Mergi la conținut

Caută o pagină sau un articol..

Background Image

Experți IT: Partidul lui Dragnea a fost validat de BEC pentru alegeri pe baza unui e-mail fals

Un specialist în tehnologia informației a sesizat pentru Snoop contrafaceri în actele depuse la BEC de Mișcarea România Suverană, formațiunea fondată de Liviu Dragnea. 

La BEC, e-mailul cu însemnele a ajuns pe 11 aprilie, cu o zi după termenul legal de 10 aprilie. România Suverană a prezentat judecătorilor capturi de ecran în care susțin că e-mailul a fost expediat la timp, pe 10 aprilie, dar că a intrat în spam. Luate de bune, capturile au dus la înscrierea în alegeri a partidului a cărui președintă este Carmen Dan, fosta ministră de interne. 

  • Redacția a oferit e-mailul pe care Mișcarea Suverană susține că l-a trimis către BEC pe 10 aprilie, și care este public, unui număr de trei specialiști IT. Este exact e-mailul pe care l-au avut în față și judecătorii BEC. 
  • Toți cei trei programatori au semnalat mai multe elemente nefirești. De pildă, în acest gen de e-mail, unde apare codificarea hexazecimală, nu există litera „g”, prezența literei incompatibile fiind unul dintre indiciile contrafacerii.
  • Snoop a discutat cu președintele AEP, Toni Greblă, cu BEC și cu președinta partidului Mișcarea Suverană, Carmen Dan.

10 aprilie 2024 a fost data limită pentru depunerea însemnelor electorale de către partide pentru alegerile locale și europarlamentare din 9 iunie. Conform legii, depunerile după această dată nu mai pot fi acceptate. Biroul Electoral Central a refuzat semnele electorale ale PNȚCD, Partidului România Puternică și Partidului Arădenilor pentru că aceste formațiuni politice nu s-au încadrat cu expedierea în termenul legal.

SUSȚINE JURNALISMUL FĂRĂ LESĂ

Snoop are nevoie de tine. Contăm pe donațiile cititorilor pentru a continua să producem jurnalism în profunzime, care expune nedreptățile și abuzurile din societate. Îți mulțumim!
SUSȚINE

E-mailul Mișcării Suverane a ajuns pe 11 aprilie, la 16:12

Siteul de investigații Snoop a descoperit cazul unui singur partid politic care nu a respectat termenul limită, dar care a trecut de validarea judecătorilor BEC. Un expert IT a lucrat alături de jurnaliști pentru a studia documentele publice. 

Conform acestor documente publice, Mișcarea România Suverană, formațiune politică înființată de fostul președinte PSD Liviu Dragnea, a trimis semnele electorale la o zi după expirarea termenului limită. E-mailul cu documentele a fost înregistrat la BEC pe 11 aprilie 2024 ora 16:12, în loc de 10 aprilie. 

Pe 12 aprilie, România Suverană a susținut că a trimis documentul în ultima zi, adică pe 10 aprilie. Mișcarea politică a depus o serie de probe materiale prin care susțin că ei l-au trimis la timp, însă nu a fost corect recepționat de autorități. 

Cazul a fost analizat de judecătorii Biroului Electoral Central, care au acceptat cererea partidului. Iar președintele AEP, Toni Greblă, a susținut că a existat o eroare tehnică, care a făcut ca e-mailul de la partid să intre în spam. 

Un expert cu peste 20 de ani experiență în tehnologia informației a studiat documentele din dosarul partidului lui Liviu Dragnea, care sunt publice pe site-ul oficial al BEC, și a constatat ceea ce el a numit „falsuri”. A contactat un jurnalist. Specialistul, care a cerut să-i nu-i fie dezvăluită identitatea, explică unde s-au „încurcat” atât Mișcarea Suverană, cât și autoritatea electorală.

Judecătorii BEC și AEP nu au descoperit falsurile

În esență, partidul spune că a trimis pe 10 aprilie e-mailul la AEP și la BEC. La BEC, singurul loc unde trebuia de fapt să ajungă, potrivit legii, nu a ajuns. Ca să demonstreze că a expediat însemnul electoral pe 10 aprilie 2024, în termen, Mișcarea Suverană a depus o copie de ecran a unui e-mailul trimis către BEC. 

În câmpul rezervat datei și orei apare „Wednesday 14:37”. Nu este indicată data calendaristică. Ziua de 10 aprilie 2024, ultima posibilă pentru înscrierile la alegeri, a căzut într-o miercuri.

În Roundcube, data e-mailului apare prescurtată, Wed, nu Wednesday, cum apare în captura depusă de partidul lui Dragnea.

