- Investigația realizată de reporterii Mei-Ling McNamara și Jan Daalder de la Investigate Europe, pe parcursul a cinci luni, arată abuzurile la care sunt supuși, în centrele unor corporații precum Google și Microsoft, muncitorii români și nu numai: accidente de muncă, focare de boli infecțioase și salarii restante.
- Snoop publică investigația, ca partener media al Investigate Europe, pentru a arăta prin ce trec românii plecați la muncă în străinătate. Exploatarea documentată de-a lungul anilor în abatoarele din Germania și Olanda, pe câmpurile agricole din Spania sau pe șantierele din Marea Britanie se regăsește astăzi și în construcția centrelor de date ale giganților tehnologici.
- În prezent, în Europa sunt peste 2.300 de centre de date.
Sandu*, un electrician de 34 de ani, mai avea 15 minute până la sfârșitul turei sale. Se afla la centrul de date Google din Saint-Ghislain, Belgia, în luna martie, când a primit un telefon. Lucrase aproape 11 ore și verificase ventilatoarele din hala centrului. În ultimele minute, managerul său i-a cerut să mai facă două teste rapide înainte de-a pleca, scriu jurnaliștii de la Investigate Europe, organizație europeană de jurnalism de investigație.
„Nu am avut de ales”, a spus Sandu pentru Investigate Europe. „Unii oameni au fost concediați doar pentru că au spus «nu»”. Bărbatul depindea de contractul reînnoit de la o săptămână la alta, iar soția și fiul său, aflați în România, se bazau pe el.
Centrul Google, care există de mai mulți ani în Belgia, s-a extins în contextul dezvoltării inteligenței artificiale, iar compania a investit pentru asta 5 miliarde de euro.
Pentru că alte persoane îl așteptau să facă verificările, Sandu nu s-a mai dus să-și ia echipamentul de protecție. Drumul ar fi durat cam 15 minute.
S-a apucat de lucru. Cablurile nu erau sub tensiune, au confirmat managerii. La prima verificare totul a mers bine. La a doua, a conectat cablurile în timp ce ținea în mână clești izolați. De data aceasta, însă, cablurile erau sub tensiune.
„Am orbit”
400 de volți și 12.000 de amperi l-au lovit pe Sandu în față și pe partea dreaptă a corpului, scriu jurnaliștii care au documentat cazul românului. Un stagiar a văzut totul și a declarat că „a auzit o bubuitură puternică, a văzut mult fum și pe Sandu țipând de durere”.
„Am orbit”, le-a relatat Sandu jurnaliștilor. „Le-am spus managerilor de trei ori că nu văd nimic”. Dar nu i-a răspuns niciunul.
Când a ajuns la spital, medicii l-au plasat în comă indusă pentru cinci zile. La o săptămână după accident, când s-a trezit la terapie intensivă, Sandu și-a găsit soția lângă pat.
„Era o durere atât de mare. Mintea omenească nu poate să o cuprindă”, a povestit el.
Documentele medicale consultate de Investigate Europe arată că Sandu avea arsuri pe 12% din suprafața corpului: de gradul doi pe față și pe gât, precum și de gradul trei la nivelul umărului drept și al degetelor.
Ce sunt centrele de date (click pentru detalii)
Centrele de date ale unor giganți IT precum Google și Microsoft sunt clădiri asemănătoare cu halele industriale. Găzduiesc mii de servere care funcționează permanent, astfel încât utilizatorii să poată, între altele, căuta informații pe Google, să acceseze YouTube și să le adreseze întrebări chat-urilor bazate pe inteligență artificială.
Potrivit Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), consumul global de apă al centrelor de date a fost estimat la aproximativ 560 de miliarde de litri în 2023, putând ajunge la circa 1.200 de miliarde de litri anual până în 2030.
Niciun responsabil pentru accidentul lui Sandu
Sandu le-a relatat celor de la Investigate Europe că, la două zile după ce s-a trezit din comă, a primit vizita unor reprezentanți ai Google, Dornan și Wanted, agenția de recrutare din Țările de Jos prin care fusese angajat. Bărbatul a spus că, în timp ce se afla pe patul de spital, reprezentanții Google și Dornan i-au luat, fiecare, câte o declarație despre accident. Angajatul Google i-a spus că a avut noroc că a scăpat cu viață, a zis Sandu.
