reclama la jocurile de noroc pare să fie inspirată de modelul spaniol. Aici, publicitatea e permisă noaptea, între orele 1 și 5 (la TV, radio dar și pe platforme video ca Youtube).
În 2020, spaniolii reglementau dur publicitatea la păcănele și pariuri (click pentru detalii):
- sponsorizările sportive cu branding de gambling;
- utilizarea vedetelor și influencerilor în reclamele la jocurile de noroc;
- bonusurile de bun venit la cazinouri, ceea ce însemna că promoțiile companiilor îi puteau viza doar pe jucătorii deja activi;
- reclamele online erau permise exclusiv pe site-urilor operatorilor sau pe conturile de social media unde puteau avea ca audiență/target doar urmăritorii.
În primii trei ani, reglementările din Spania au avut un impact real, potrivit unei cercetări publicate în Harm Reduction Journal anul trecut. Astfel, numărul de noi conturi de jocuri online deschise în 2023 (1,35 milioane) era cu 55 % mai mic față de 2020 (3 milioane).
În schimb, legea nu a părut să aibă efecte semnificative asupra celor care jucau deja. În perioada studiată (2020-2023), totalul sumelor pariate și depozitele jucătorilor activi au crescut. Cu alte cuvinte, restricțiile publicitare nu au eliminat comportamentul de joc, dar au redus semnificativ intrarea de noi jucători.
În ciuda impactului pozitiv al legislației, industria de gambling (prin Asociația Digitală a Jocurilor din Spania – Jdigital) a atacat în instanță anumite prevederi, argumentând că sunt exagerate sau fără temei legal. Iar în aprilie 2024, Curtea Supremă a Spaniei a anulat o parte importantă a dispozițiilor din 2020, considerând că nu aveau acoperire legală suficientă și că afectau libertatea de afaceri.
A fost eliminată restricția care interzicea promovarea către noi clienți, a fost ridicată interdicția de folosire a celebrităților în reclame, iar acum sunt din nou legale reclamele pe social media și platformele video, dacă vizează utilizatorii peste 18 ani. Restul restricțiilor rămân valabile și azi. Protecția minorilor rămâne un subiect central în dezbaterile actuale din Spania, iar guvernul discută o reformă legislativă care să reconfigureze reguli mai stricte pentru controlul publicității de gambling.
MOLDOVA. O altă reformă parțial inversată
În Republica Moldova, publicitatea pentru jocurile de noroc a fost interzisă complet începând cu 1 ianuarie 2022. Legea votată în 2021 includea orice formă de promovare directă sau indirectă a activităților de jocuri de noroc pe televiziune, radio, presă, internet, outdoor, transport sau în spații publice sau comerciale. Dar, după cum scria Ziarul de Gardă, nici trei ani mai târziu, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a revenit la propria decizie de a interzice orice formă de publicitate a jocurilor de noroc.
În decembrie 2024, Parlamentul a adoptat un proiect de lege care relaxează parțial interdicția privind publicitatea, redefinind condițiile (click pentru detalii):
– reclame audiovizuale pentru jocurile de noroc cu risc social scăzut, permise între orele 22:00 și 07:00 (aici intrau, de exemple, reclamele la pariuri în timpul competițiilor sportive);
– reclamele în legătură cu loteria și pariurile pot fi afișate în locațiile unde sunt oferite (cu unele limitări de dimensiune, ex. A4 pentru afișe);
– reclamele trebuie să includă mesaje despre impactul negativ al jocurilor de noroc (minim 20% din timp sau spațiu)
– era introdusă și o excepție pentru vizibilitatea mărcii comerciale în activitățile de sponsorizare și filantropie atunci când sunt realizate de operatorul care deține monopolul de stat (loteria națională).
Cu aceste excepții, banul aproape total pe publicitatea la jocurile de noroc (inclusiv în cele mai invazive forme: online și outdoor) continuă din punct de vedere legal.
Motivația relaxării parțiale a legislației a fost, conform notei de fundamentare a proiectului de lege, dificultatea implementării totale a interdicției în cazul pariurilor sportive. Deputații Radu Marian și Dorian Istratii explicau că orice transmisiune de eveniment sportiv internațional în spațiul audiovizual moldovean ar fi încălcat legea în forma adoptată înainte.
Ce s-a întâmplat în practică?
Relaxarea reglementării a dus la niște interpretări exagerate. Deși, în teorie, publicitatea stradală a rămas interzisă, în 2025, pe mai multe străzi din Chișinău au apărut bannere care promovau subtil jocurile de noroc cu mesajul: „Loteria Națională susține fotbalul autohton”. Iar în fața chioșcurilor care vindeau bilete de loterie au fost postate mese de culoare roșie cu inscripții asemănătoare.
