Eutanasia ca afacere: zeci de mii de câini uciși pe milioane de euro, bani publici, sub ochii autorităților

• Snoop documentează de câteva luni eutanasia și maltratarea câinilor din adăposturile din țară. Am făcut aproape o sută de solicitări pentru a afla numărul câinilor uciși, substanțele folosite și banii cheltuiți. Am găsit legi încălcate, cheltuieli nejustificate și animale chinuite. 
• Pentru adăpostul din Suraia, Vrancea, autoritățile au primit sesizări de trei ani, dar au reacționat abia când imaginile cu violențele au devenit publice.  
• Cel puțin 9 milioane de euro, bani publici, valorează contractele câștigate de patru dintre firmele și asociațiile care adună și eutanasiază câinii sănătoși fără stăpân.
• În ultimii trei ani, peste 33.000 de câini au fost eutanasiați în doar patru dintre adăposturile documentate de Snoop. În jur de 30 pe zi. O asociație cu zece dosare penale deschise încă funcționează în Giurgiu. 
• Eutanasia ar trebui să fie „ultima soluție”, spun ONG-urile pentru drepturile animalelor și veterinarii. Soluția nu e nici ca acești câini să rămână pe străzi, ci să fie sterilizați și dați spre adopție. 
• Deși am descoperit nereguli în unele adăposturi private care încasează bani publici pentru eutanasia câinilor, există și numeroase adăposturi private care funcționează exclusiv din donații, salvează animale și nu primesc finanțare de la stat.

Acest articol conține imagini și informații despre violență față de animale, care te pot afecta. 

Un bărbat prinde de gât un câine cu o crosă de imobilizare – are un mâner lung și un cablu care se strânge în jurul gâtului. Bărbatul trage câinele, îl scoate cu forța din cușcă și îi face o injecție în spate. Câinele e conștient. Urlă. Tocmai a fost eutanasiat fără anestezie, spune, pentru Snoop, Emma Stratulat, medic veterinar și fondatoarea Asociației Save our Paws. 

Înainte să se oprească de tot scâncetele, altcineva preia crosa și târâie câinele. E ceea ce se vede într-un video trimis către Snoop, postat pe rețelele sociale ale ONG-urilor pentru protecția animalelor, preluat ulterior și de influenceri. 

Bărbatul se duce apoi în cușca altui câine, și el conștient. Îl apucă de coadă și, cu toată puterea, îl aruncă peste un gard betonat, pe ciment. 

Acest video, transmis de asociația Save our Paws, este din adăpostul privat al firmei Vetmedan SRL, din comuna Suraia, județul Vrancea, care, cu bani publici, a eutanasiat pe bandă rulantă câini. Îi aparține veterinarului Daniel Lazăr.

Snoop a început să urmărească cazul Suraia și al altor adăposturi din țară de la sfârșitul lui noiembrie 2025 și să trimită solicitări la autorități de pe 2 decembrie. Am făcut aproape o sută de solicitări pentru informații de interes public, am analizat documente, am vorbit cu reprezentanți ai ONG-urilor și cu oameni care au încercat să-și recupereze câinii. 

Autoritățile primesc sesizări de cel puțin trei ani 

Reprezentanții unor ONG-uri, dar și persoane fizice din mai multe județe au făcut de cel puțin trei ani solicitări și sesizări la poliția din Vrancea și la Direcția Sanitar Veterinară (DSVSA) din județ privind adăpostul din Suraia, al veterinarului Lazăr. Numărul mare de eutanasii și maltratări a circulat continuu pe Facebook, dar și în presa locală. 

Între 2023 și 2025, Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Vrancea a primit 79 de petiții privind activitatea adăpostului, transmite instituția la solicitarea Snoop. Polițiștii au în lucru trei dosare penale, două deschise de peste un an, pentru uciderea animalelor cu intenție fără drept și abuz în serviciu. Au făcut percheziții în adăpost și au mai deschis un dosar abia după ce activiștii și influencerii au distribuit imaginile cu violențele. 

Lazăr și alți doi angajați ai săi au fost plasați sub control judiciar, iar firma a primit o amendă de 39.000 de lei, conform ProTV. 