Până la momentul publicării investigației, nu erau cunoscute amenzi aplicate sau sancțiuni pentru accident. Inspecția Muncii din Belgia a închis ancheta fără să constate nereguli. Sandu susține însă că nu a fost niciodată audiat de inspectori.
Un martor care l-a ajutat pe Sandu imediat după accident a fost interogat timp de mai multe săptămâni de către conducere, ulterior contractul său a fost reziliat brusc de agenția de recrutare Wanted.
Deși Sandu a solicitat în repetate rânduri raportul accidentului de muncă, atât de la agenția Wanted, cât și de la inspectoratul belgian, nu a primit documentul.
Cu toate acestea, recrutorul i-a trimis un mesaj la o lună după incident: „Compania recrutează mai mulți testeri (poate cunoști pe cineva interesat?)”.
Ce spun companiile
Contactată de Investigate Europe, agenția olandeză Wanted a respins acuzațiile:
„În calitate de angajator, putem fi, vom fi și trebuie să fim trași la răspundere de autoritățile competente. Deși credem că libertatea de exprimare și libertatea presei reprezintă valori importante, nu putem comenta conținutul, în afară de a preciza că afirmațiile sau acuzațiile dumneavoastră nu sunt corecte.”
La rândul său, Google a transmis că regulile și contractele companiei obligă toți furnizorii să respecte legislația locală a muncii și să asigure condiții de lucru sigure și sănătoase.
„Menținem un dialog activ cu liderii sindicali și cu organizațiile profesionale și ne angajăm să oferim informații transparente despre condițiile de muncă din cadrul companiei”, a declarat un purtător de cuvânt al Google pentru Investigate Europe.
Industria europeană a centrelor de date, „un teritoriu fără lege”
Ancheta realizată de Investigate Europe și de partenerii săi a durat cinci luni și arată condițiile de muncă de pe șantierele centrelor de date din Suedia, Norvegia, Belgia și Țările de Jos. Cazul lui Sandu nu este unul izolat, conform jurnaliștilor.
Aceștia au descoperit cazuri de muncitori cu răni grave, în urma accidentelor de muncă, condiții de locuit insalubre, un focar de boală infecțioasă neraportat, salarii neplătite și practici de exploatare a lucrătorilor.
În Italia, Danemarca, Finlanda, Suedia, Belgia, Țările de Jos și Norvegia, sindicatele le-au declarat jurnaliștilor că li s-a refuzat accesul pe anumite șantiere pentru a discuta cu muncitorii și a documenta condițiile de muncă.
Un reprezentant al sindicatului din Suedia a comparat situația cu „un teritoriu fără lege”.
Industria europeană a centrelor de date se află în plin proces de expansiune, într-un ritm fără precedent în ultimele decenii. Zeci de mii de lucrători migranți sunt mobilizați pentru a susține obiectivul Europei de a-și consolida suveranitatea în sectorul tehnologiei.
2.000 de oameni și zeci de firme de subcontractori pot ajunge să lucreze pe un șantier al unui centru de date. Pe șantierele din întreaga Europă pot munci zilnic până la 250.000 de persoane.
Construcțiile continuă să fie sectorul cu cele mai mari riscuri pentru muncitorii din Uniunea Europeană. Potrivit Eurostat, în 2024, sectorul a înregistrat 776 de decese, reprezentând aproape un sfert din totalul accidentelor mortale de muncă din Europa.
Până în 2030, se estimează că investițiile pe piața europeană a centrelor de date vor ajunge la 100 de miliarde de euro. În prezent, în Europa sunt peste 2.300 de centre de date.
„Aud șobolanii cum rod”
„Mă trezesc la două dimineața și aud șobolanii cum rod și se mișcă în pereți”, spune Adrian*, un muncitor în construcții în vârstă de 45 de ani. Lucrează pe șantierul centrului Microsoft de lângă Gävle, Suedia.
Un video trimis de Adrian către Investigate Europe arată un șobolan mare care traversează în fugă un hol și intră într-o cameră tehnică în care se află echipamente electrice. În mesajele văzute de jurnaliști, Adrian îl roagă pe administratorul locuinței să scape de șobolani. Răspunsul acestuia: „Frate, înțeleg. Dar trebuie să aștept să vină celelalte firme să se ocupe de ei. Nu pot să intru singur și pur și simplu să-i scot din pereți…”.