„Uitați-vă bine la acest screenshot”, își începe expertul în IT explicația. „E-mailul este trimis din soft-ul partidului din server, soft numit Roundcube, versiunea 1.6.0”. 

„Avem două elemente. Data și ora. Poate fi, de exemplu, 8 aprilie, ora 19:02. Roundcube are setarea Pretty Dates activată, adică data este prescurtată la primele trei litere ale zilei din săptămână. De exemplu Mon 19:02. Asta, spre deosebire de Roundcube-ul celor de la PMRS, care are trecută ziua săptămânii în întregime: Wednesday. Nu am găsit pe site-ul oficial al Roundcube nicio variantă în care ziua săptămânii să apară sub forma de cuvânt întreg. E primul indiciu că BEC a analizat un fals, când a primit probele partidului.”

A doua captură de ecran, al doilea indiciu

Litera „g” din ID-ul ce trebuia să fie hexazecimal, adică să conțină literele a-f și cifrele 0-9

Următorul document depus de partidul lui Liviu Dragnea este tot o copie de ecran cu Message headers. 

„Aici se poate observa un element important și anume un Message-ID, care, în limbaj programatic, este rezultatul unui ID @ domeniu. Adică pmrs.com.ro mai exact, următoarea parte de cod în limbajul PHP: $local_part = md5(uniqid(‘rcube’ . mt_rand(), true)); 

Ultima funcție executată este funcția MD51in PHP2, ce returnează un rezultat hexazecimal, de 32 de caractere. Hexazecimal înseamnă că trebuie să conțină cifrele 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 și literele a, b, c, d, e, f. Dacă va uitați însă cu atenție în ID-ul trimis de PMRS este litera «g», litera ce nu ar fi putut fi produsă de Roundcube, analizând codul aplicației”, spune programatorul. 

„Am făcut peste 20 de teste, trimițând e-mail după e-mail, folosind Roundcube versiunea 1.6 și nu am putut regăsi niciodată litera «g» în Message-ID”, a argumentat specialistul IT.

De ce nu se generează litera „g”? „Pentru că softul propriu-zis, adică Roundcube, nu poate să adauge în Message ID litera «g» sau orice altă literă în afară de literele: a, b, c, d, e, f și evident, cifrele 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9.” 

Detalii suplimentare despre funcția MD5 și limbajul de programare PHP

1 Detalii despre funcția md5 aici: https://www.php.net/manual/en/function.md5.php 

2 Detalii despre limbajul de programare PHP în care este scris Round Cube aici: https://www.php.net/ 

„Așadar, din punct de vedere tehnic, litera «g» a putut fi adăugată acolo doar manual. Softul nu are capacitatea de a genera ID-uri de mesaje conținând această literă”, a explicat programatorul. 

Ce spun alți trei specialiști

Am mai apelat la încă trei experți.

  1. Un al doilea programator, rugat de redacție să analizeze e-mailurile, îl confirmă pe primul. „Simplificând, într-un e-mail sunt două părți. Ce e înainte de @ și ce e după. Generarea primei părți se face prin folosirea unei funcții MD5. Din generare ies 32 de hexazecimale. Adică literele a-f, cifrele 0-9. «G» nu poate fi generat. Expertul are dreptate.”
  1. Snoop a consultat și al treilea specialist în IT. Acesta spune că „Litera «g» nu are ce căuta într-un număr hexazecimal. Acestea sunt numere în baza 16. Dacă în baza 10 avem cifre de la 0 la 9, în baza 16 – hexa – s-au adăugat, pe lângă 0-9, literele a, b, c, d, e, f. F ar corespunde lui 15, cea mai mare din baza 16, deci G-ul nu e din filmul acesta”, spune expertul.
  1. Al treilea specialist în programare a confirmat și el imposibilitatea ca sistemul să genereze cele două neconcordanțe, în afara unei intervenții umane. 
Click pe poză pentru a genera un șir de 32 de hexazecimale, exact cum ar fi trebuit să fie ID-ul din mailul trimis de partidul lui Dragnea către BEC. Sursa: browserling.com

Cum arată e-mailul valabil, trimis însă către AEP, deși legea cere să fie trimis la BEC

Următoarea captură reprezintă „Messages header-ul” unui e-mail trimis de Mișcarea România Suverană către registratura AEP. E-mailul a fost trimis pe 10 aprilie 2024, ora 14:39. 