DSVSA Vrancea: controale „inopinate anunțate” 

În ultimii trei ani, DSVSA Vrancea a desfășurat 21 de controale la adăpost. N-au existat motive pentru „sancțiuni contravenționale sau formularea de sesizări/rapoarte de cercetare penală privind nerespectarea procedurilor de eutanasiere”, a răspuns instituția pentru Snoop, pe 15 ianuarie 2026. 

Pe 11 februarie 2026, DSVSA și poliția din Vrancea au anunțat că au suspendat activitatea adăpostului. Abia după ce s-au publicat imaginile cu violențele. DSVSA a postat și pe pagina de Facebook anunțul. Câțiva oameni au apucat să scrie că inspectorii știau, apoi, instituția a restricționat comentariile.

Contactat de Snoop, Mihai Cristinel, director executiv al DSVSA Vrancea, precizează: „Au fost sesizări, fiecare poate să acuze și să afirme ce vrea. Nu înseamnă că este în concordanță cu realitatea”. Directorul subliniază că suspendarea e pentru 30 de zile, dar că DSVSA va continua să ia măsuri. 

Despre controalele de la Suraia spune că au fost și inopinate, dar „unele nu au putut fi efectuate, pentru că medicul și echipajul erau în teren la capturări, motiv pentru care controalele trebuiau anunțate cu o zi înainte”.

Întrebat câte controale inopinate au avut loc de fapt, răspunde: „N-am numărul acum”. De asemenea, amintește că l-au sancționat pe Lazăr pentru alte fapte, care n-au legătură cu eutanasia, de exemplu, că nu a înregistrat unii câini la timp în Registrul Electronic al Câinilor cu Stăpân. 

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară, subordonată Guvernului, și de care aparțin direcțiile județene, a primit, de asemenea, informații și sesizări despre Suraia de cel puțin șapte luni, conform documentelor ajunse la Snoop.  

Comisia de deontologie, Vrancea: „Fiecare sesizare a fost soluționată la timpul ei”

Liviu Ivan, președintele Comisiei de deontologie din Vrancea a Colegiului Medicilor Veterinari, recunoaște, într-o discuție cu Snoop, că au existat sesizări, în ultimii ani. Dar că „fiecare a fost soluționată la timpul ei corect”. Cea mai recentă a fost cu o săptămână înainte ca imaginile să ajungă pe rețelele sociale. În ce privește măsurile, spune că vor fi discutate de comisie. 

Acest colegiu este o organizație profesională națională neguvernamentală, care verifică modul în care își fac meseria veterinarii și dacă respectă Codul deontologic. Poate, între altele, retrage dreptul de liberă practică. 

„Suspendarea nu înseamnă că l-au închis”, spune, pentru Snoop, Emma Stratulat, medic veterinar și fondatoarea Asociației Save our Paws, despre situația adăpostului din Suraia. 

Contactată de Snoop, ANSVSA spune că așteaptă digitalizarea pentru a centraliza informațiile din adăposturile publice și private din țară (click pentru detalii)

Având în vedere cele peste 64.000 de eutanasii din țară, raportate oficial, am întrebat ANSVSA, încă de pe 2 decembrie 2025: câte controale au făcut direcțiile județene în ultimii trei ani în adăposturile publice și private, ce sancțiuni au aplicat și numărul cazurilor în care eutanasia s-a desfășurat ilegal. 

A răspuns că legea nu-i obligă să centralizeze informațiile, dar că putem să întrebăm cele 42 de direcții din țară. „Una dintre priorități o reprezintă procesul de digitalizare (…) în măsura în care vor exista resurse bugetare”, a mai transmis instituția. 

Dacă ar fi avut aceste informații, ANSVSA ar fi observat diferențele mari dintre județe privind numărul de eutanasii.

33.000 de câini eutanasiați în doar patru adăposturi 

Unele adăposturi private au încheiat contracte cu orașe și comune pentru „gestionarea câinilor fără stăpân”. Legea obligă localitățile să țină sub control numărul maidanezilor într-un adăpost propriu sau prin externalizarea serviciilor. 

Snoop a documentat patru dintre cele mai active firme și organizații: 

• Firma Vetmedan SRL, din comuna Suraia, Vrancea; 
• Asociația Aspa Ivets, din satul Uzunu, județul Giurgiu; 
• Firma Heremy Animal Med SRL, din orașul Boldești-Scăeni, Prahova; 
• Asociația „Un nou început, o nouă viață”, din comuna Berchisești, Suceava.   