BULGARIA ȘI LETONIA. Alte căi de a ocoli legislația
În aprilie 2024, Parlamentul bulgar a votat în unanimitate amendamente la legislația privind jocurile de noroc prin care interziceau reclamele pe aproape toate canalele media (TV, radio, print, online), pentru a preveni răspândirea pe scară largă a consumului, dar și pentru a proteja minorii. Publicitatea rămânea permisă pe social media, panouri și în interiorul facilităților sportive unde nu aveau acces minorii.
Legislația impune și o limită de distanță de 300 de metri pentru panourile publicitare amplasate în apropierea școlilor și prevede că toate reclamele trebuie să includă un avertisment mare, care să ocupe cel puțin 10% din suprafața reclamei, prin care să se menționeze că jocurile de noroc pot duce la dependență.
Amendamentele au început să fie aplicate progresiv în ultimii doi ani, în ciuda unor critici puternice venind din industria media, care au avertizat că o interdicție totală a publicității va scădea drastic veniturile organizațiilor media.
Și în Bulgaria, operatorii au găsit metode ocolitoare de a continua promovarea.
„Bugetele de publicitate, deși reduse, au fost în mare parte păstrate, însă s-a schimbat forma juridică prin care media primesc banii: nu ca publicitate, ci ca sponsorizare pentru anumite producții. Cu alte cuvinte, industria jocurilor de noroc din Bulgaria continuă să finanțeze presa, dar prin scheme indirecte”, explica jurnalista Tsvetelina Yordanova, de la site-ul independent Mediapool.bg.
Pentru că focusul legislației bulgare a fost reprezentat de media mainstream, bugetele de publicitate s-au mutat mai degrabă spre social media, platforme video și în conținutul influencerilor.
Companiile au găsit metode creative de a ocoli legea și în Letonia. Aici, după interdicția publicității la jocurile de noroc, câteva companii de pariuri au promovat unele baruri sportive sau locații care au denumiri similare cu operatorii fără să fie, tehnic, case de pariuri, arăta o investigație din 2024.
Restricțiile de vârstă, în Europa: 21 de ani
În Europa, interdicția pentru minori la jocuri de noroc este regula generală, dar vârsta minimă și mecanismele de aplicare diferă de la stat la stat.
Peste tot este interzis accesul la jocurile de noroc sub 18 ani, dar unele țări au crescut vârsta la care e eliminată restricția până la 21 de ani:
- Grecia (pentru cazinouri și sloturi fizice),
- Belgia (pentru toate jocurile de noroc, în afara loteriei naționale),
- Cipru și Danemarca (pentru cazinouri fizice),
- Estonia (pentru cazinouri dar și jocuri de cazino online).
Țările care au ridicat vârsta la 21 de ani urmăresc reducerea expunerii tinerilor vulnerabili la jocuri de noroc. Literatura de specialitate sugerează o legătură între vârsta de debut la jocurile de noroc și dezvoltarea consumului problematic sau dependenței.
| Studiul „Too Young to Gamble: Long-term Risks from Underage Gambling”, din Journal of Gambling Studies, extrapolează date dintr‑un studiu pe populația din Spania privind debutul și riscurile asociate mai târziu în viață. Cercetarea arată cum persoanele care încep să joace înainte de vârsta legală au o probabilitate mai mare să dezvolte probleme cu jocurile de noroc decât cei care încep mai târziu în viață. Și un studiu francez publicat în 2020, în British Medical Journal, arată cum tinerii care încep să joace în adolescență au ulterior rate mai mari de simptome asociate cu consumul problematic și o severitate mai mare a comportamentului de joc problematic (inclusiv adicția) comparativ cu cei care încep mai târziu. |
Cum a reacționat industria la votul din Senat
La solicitarea Golazo, Superbet și Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță (AOJND) avertizează că astfel de legi ar duce la expunerea operatorilor nelicențiați în România și, implicit, la migrarea jucătorilor către piața neagră, unde nu există mecanisme de protecție.
Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc (FEDBET), sub umbrela căreia s-au reunit asociațiile Romanian Bookmakers, Romslot și Rombet, susține că propunerea de majorare a vârstei minime nu ar fi constituțională: „Legea conferă drepturi începând de la vârsta de 18 ani. Într-un stat de drept, orice măsură care restrânge exercițiul unor drepturi fundamentale ar trebui să fie impusă numai în situații cu totul și cu totul excepționale”.
Însă legislația română impune praguri de vârstă mai mari de 18 ani și în alte cazuri, de pildă accesul la unele funcții publice: 23 de ani pentru Camera Deputaților, 33 de ani pentru Senat și 35 de ani pentru funcția de Președinte al țării.
Cele două legi votate luni de Senat urmează să fie discutate și votate și în Camera Deputaților.
Editor: Iulia Roșu
Foto cover: Inquam Photos / Codrin Unici