„Data trimiterii apare în varianta corectă, prescurtarea la primele 3 litere: Wed, 10 aprilie 2024 ora 14:39. Iar litera «g» sau orice alta în afara de a, b, c, d, e, f lipsește din message-ID. Așadar, acest e-mail pare a fi veridic. Este foarte posibil ca acest e-mail să fi fost cel care a stat la baza inventării primului, iar persoana care l-a creat pe al doilea, către BEC, fie nu a știut că litera «g» nu are ce căuta acolo, fie a apăsat tasta din greșeală”, explică specialistul în programare. 

Legat de cele două e-mailuri prezentate de Mișcarea Suverană, primul expert, cel care a sesizat invaliditățile tehnice, mai face o observație. „Deși textul din cele două e-mailuri este identic, aproape tastat cu copy&paste, diferența constă în faptul că cel trimis către AEP este scris fără spațiere, pe când cel trimis către BEC are câteva spații adăugate în față. Cel către AEP este scris natural, în timp ce în cazul primului, care are litera «g», cineva a vrut să adauge și o spațiere forțată. 

E-mailul original, cel corect, în care ID-ul conține doar caractere hexazecimale, a-f și 0-9. Acesta a fost trimis însă către AEP, nu către BEC, astfel că este invalid

Scrisoarea președintelui Toni Greblă

O altă parte care frapează, în opinia expertului, este scrisoarea șefului AEP Toni Greblă. „Această scrisoare ne tratează toți cititorii documentelor publice la BEC, pe judecătorii BEC și în general, pe noi toți, ca pe niște necunoscători”, susține specialistul.

Conform adresei semnate de președintele AEP, Toni Greblă și trimisă la BEC pentru a susține cererea PMRS „În data de 10 aprilie 2024, ora 14:37, respectiv 14:39, Partidul România Suverană, reprezentat de doamna XX în calitate de președinte al partidului, a comunicat pe adresa de e-mail a Biroului Electoral Central, [email protected], respectiv pe adresa de e-mail a Autorității Electorale Permanente, [email protected], semnul electoral pentru alegerile locale”.

kk

Toni Greblă expune în continuare motivul pentru care e-mailurile nu au ajuns. 

„Dintr-o eroare tehnică, ca urmare a faptului că semnul electoral a fost comunicat de pe adresa de e-mail [email protected], serverul nu a validat acest e-mail și nu a fost transmis la adresele registratura@roaep și [email protected], fiind considerat spam.”

„Deci, spune Toni Greblă: prima scrisoare a fost către BEC și apoi cea către AEP. Motivul invocat de Greblă pentru care nu a ajuns e-mailul este însă incorect. Așadar, eroarea tehnică este că semnul electoral a fost comunicat de pe adresa de e-mail [email protected]. Toni Greblă susține că serverul AEP e de vină pentru că nu a validat acest e-mail și de aceea nu a mai ajuns la ei. Adică problema tehnică e a Autorității Electorale, nu la PMRS? Sau e la BEC?” explică specialistul în tehnologia informației. 

Acesta mai spune că „finalul este însă apoteotic”.  

„E-mailul trimis de partid a fost considerat spam. Un e-mail, pentru a fi considerat spam și pentru a fi blocat, trebuie să ajungă întâi pe server. El nu e considerat și blocat ca spam în momentul în care pleacă, ci în momentul în care ajunge. Nu există filtre spam la trimitere, ci doar la primire. Serverul AEP și serverul BEC detectează dacă este spam sau nu.”

Expertul susține că, dacă ar fi fost spam, mesajul partidului fi fost regăsit în serverul AEP sau BEC. Spam-ul nu este depozitat în serverul expeditor, ci în cel receptor.  

Mesajul și dovezile lui Carmen Dan, președinta Mișcării Suverane

În cererea de soluționare depusă la BEC, președinta Partidului Mișcarea România Suverană, fosta ministră de interne Carmen Dan, scrie că anexează dovezile care arată că au înaintat în termenul prevăzut de lege actele pentru înregistrarea însemnului electoral. „Am înțeles că dintr-o eroare tehnică, e-mailurile nu au mai ajuns la cele două instituții destinatare”, semnează reprezentanta partidului fondat de Liviu Dragnea. 

Carmen Dan a scris, în cererea de soluționare de la BEC, că a avut loc o „eroare tehnică”

Explicația pe scurt

Din documentele publice ale BEC reiese faptul că partidul fondat de Liviu Dragnea a putut prezenta dovezi legate de trimiterea e-mail-ului către AEP. „Cu BEC-ul a fost mai greu”, spune expertul. 