Eutanasierea în masă este o abordare prea brutală. Chiar dacă ar fi eutanasiați astăzi toți câinii fără stăpân, fără o populație bine informată și responsabilă, în câțiva ani am ajunge exact de unde am plecat. Ar trebui să se pună accent atât pe campanii de sterilizare, cât și pe campanii de informare publică.
– Călin, medic veterinar

În ultimii trei ani:

• Peste 33.000 de câini au fost eutanasiați doar în aceste patru adăposturi. 
• Peste 64.000 de câini, cât populația orașului Alba Iulia, au fost eutanasiați în toată țara, în adăposturile publice și private, potrivit informațiilor de la direcțiile sanitar-veterinare, primite la solicitările Snoop.

Afaceri cu maidanezi, păcănele și articole funerare 

Firma Vetmedan SRL a obținut peste 100 de contracte cu orașe și comune din țară de peste cinci milioane de euro, ca să ridice câinii de pe străzi, arată sistemul de achiziții publice. 

11.594 de câini, adică 80% dintre cei prinși de Vetmedan din 2023 până în septembrie 2025, au fost eutanasiați. Așa au făcut loc pentru alții noi. Doar 4% au fost dați spre adopție. 

În 2019 și în 2020, Vetmedan a câștigat și licitații pentru aranjamente florale și articole funerare de câteva sute de euro. De asemenea, și-a extins activitatea, conform Monitorului Oficial, cu jocuri de noroc și pariuri.

Vetmedan îi aparține medicului veterinar Daniel Lazăr, care are un adăpost pentru câini fără stăpân în comuna Suraia, unde locuiește. Acesta deține și un restaurant în localitate. 

Snoop l-a sunat de două ori pe Daniel Lazăr pentru un punct de vedere și de fiecare dată a spus să revenim mai târziu. Am trimis întrebările pe WhatsApp, însă nu ne-a răspuns.

Legea care încurajează eutanasia câinilor 

București, septembrie 2013. Doi copii, de 4 și 6 ani, pleacă de lângă bunica lor. Din parc ajung pe un teren privat, unde o haită de câini îi atacă. Ionuț Anghel, 4 ani, moare în urma mușcăturilor. Fratele lui reușește să fugă. Nimeni nu mai vrea să se repete o asemenea tragedie. 

La câteva săptămâni, Parlamentul adoptă o lege care permite eutanasia câinilor fără stăpân, inclusiv a celor sănătoși, dacă în 14 zile lucrătoare de când sunt în adăpost nu-i adoptă sau revendică nimeni. 

Legea nu impune explicit uciderea lor. Dar impune un termen limită scurt și transferă responsabilitatea către autoritățile locale, care – pentru a-i ține în viață – trebuie să le asigure spațiu și hrană până la adopție. 

Reprezentanții ONG-urilor pentru drepturile animalelor spun că prin această lege se încurajează eutanasia, în locul altor soluții: sterilizare, microcipare, adopție și campanii de informare pentru populație. 

Adăposturile publice pentru câini aparțin de administrația locală. Pentru localitățile fără adăpost propriu, serviciile sunt externalizate către firme sau asociații plătite din bani publici. Iar plata se face în funcție de numărul de câini gestionați. În acest model, menținerea câinilor în viață presupune costuri. Eliminarea lor reduce costurile, eliberează locuri și aduce mai mulți bani firmelor și unor adăposturi private. Există însă multe organizații private care se finanțează din donații, salvează animale și nu încasează bani publici.

Un proiect de lege care interzice eutanasia câinilor sănătoși și promovează sterilizarea a fost depus în Parlament în toamna lui 2025 (click pentru detalii)

Proiectul de lege care interzice eutanasia câinilor sănătoși și pune accent pe sterilizare poate deveni lege, dacă este adoptat de Parlament și promulgat de președinte. În alte țări UE, eutanasia este permisă în cazul câinilor bolnavi sau agresivi, dar nu ca metodă de gestionare. 

La nivelul UE nu există o legislație comună privind câinii fără stăpân. Însă România a semnat Convenția Europeană pentru protecția animalelor de companie, prin care își asumă că „nimeni nu trebuie să cauzeze inutil durere, suferinţe fizice sau psihice unui animal de companie”.