Șantierul face parte dintr-un plan de extindere a infrastructurii Microsoft pentru inteligență artificială în Suedia, anunțat în iunie 2024, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro.
Lucrările sunt coordonate de compania irlandeză Collen Construction, care are printre subcontractori firma Benbau, tot cu capital irlandez. Are sute de muncitori în Europa și administrează locuințele modulare în care sunt cazați angajații de pe șantier.
Adrian a spus că au trecut multe luni de când le-a semnalat infestarea cu șobolani, iar rozătoarele s-au înmulțit în unitatea modulară cu 40 de camere.
Un alt clip video ajuns în posesia jurnaliștilor arată că, într-o bucătărie și o cameră de zi comune, se pot observa camere de supraveghere montate în colțuri.
Muncitorii au spus că traiul în aceste spații supraaglomerate este extrem de stresant: 24 de persoane împart o singură bucătărie, iar 14 bărbați folosesc aceeași baie. În baie, o gaură prin care pătrundeau șobolanii a fost astupată cu scânduri, iar fereastra este sigilată și nu poate fi deschisă.
Bolnavi de TBC
Astfel de spații înghesuite pot favoriza răspândirea bolilor. În februarie anul acesta, un muncitor român de pe șantier s-a îmbolnăvit grav. După mai multe vizite la spital, s-a confirmat că suferea de tuberculoză. La scurt timp, și alte persoane au început să prezinte simptome similare.
Firma i-a informat inițial doar pe câțiva dintre bărbații care locuiau în apropierea muncitorului infectat, apoi le-a transmis că testarea este opțională, conform muncitorilor care au discutat cu jurnaliștii.
Opt muncitori Benbau care locuiau în aceeași unitate și reprezentanți sindicali le-au declarat jurnaliștilor că cel puțin 10-12 bărbați ar fi avut, la rândul lor, tuberculoză.
Doar un singur caz a fost raportat în luna martie și comunicat autorităților, a confirmat responsabilul cu sănătatea publică din Gävle. În Suedia, TBC este o boală care se declară obligatoriu, astfel încât să fie monitorizate persoanele care au intrat în contact cu cei infectați. Muncitorii spun că asta nu s-a întâmplat.
Mihai*, un alt muncitor român, de 60 de ani, a fost testat pozitiv pentru tuberculoză latentă, potrivit documentelor medicale consultate de Investigate Europe. El povestește că Benbau i-a propus să fie transferat pe un alt șantier Microsoft din Danemarca, împreună cu alți muncitori despre care susține că erau, de asemenea, infectați. Mihai a decis să nu plece.
Apoi, în mai 2026, mai multe dube au sosit la locuințele muncitorilor pentru a-i transporta către șantierul Microsoft din Danemarca. Doi martori au declarat că mulți dintre cei plecați fuseseră testați pozitiv cu TBC.
Aproximativ 40 de bărbați au fost transferați în acea zi, potrivit mărturiilor obținute de Investigate Europe.
Sindicatul danez al lucrătorilor din construcții, 3F Byggegruppen, susține că aproximativ 45 de muncitori detașați au ajuns în aceeași perioadă pe șantierul Microsoft din Høje Taastrup, Danemarca. Nu există alte informații documentate despre ce s-a întâmplat cu acești bărbați, în ciuda încercărilor sindicatului.
„Conduc prin teroare psihică”
În primii ani, mediul de lucru nu era așa dificil, au declarat muncitorii. În ultimii doi ani, însă, odată cu accelerarea dezvoltării infrastructurii pentru inteligența artificială, lucrurile s-au schimbat. „Acum simțim că suntem în armată”, a spus un muncitor român în timpul unui apel video. „Conduc prin teroare psihică”, a mai adăugat.
Compania Collen Construction a introdus un sistem de sancțiuni, aplicat de subcontractorul Benbau, prin care muncitorii primesc cartonașe galbene și roșii pentru presupuse abateri. Cei sancționați au povestit că sunt interogați ore întregi de manageri și obligați să scrie declarații în care își recunosc vina, chiar și atunci când consideră că nu au greșit cu nimic.