„De fapt, e-mailul PMRS cu însemnul electoral a ajuns, dar nu unde trebuia. A fost trimis la AEP-ul condus de Toni Greblă. Și pentru că nu a ajuns unde trebuia, cineva a trebuit să regizeze trimiterea unui e-mail și la BEC. S-au folosit de cel valid, a modificat repede data, headerul, dar aici a testat din greșeală o literă «g», a făcut niște capturi de ecran și le-a trimis”.

Toni Greblă, președintele AEP: „A fost o defecțiune pe circuitele de transmitere a e-mailurilor de la partidul respectiv” 

Relația dintre fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea și Toni Greblă, actualul șef al Autorității Electorale Permanente, trece prin partidul comun amândurora, dar și prin Guvern.

Greblă, fost judecător la Curtea Constituțională a României, a fost numit în septembrie 2018 secretar general al Guvernului condus de Viorica Dăncilă, când Dragnea conducea PSD. 

Reporterii Snoop l-au abordat pe Toni Greblă în legătură cu cazul Partidului Mișcarea România Suverană de la BEC și intervenția acestuia în calitate de președinte al AEP.

Snoop: De ce a fost nevoie de intervenția dumneavoastră, a președintelui AEP, în apărarea Partidului Mișcarea România Suverană în cazul judecat de BEC privind depășirea termenului limită de depunere a însemnelor pentru alegeri?
Toni Greblă: Dumneavoastră culegeți informații de pe stradă și aveți lipsă de pregătire să mă întrebați pe mine această aberație! Cine este partidul Mișcarea Suverană?

– Este partidul fondat de Liviu Dragnea. Iar dumneavoastră ați trimis o notă în care spuneți că este justificată depășirea termenul limită de depunere a semnelor pentru alegeri în cazul acestui partid. Dumneavoastră ați intervenit în acest dosar. De aceea vă întreb pe dumneavoastră.
Aaa, la asta mă referiți!

Da.
Da domnule, a fost o defecțiune pe circuitele de transmitere a e-mailurilor de la partidul respectiv apărea că a fost transmis. Mie la Autoritatea Electorală Permanentă nu mi-a venit decât a doua zi și din această cauză, pe capturile luate de pe mailul care s-a transmis și de la AEP a rezultat o diferență. Le-am înaintat împreună cu adresa de care faceți dumneavoastră vorbire la BEC și cu unanimitate, a hotărât că sunt în termen pentru faptul că ei au transmis prin e-mail în termenul legal această operațiune.

– Asta vă spun. Deci există această intervenție a dumneavoastră în această speță.
Păi nu îi spuneți intervenție, domnule! Există un document pe care l-am produs eu și l-am transmis Biroului Electoral Central.

– Un document. Exact.
Păi, documentul e altceva decât intervenție, dar v-am spus dumneavoastră aveți scris acolo de cineva și mă întrebați pe mine. 

– Nu ați contestat nicio informație prezentată până acum.
Nu, ci modul cum le răstălmăciți dumneavoastră. Asta este problema, nu era o intervenție. Era un document pe care eu, de la Autoritatea Electorală Permanentă l-am transmis Biroului Electoral Central, care Birou Electoral Central format din șapte judecători de la Înalta Curte și 11 reprezentanți ai partidelor politice în unanimitate au constatat că partidul respectiv nu este în culpă că nu a ajuns la destinatar solicitarea lor, ci este o eroare tehnică în motiv pentru care i-a repus în termen și au considerat că semnul electoral poate fi înregistrat. 

– A existat o analiză informatică asupra acestui e-mail să vedeți dacă nu a fost modificată data sau ora?
N-ați fost foarte atent? Sunt capturi luate de pe portalurile fiecărei entități? Entități da.

– Dar pot fi modificate. Nu?
Faceți, domnule, dacă aveți această bănuială, faceți plângere la Parchet. Nu veniți să mă întrebați pe mine dacă cineva poate să falsifice ceva într-un e-mail? Nu mă întrebați pe mine că nu știu. Eu am luat de bună credință ceea ce mi-au prezentat  într-o solicitare scrisă”.

Carmen Dan, președintele Mișcării Suverane: „Nu sunt specialist IT. Sunt om politic!”

Redacția a contactat-o pe Carmen Dan, președintele Partidului Mișcarea România Suverană.

Fostul ministru de interne a explicat că prin acele acte Mișcarea Suverană a solicitat ca Biroul Electoral Central și Autoritatea Electorală Permanentă să confirme faptul că partidul a respectat termenul prevăzut de lege de depunere a insemnelor electorale. „Am cerut colegilor să scoată din calculatorul partidului informațiile care arată că noi am transmis e-mailul la timp și că problema a fost în altă parte. Secretarul general s-a ocupat”, a spus Carmen Dan. 