Câini transportați sute de km și bani risipiți

Capturările – denumire din lege – au loc în mai multe județe. Câinii sunt aduși sute de kilometri cu duba în adăposturi private precum cele din Giurgiu, Suceava și până recent Vrancea. Sau zeci de kilometri, în Prahova. Dacă cineva vrea să recupereze câinele scăpat pe stradă, trebuie să-l caute în județe îndepărtate. Dacă află unde a ajuns. 

„E vorba și despre cum sunt folosiți banii publici”, spune ea, pentru că transportul face parte din costuri. Consideră că e o „lipsă de controale reale” din partea autorităților locale și naționale. 

Într-o comună din Covasna, de exemplu, Vetmedan a prins 23 de câini, însă firma a transmis către autoritatea locală că a prestat servicii pentru 35, arată documentele văzute de Snoop. Valoarea contractului: 116.000 de ei. 

Câteva dintre localitățile de unde firma medicului Daniel Lazăr a ridicat câini, la sute de km depărtare de comuna Suraia, Vrancea:

• Orașul Techirghiol, Constanța, la 272 km de Suraia – 162.000 euro (810.000 lei),
• Comuna Titești, Argeș, la 342 km – 48.000 euro (240.000 lei), 
• Comuna Voinești, Iași, la 227 km – 85.000 euro (425.000 lei). 

Snoop a întrebat Curtea de Conturi a României dacă a verificat toate unitățile administrativ teritoriale (UAT-uri) care au încheiat contracte cu firma veterinarului Lazăr, ce nereguli a identificat și ce măsuri a luat. Precum și dacă a primit în ultimii ani sesizări. Vom publica răspunsul când îl vom primi.  

Au încercat să-și recupereze câinii de la adăpostul din Suraia

Irina a făcut aproape 200 de km până la adăpostul lui Daniel Lazăr din Suraia. S-a dus în 2024 să recupereze o cățea cu pui, după ce Vetmedan i-a luat din curtea unei fabrici din Ilfov. Tânăra a aflat de la poliția locală unde au ajuns, apoi l-a sunat pe Lazăr.

„Când am ajuns acolo, câinii erau ținuți într-un țarc din afara padocului, vizibil slăbiți și murdari de urină și fecale”, spune Irina. „Cățelușa adultă a început să prezinte semne de jigodie și am pierdut-o după câteva zile.”

În posesia Snoop a ajuns și un video realizat de o femeie, în 2025, în timp ce discuta cu veterinarul Lazăr: „Voi nu sunteți sănătoase și sănătoși la cap! Lăsați câinii pe stradă… Unde-i câinele căruia îi dădeam două sarmale și trei biscuiți?”. 

Reprezentanții ONG-urilor și alți medici veterinari contactați de Snoop atrag atenția că există soluții pentru a preveni ca animalele să ajungă în stradă, de exemplu, controalele frecvente și amenzile de la poliția locală. Pentru lipsa microcipării, care ajută la identificare, amenda e între 5.000 și 10.000 lei. 

„Animalul e conștient, se sufocă” 

Pentru anestezia și eutanasia câinilor fără stăpân se folosesc mai multe substanțe ca sedative sau analgezice puternice, plus cele care duc la stop cardiac.

Vetmedan a achiziționat în special T61, potrivit DSVSA Vrancea. Dacă nu este anesteziat corect sau deloc înainte de eutanasie, „animalul e conștient, se sufocă” și „simte durere”, spun veterinarii consultați de Snoop. Ghidul de eutanasie realizat de Colegiul Medicilor Veterinari subliniază că înainte de injectarea cu T61 „se efectuează obligatoriu anestezia”. 

În posesia redacției au ajuns zeci de fișe ale câinilor eutanasiați de Vetmedan. Substanțele utilizate au fost xilazină și T61. 

Călin, medic veterinar, explică: „Xilazina are doar un efect sedativ și lejer anestezic. Este în general folosită în asociație cu alte molecule pentru a induce o anestezie în adevăratul sens al cuvântului (de exemplu, ketamină). Xilazina nu este suficientă, dacă este luată în calcul bunăstarea animalului”.