„Ne obligă să stăm într-o încăpere și să mărturisim lucruri pe care nu le-am făcut”, a susținut unul dintre angajați.
După o abatere, sunt trimiși la cursuri de „reinstruire” în limba engleză.
Un alt sistem, numit „Goodsaves”, îi obligă pe muncitori să raporteze de două ori pe săptămână probleme de pe șantier sau cele legate de colegii lor. Cei care nu respectă regula sunt amenințați cu rețineri din salariu și cursuri suplimentare, potrivit mesajelor consultate de Investigate Europe. Jurnaliștii scriu însă că nu a identificat dovezi că firma Collen ar fi știut de această practică.
Sindicatele europene se confruntă cu giganții tehnologici americani
Condițiile de trai și de muncă reprezintă doar o parte a poveștii.
Peste 30 de muncitori au pus la dispoziția Investigate Europe sute de fluturași de salariu, care arată că mulți lucrează până la 60 de ore pe săptămână, fără să fie plătiți pentru orele suplimentare. Unii susțin că nu au beneficiat de concediu plătit timp de cinci ani, deși legislația suedeză le garantează acest drept.
Muncitorii migranți de pe șantierul Microsoft din Gävle au fost plătiți cu până la 30% mai puțin decât colegii suedezi, potrivit sindicatului Solidariska byggare.
Documentele obținute de jurnaliști arată că pe șantier lucrau 148 de firme sub coordonarea companiei irlandeze Collen, dintre care 28 erau subcontractori direcți. Un singur subcontractor poate avea, la rândul său, peste 12 firme în subordine. Multe dintre acestea, inclusiv Benbau, nu aveau contracte colective de muncă încheiate cu sindicatele.
Pelle Sunvisson, lider sindical în cadrul Solidariska byggare, a descris ce observă atunci când distribuie pliante în fața porților centrului de date Microsoft din Gävle.
„La ora 16:00, iese un val de muncitori suedezi. De obicei, sunt electricieni care lucrează pentru companii suedeze, cu contracte colective de muncă suedeze. Dacă mai aștepți o oră, iese un grup mai mic de angajați irlandezi, care lucrează în birouri. Apoi, în jurul orei 18:00, ies muncitorii polonezi, români și sârbi. Iar la 19:00 sau 20:00 ies toți muncitorii (din afara Uniunii Europene, n.r.).”
În ultimele luni, zeci de muncitori români angajați de Benbau s-au înscris în sindicatul Solidariska byggare, care a încercat să recupereze salariile restante.
Organizația a acuzat compania că nu a plătit aproape 900.000 de euro, reprezentând salarii și alte drepturi restante pentru 78 de muncitori.
„Avem oameni care sunt înșelați, care nu își primesc salariile, nici măcar pe cele mici care le-au fost promise. Unii muncitori (din industria construcțiilor) lucrează cinci luni pentru 500 de euro și sunt supuși violenței fizice și verbale”, a spus Sunvisson.
Contactată de Investigate Europe, reprezentanții Collen au refuzat să răspundă punctual problemelor semnalate, dar au transmis că acuzațiile sunt „complet incompatibile cu valorile, politicile și standardele” companiei. „Iar drepturile fundamentale ale omului sunt protejate.”
Din 2021 până în 2026, Autoritatea Suedeză pentru Mediul de Muncă a deschis 50 de dosare privind șantierele unor centre de date construite pentru Microsoft, la care lucrează și firme irlandeze de construcții. Documentele, care acoperă perioada 2021–2026, arată că au fost identificate mai multe riscuri, printre care pericolul grav ca muncitorii să fie loviți de vehicule aflate în mișcare sau ca utilajele să cadă în gropile săpate pentru construcții.
Un acord de 1,3 milioane de euro pentru muncitorii români
Cu câteva zile înainte de publicarea investigației, sindicatul Solidariska byggare, care îi reprezintă pe cei 78 de muncitori români de pe șantierul Microsoft din Gävle, a obținut un acord cu Benbau în valoare de 15 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1,3 milioane de euro).