Întrebată dacă acele documente sunt autentice, fostul ministru de interne a afirmat că s-a urmat procedura legală. „Nu sunt specialist IT. Sunt om politic. Probele depuse au fost analizate de BEC și prin decizia finală luată ni s-a dat dreptate. Partidul a respectat calendarul”, a declarat Carmen Dan.

Carmen Dan și Liviu Dragnea, fotografiați pe când erau colegi în Partidul Social Democrat. FOTO: Octav Ganea / Inquam Photos

Ce spune BEC 

Snoop a rugat Biroul Electoral Central să spună dacă a făcut vreo analiză informatică a documentelor depuse de partidul fondat de Liviu Dragnea. Cele prin care Mișcarea Suverană a susținut că a trimis la timp e-mailurile cu însemnul electoral al MRS, respectiv pe 10 aprilie 2024.

Din răspunsul BEC se înțelege că nu s-a făcut o analiză, ci s-au luat înscrisurile date de AEP și de partid „astfel cum au fost invocate și în preambulul respective hotărâri”. 

„Pentru emiterea Hotărârii 24H/16.04.2024, Biroul a deliberat pe baza înscrisurilor puse la dispoziție de Autoritatea Electorală Permanentă și de Partidul Mișcarea România Suverană astfel cum au fost invocate și în preambulul respectivei hotărâri, care prezintă, alături de alte aspecte, concluziile desprinse din actele mai sus menționate”, a transmis BEC într-un răspuns asumat de președintele Biroului, judecătorul Vasile Bîcu.

Potrivit legii, însemnele partidelor trebuie trimise la BEC, nu la AEP

Dispozițiile art. 6 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 21/2024, arată că: „semnele electorale se stabilesc și se comunică Biroului Electoral Central de fiecare partid politic, alianță politicã, alianță electoral sau organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la fiecare scrutin în parte, cu cel puțin 60 de zile înainte de data alegerilor”.

Conform calendarului stabilit prin HG nr. 199/2024, „comunicarea semnelor electorale” trebuie făcută  „în scris” către BEC până la data de 10 aprilie 2024. 

Care e diferența dintre AEP și BEC 

De ce e obligatoriu, în sensul legii, ca însemnele partidelor să ajungă la BEC și nu la AEP? „BEC este organismul suprem al organizării alegerilor”, a explicat, în termeni simpli, Septimius Pârvu de la Expert Forum, organizație non-guvernamentală.  

„BEC este organismul care poate să asigure interpretarea unitară a legislației, dă interpretări ale chestiunilor care nu sunt clare, este instituția care poate să ia orice decizii care țin de organizarea alegerilor, rezolvă plângeri și contestații care țin de birourile electorale locale”, a mai spus specialistul. 

Tot BEC se ocupă de tot ce ține de centralizarea, validarea și publicarea rezultatelor. Ei anunță alegerile, de aceea partidele și candidații se înscriu la ei.  

AEP este, așa cum îi arată numele, organizația permanentă. Ea funcționează și între alegeri. Are în sarcină zona de finanțare a partidelor, campania electorală și dezvoltarea softurilor, care în România se fac împreună cu STS.

Deși AEP are anumite roluri în timpul alegerilor, de exemplu, „fac traininguri, fac selecție pentru corpul experților”, când vine vorba de decizii de interpretare legislativă – „mai ales că în acest an au rămas unele lucruri neclare după Ordonanța 21 de comasare” – BEC-ul este organismul care le explică. „AEP nu are dreptul să spună că: articolul X e neclar, uite cum ar trebui interpretat. Asta face BEC”, a mai explicat Septimius Pârvu. 

A contribuit la acest material și Cristian Andrei. 

Despre autor
Mirela Neag. În vara lui 1992 a ajuns să scrie cronici de volei și baschet pentru cotidianul „Meridian”. După ce a cochetat și cu presa politică pentru diverse redacții, a ajuns în 1997 în redactia noului cotidian ProSport. Cum cronicile sportive nu i-au oferit suficientă adrenalină, a început să fie preocupată de investigații jurnalistice, primul caz fiind „Dosarul Piatra Arsă”. A fost și primul subiect la care a început să colaboreze cu Cătălin Tolontan. Au urmat investigatiile „Ridzi – Ziua Tineretului” și „Gala Bute”, care au adus echipei primele trofee: „Premiul Ioan Chirilă” 2008, 2009, 2010, „Premiul APS” și multe altele. Dezvăluirile jurnalistice din sistemul de sănătate publicate după tragedia de la Colectiv au teleportat-o ca protagonist în filmul „Colectiv”, care a primit două nominalizări la Premiile Oscar 2021.