Discrepanța din cifre: substanță vs câini eutanasiați DSVSA Vrancea a trimis, în ianuarie, la solicitarea Snoop, facturile cu achizițiile Vetmedan de T61. În 2024, au cumpărat 6.450 ml. În același an, au eutanasiat, conform raportării oficiale făcute de firmă, 6.275 de câini.  Dacă împărțim cantitatea de substanță T61 la numărul de câini, rezultă că s-a folosit o cantitate prea mică, în raport cu numărul de kilograme. Ar fi însemnat ca toți câinii să cântărească puțin mai mult decât un Chihuahua (sau să fie toți numai pui). Cele 86 de fișe de capturare din 2024, ajunse în posesia Snoop, arată că cei mai mulți câini aveau peste 11 kg sau peste 20 kg. În unele fișe, cauza eutanasiei a fost ștearsă cu pastă albă, iar alătură s-a scris: „boală”.

În acest context, am întrebat-o pe Carmen Arsene, președinta Federației Naționale pentru Protecția Animalelor, dacă a solicitat vreodată de la instituțiile publice documente legate de substanțele folosite pentru eutanasie în adăposturile din țară. 

„N-am cerut. Chiar dacă folosesc altceva, ei pun acolo substanțele legale. N-o să spună nimeni că a folosit insecticid (…)”, spune Arsene.

Sunt foarte puține adăposturi care fac eutanasia așa cum este permisă de legislație. Nu există empatie, câinii sunt tratați ca niște obiecte de business.  – Carmen Arsene, președinta Federației Naționale pentru Protecția Animalelor. 

Codul deontologic: „Medicul veterinar se va abţine să practice eutanasia”

„Voi folosi toate cunoştinţele mele profesionale şi ştiinţifice pentru promovarea şi apărarea sănătăţii animalelor, protecţia sănătăţii omului şi a condiţiilor ecologice.” Este o frază parte din jurământul depus pentru înscrierea în Colegiul Medicilor Veterinari. 

„Medicul veterinar se va abţine să practice eutanasia, cu excepţia cazurilor când aceasta pune capăt suferinţelor unui pacient irecuperabil.” — Codul de deontologie medicală veterinară

Mai mult, conform Ghidului de eutanasie realizat de Colegiu, personalul care eutanasiază trebuie să se asigure „că durerea și suferința animalului sunt minime”.  Colegiul Medicilor Veterinari din România nu a răspuns la solicitarea Snoop trimisă de peste două luni despre: numărul sesizărilor primite în legătură cu veterinari care nu au respectat legea și ghidul de eutanasie în cazul câinilor fără stăpân, precum și sancțiunile aplicate. 

Am revenit cu o nouă solicitare în care am întrebat despre medici precum Daniel Lazăr din Vrancea și Valentin Istrate din Giurgiu: dacă au primit sesizări și ce măsuri au luat. Însă Colegiul n-a răspuns nici de această dată. 

Îmi place să cred că nimeni nu își alege profesia asta (veterinar, n.r.) cu gândul că vrea sa eutanasieze animale. Etimologic cuvântul se traduce ca «o moarte bună» și este, aș spune, un act de compasiune pentru animalele în suferință. Dacă există pisici/câini pe străzi, asta este din vina oamenilor, nu este vina lor că sunt nedorite. Este nedrept sa fie eutanasiate. – Teodor, medic veterinar

Andrada Stanciu, care face un doctorat în etica și drepturile animalelor, spune că atunci când „eutanasia e folosită pentru reducerea numărului, se schimbă ecuația morală, mai ales când sunt alte soluții. Devine o logică a eliminării pentru control. Ce exprimă asta despre noi? O lipsă de civilizație”. 

Poliția Română nu are disponibile date numai despre dosarele penale (pentru rele tratament și cruzime) deschise și soluționate privind violențe asupra câinilor. Are despre abuzuri asupra tuturor animalelor. Între 2023 și 2024 au rezolvat 849 de dosare, transmite, pentru Snoop, instituția.

Vetmedan nu este singurul adăpost privat, al unui medic veterinar, care ucide câini pentru bani. 

Aspa Ivets, Giurgiu: zece dosare penale, dar încă eutanasiază pe bani publici 

Soții Florentina și Valentin Istrate, medici veterinari, au fondat Asociația Aspa Ivets în 2015. Acest „animal resort” vrea să arate că „România poate și va reuși să își trateze animalele așa cum alte țări europene au reușit”, adică fără cruzime. Adăpostul lor este în satul Uzunu, județul Giurgiu.