Potrivit sindicatului, muncitorii vor primi salarii restante și despăgubiri, iar acordul le garantează salarii peste media suedeză. Sindicatele vor avea, de asemenea, acces la toate șantierele centrelor de date unde lucrează Benbau, iar compania nu va mai putea organiza întâlniri separate cu angajații fără prezența unui reprezentant sindical.
„Nimănui nu-i mai este frică”, a declarat liderul sindical Pelle Sunvisson.
Benbau a transmis că tratează cu maximă seriozitate siguranța și bunăstarea angajaților și că are proceduri stricte pentru investigarea problemelor de la locul de muncă. Compania nu a răspuns acuzațiilor punctuale transmise de Investigate Europe, dar a confirmat că acordul colectiv de muncă de la Gävle a fost semnat de toate părțile.
La rândul său, Microsoft a declarat că le impune contractorilor să respecte legislația suedeză a muncii, normele de sănătate și siguranță și dreptul angajaților la asociere sindicală și negociere colectivă.
Alți muncitori români, răniți pe șantierele centrelor de date din Europa (click pentru detalii)
Din cazurile ajunse în spațiul public, alte două accidente au implicat muncitori români, ambele în 2024:
Italia: În noiembrie 2024, un muncitor român de 52 de ani a suferit arsuri la față și cap și a intrat în stop cardiac după un accident electric produs la centrul de date STACK din Siziano, Italia. Bărbatul a fost resuscitat și transportat în stare gravă la spital, potrivit presei italiene.
Norvegia: Florin, un inginer electrician român, a căzut de la patru metri înălțime pe șantierul unui centru de date Green Mountain, după ce elementele de susținere a plafonului au cedat. Și-a fracturat grav călcâiul și a descoperit ulterior că angajatorul nu îl înregistrase în sistemul de asigurări. În urma relatărilor apărute în presă, compania Green Mountain a decis să achite cheltuielile de spitalizare ale lui Florin, dar a negat orice responsabilitate pentru accidentul în urma căruia acesta nu a mai putut lucra timp de 18 luni.
În martie 2026, publicația FriFagbevegelse relata că Florin revenise la muncă la un centru de date din Olanda. Sindicatul norvegian EL og IT Forbundet anunțase că pregătește o acțiune în instanță împotriva instituției norvegiene NAV, pentru modul în care a fost gestionat cazul.
Cu prețul vieților omenești?
Sandu încă așteaptă rezultatul anchetei desfășurate la centrul Google din Belgia. În mare parte izolat în locuința sa din sud-estul României, îl afectează în continuare zgomotele și nu tolerează lumina soarelui. Are zilnic crize de anxietate și retrăiește momentele din timpul accidentului.
Pielea lui este atât de sensibilă, încât abia suportă să fie atins. Medicii i-au transmis că și-ar putea recupera funcționalitatea mâinii și a brațului drept doar în proporție de 70%. Nu poate încă să muncească și se teme pentru viitorul familiei sale.
Un reprezentant al firmei irlandeze Dornan, pentru care lucra Sandu, a declarat că au cooperat cu autoritățile belgiene în cadrul anchetei și că i-au oferit sprijin muncitorului român și familiei sale pe parcursul recuperării.
„Cred că trebuie să îi privim pe oamenii care lucrează pe aceste șantiere nu doar ca pe niște muncitori, ci ca pe niște ființe umane”, spune Lotta Sjölander, reprezentanta sindicatului suedez Byggnads.
„Trebuie să decidem cum vrem să fie gestionate datele noastre: cu respectarea demnității umane sau cu prețul vieților omenești?”
*Numele au fost schimbate pentru protejarea identității persoanelor.
Au contribuit la documentare: Lorenzo Buzzoni, Pascal Hansens, Ella Joyner și Nico Schmidt și Astri Thunold.
Editori: Chris Matthews și Ella Joyner.
Această investigație a fost coordonată de Investigate Europe, o echipă internațională de jurnaliști de investigație. Materialul este publicat în colaborare cu parteneri media, printre care Corriere della Sera, De Standaard, Die Zeit, Follow the Money, The Guardian, Le Monde, Snoop și Tech Policy Press și cu contribuția lui NRK.
Foto deschidere: Investigate Europe
Text adaptat pentru Snoop de Medeea Stan și Iulia Roșu.