Pe lângă adăpost, Valentin Istrate (52 de ani) e asociat în mai multe firme: de servicii veterinare, de cultivare a cerealelor și de sisteme de securitate. În trecut, a avut și o firmă de construcții. 

Aspa Ivets a eutanasiat cei mai mulți câini – dintre adăposturile private și publice din țară – în ultimii trei ani: aproape 16.000, potrivit Direcției Sanitar Veterinare (DSVSA) Giurgiu. Asta înseamnă 14 câini pe zi. 

• 70% dintre câinii aduși în adăpost au murit prin eutanasie;
• 8% au murit de boli sau alte cauze;
• 21% au fost adoptați. 

Aspa Ivets a sterilizat doar 19% dintre câinii dați spre adopție, cu toate că, prin lege, adăposturile au obligația să facă asta, pentru a opri înmulțirea lor. Este și principala modalitate de reducere a numărului, susținută atât de organizații din țară, cât și din străinătate.

Diana Țurcanu se numără printre persoanele care distribuie poze ale câinilor fără stăpân de pe paginile de Facebook ale organizațiilor. Așa a încercat să găsească o casă pentru o cățelușă din adăpostul Uzunu – care postează online unele animale. Cineva și-a dorit să o adopte. 

„Domnului care voia să adopte nu i se răspundea la telefon. Am sunat și eu, eram intermediară. Încercam să ajut cățelușa să iasă din adăpost. Cu o zi înainte de plecare, mi s-a spus că nu poate fi trimisă, pentru că s-a îmbolnăvit, e sub tratament și o să primim noutăți. Am mai sunat aproximativ o lună, dar nu ni s-a mai răspuns”, spune Diana. 

La Protecția Animalelor din Giurgiu se află în lucru zece dosare penale privind activitatea Aspa Ivets. Au fost deschise în perioada 2020-2025 și se cercetează, transmite poliția din Giurgiu, pentru Snoop: uciderea animalelor cu intenție fără drept, rele tratamente aplicate animalelor, abuz în serviciu, falsul material în înscrisuri oficiale, uzul de fals, exercitarea fără drept a unei profesii sau activități, înşelăciune.

Cu toate astea, adăpostul funcționează în continuare. Până la publicare, polițiștii nu au răspuns de ce. 

De la achiziții publice la „taxa de aderare” plătită de consiliile locale

Asociația din Uzunu oferă servicii de gestionare a câinilor fără stăpâni pentru comune și orașe mici din țară. În sistemul de achiziții publice apar contracte câștigate de Aspa Ivets în valoare totală de 10.225 de euro. Sumele cele mai mari, însă, nu se găsesc aici. 

ONG-ul a găsit o formulă prin care încasează bani publici de la zeci de primării, fără să treacă prin proceduri clasice de achiziție publică. Astfel, sumele primite sunt mai greu de urmărit.  

Aspa Ivets a trimis invitații către consiliile locale ale localităților, cu propunerea de a le scăpa de maidanezi. 49 de consilii locale apar în actul constitutiv al acestei organizații private ca fiind „membre / afiliate”. Unul dintre ele este Negrești-Oaș din Satu Mare, la 656 de km de Uzunu, Giurgiu. 

Toate localitățile au plătit taxe de aderare. Conform documentelor analizate de Snoop, se achită 10 lei pentru fiecare locuitor. Numai din aceste taxe Aspa Ivets a obținut aproape 650.000 euro (peste trei milioane lei). 

De exemplu, Orașul Nehoiu, din Buzău, cu 9.464 de locuitori, a cotizat cu 94.640 de lei, bani publici. Primăria Nehoiu a transmis pentru Snoop că aceste costuri sunt „inferioare celor presupuse de organizarea unui serviciu propriu”.  I-am întrebat dacă o colaborare cu un adăpost din Buzău, oraș aflat la 60 de km distanță, nu ar fi fost mai ieftină, comparativ cu Uzunu, la aproape 200 de km depărtare. Nu au răspuns.

Organizația Aspa Ivets primește lunar sute de mii de lei de la aceste localități, conform documentelor transmise către Snoop de o parte dintre consiliile locale. 34 de consilii au achitat 43.000 de euro (221.000 de lei) doar în noiembrie 2023. Sunt incluse salariile angajaților Aspa, chiria, „cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații”. 

Unele localități, precum orașul Nehoiu, comunele Berca și Cumpăna din Buzău, respectiv Constanța, nu știu câți maidanezi au fost prinși de sutele de mii de lei plătite către Aspa. 

1,3 milioane euro de la zece localități 

Un expert în achiziții publice consultat de Snoop spune că nu a mai auzit până acum de astfel de aderări. 

Curțile de conturi din diverse județe au interpretat diferit aderarea și plățile consiliilor locale către Aspa Ivets. Curtea de Conturi Giurgiu a scris, în raportul de audit, că o comună din județ a încălcat legea privind gestionarea câinilor fără stăpân. Și că aderarea și plățile au însemnat neasigurarea „unor servicii publice în condiții de competență şi de utilizare eficientă, economicoasă şi eficace a fondurilor publice”. Dar Curtea de Conturi Argeș a considerat că: „plățile au fost în acord cu prevederile legale”.  

Am transmis o solicitare la Curtea de Conturi a României în legătură cu aderarea localităților la Aspa Ivets și banii cheltuiți. Vom publica răspunsul când îl vom primi.

Aspa Ivets ne-a răspuns că ne va contacta, dacă va dori să transmită un punct de vedere.

Raportul unei deputate, despre cazurile Suraia și Uzunu: „câini decedați în țarcuri” (click pentru detalii)

Cazurile Suraia și Uzunu, Giurgiu, au ajuns și la urechile politicienilor. Aurora Tasica Simu, fostă deputată POT, în prezent neafiliată, a vizitat cele două adăposturi. În 2025, a scris într-un raport. 

Despre Uzunu:  

– „Constrângere pentru semnarea unui regulament intern care interzice fotografierea/filmarea în ciuda faptului cã se presteazã un serviciu de utilitate publică, plătit din fonduri publice;

– Constatări directe: câini scheletici, găsirea unui câine în stare imposibilã de a se mișca, scheletic – cu nevoie de îngrijiri medicale urgente – care a fost ignorat total;

Despre Suraia: 

– Doi câini preluați direct de la proprietar au fost declarați, în mod fals, ca fiind capturați de pe domeniul public. 

– Au fost identificați câini decedați în țarcuri, câini cu răni și plăgi deschise, aflați într-o stare avansată de boală și suferință (răni deschise la cap, la gât, la lăbuțe, la urechi);

Veterinar din Prahova: „Animalele fără stăpân sunt o plagă pentru societatea modernă și trebuiesc eutanasiate”

Un alt adăpost cu un număr mare de eutanasii și contracte din bani publici este al medicului veterinar Emilia Herescu. Între 2018 și ianuarie 2026, firma sa, Heremy Animal Med SRL, a câștigat contracte de peste 1,4 milioane de euro. 

În ultimii trei ani, a eutanasiat 81% dintre câinii pe care i-a adus în adăpostul său din orașul Boldești-Scăeni, Prahova. DSVSA Prahova a făcut trei controale în acești ani și nu a identificat nereguli, a transmis autoritatea la solicitarea Snoop. 

Herescu deține și o farmacie pentru uz uman, potrivit Termene.ro. Aceasta a semnat, în 2013, un memoriu trimis Camerei Deputaților, în care scria: „Animalele (câini, pisici) fără stăpân semi-sălbăticite sunt o plagă pentru societatea modernă și trebuiesc eutanasiate”. 

Încă din 2010, presa locală a relatat cum Emilia Herescu eutanasia maidanezi în adăpostul său privat în perioada în care era președintele Colegiului Medicilor Veterinarilor Prahova, instituție care ar trebui să controleze activitatea medicilor.  

În 2025, o femeie a discutat cu Herescu pe WhatsApp despre recuperarea a două cățelușe. Într-o zi i-a spus că poate merge să le ia, ziua următoarea a anunțat-o că una dintre ele a murit. (Cum s-a întâmplat și în cazul lui Mihai, care urma să meargă în Vrancea).

„Mi s-a spus că a murit subit, nu se știe din ce cauze”, spune femeia pentru Snoop. Pe cealaltă „am scos-o din adăpost în stare critică, a fost pe tratament cu antibiotic”. 

Contactată de Snoop, veterinarul Emilia Herescu nu a răspuns direct la întrebări, însă a oferit un punct de vedere:

„De ce doar despre eutanasiere vreți să vorbiți? Trebuie să faceți un subiect despre gestionarea echilibrată a câinilor cu și fără stăpân. Autoritățile nu aplică legea, nu se dau sancțiuni stăpânilor pentru nemicrocipare, pentru nesterilizare. Oamenii nu vor să-i sterilizeze”. 

Despre câinii eutanasiați în adăpostul său spune: „I-am promovat, au fost și adoptați. Am cățeluși în adăpost care fac un an. Dar nu putem face față. (…) Fiind medic veterinar, nu mă interesează că nu se mai capturează, eu am meseria în mână”. 

Imperiul veterinarilor din Suceava 

În nordul țării, în județul Suceava, funcționează „Imperiul cățeilor”. Este al Asociației „Un nou început, o nouă viață”, din comuna Berchisești. 

Îl administrează veterinarul Cătălin Țăran. Terenul pe care se află le aparține părinților săi. Asociația a fost înființată în 2023 și de atunci a obținut contracte în valoare de 500.000 euro. 

În timp ce eutanasiază câini în adăpostul familiei, Cătălin Țăran este și angajat ca inspector la DSVSA Suceava, instituția responsabilă de controale. Tatăl său este director adjunct la DSVSA, iar mama lui e primarul PSD al comunei Berchisești. 

Contactat de Snoop, Mihai Voloșeniuc, directorul instituției, spune că nu este în măsură să stabilească dacă este sau nu conflict de interese. Precizează că ANSVSA, nu direcția județeană, numește directorii și că și-a informat superiorii despre familie și adăpostul din Berchisești. Iar Cătălin Țăran nu merge în inspecții în propriul adăpost, potrivit conducerii. 

În mai puțin de trei ani, la adăpost s-au înregistrat:

• 469 eutanasii;
• 1029 decese de boli sau alte cauze (40%);
• 611 adopții.

DSVSA Suceava transmite că a făcut șapte controale și că nu a avut nimic de sancționat. Contactat de Snoop, veterinarul Cătălin Țăran a spus inițial că a intrat într-o zonă fără semnal, apoi, că răspunde la întrebări doar față în față, însă a refuzat propunerea de video call. 

Eutanasieri pe bandă rulantă și în alte județe 

În Vaslui, Asociația „Sprijină câinii” a obținut contracte de milioane de euro și a eutanasiat peste 9.000 de animale, conform DSVSA Vaslui, în ultimii trei ani. Deși, din 23 octombrie 2025, asociația nu mai avea dreptul să facă asta, un control al DSVSA a constatat că „au fost eutanasiați și incinerați 111 câini”. 

La Codlea, în județul Brașov, PressOne a documentat, în toamna lui 2025, eutanasierea câinilor dintr-un adăpost privat „sub comanda unui veterinar sancționat pentru cruzime”. Am întrebat poliția din Brașov dacă a deschis vreun dosar penal, însă instituția a refuzat să ofere un răspuns.

DSVSA Brașov a transmis, inițial, la solicitarea Snoop că la Codlea „sunt respectate procedurile referitoare le aspectele tehnice privind eutanasierile”. Ulterior, i-am întrebat dacă nu au găsit probleme la controale. Au revenit spunând că animalele nu au fost cântărite înainte de eutanasie, astfel încât să le fie injectată cantitatea potrivită de substanță. Doar li s-a estimat greutatea. Și că au sancționat adăpostul cu 30.500 de lei. 

La Târgu Jiu, oameni din mai multe județe s-au adunat în 2024 să protesteze față de eutanasiile din adăpostul public din oraș. Într-o singură zi, 60 de câini au primit injecția letală. Ulterior, poliția din Gorj a deschis un dosar penal.  

Au reacționat atunci persoane publice precum Oana Pellea, dar și politicieni. Nicu Ștefănuță, vicepreședintele Parlamentului European, a transmis un mesaj: „Voi lupta, din Parlamentul European, ca eutanasierea în masă a animalelor fără stăpân să fie interzisă”. Înainte de publicare, Ștefănuță nu a răspuns, pentru Snoop, ce a mai făcut în acest sens. 

Snoop va urmări desfășurarea subiectului și reacțiile autorităților.

Foto deschidere: Colaj Ion Mateș
Editor: Iulia Roșu
Video și infografice: Răzvan Luțac