- Un raport ONU, publicat pe 20 octombrie 2025, intitulat „Genocidul din Gaza: o crimă colectivă”, numește România între țările care au făcut cele mai multe exporturi militare către Israel în ultimii doi ani. Peste 70 de mii de palestinieni, între care 20 de mii de copii, au fost uciși.
- Deși autoritățile de la București refuză să comunice transparent despre relația comercială cu Israelul de la începutul războiului, ministrul de Externe israelian s-a declarat recunoscător „față de sprijinul constant pe care România l-a acordat Israelului pe durata războiului”.
- În paralel cu fluxul de produse militare România-Israel, relația politică bilaterală a fost consolidată și prin contacte oficiale la cel mai înalt nivel. Astăzi, o delegație condusă de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, își încheie vizita în Israel, unde s-a întâlnit inclusiv cu premierul Benjamin Netanyahu.
- Notă: Snoop a analizat o bază de date oficială a Guvernului israelian cu peste 17.500 de înregistrări de importuri din România și zeci de coduri vamale. Astfel că numărul total al exporturilor militare făcute în 2025 este, cel mai probabil, mai mare.
Transporturi cu avioane Tarom și HiSky
Snoop a intrat în posesia unor documente oficiale care detaliază 29 de zboruri care au plecat din România și au ajuns la Elbit Systems, în Israel, în 2025. Majoritatea sunt de „spare parts” (piese de schimb sau componente, n.r.) și au plecat de la subsidiarele din țară ale companiei israeliene și de la firma G.R.R. International, parteneră a Israelului.
Zboruri comerciale ale Tarom și HiSky au avut în cală nu doar bagajele pasagerilor, ci și componente care au ajuns la cea mai mare companie privată de armament din Israel.
Ministerul Transporturilor, în a cărui subordine se află Tarom, a confirmat practica transportului de componente militare cu zboruri civile.
Într-un răspuns pentru Snoop, instituția a precizat că „în cazul în care produsele specificate ca «spare parts» se încadrau în categoria «armament, tehnică de luptă, materiale periculoase și orice alte tipuri de încărcătură care, prin natura lor, pot afecta securitatea națională a României», precizăm că Tarom a deținut autorizare de transport în acord cu prevederile HG 859/2021 pentru toate cursele menționate”.
Snoop a transmis mai multe întrebări și către conducerea Tarom, în data de 5 noiembrie 2025. Deși un reprezentant al companiei ne-a comunicat că va răspunde în scris, până la publicarea acestui articol nu am primit răspuns.
În tot acest circuit, controlul pare fragmentat. ANCEX a subliniat că nu deține informații despre zborurile comerciale folosite, invocând faptul că firmele exportatoare nu au obligația legală de a raporta prin ce mijloace își livrează produsele militare.
| România nu este însă singura țară care trimite produse către Elbit cu avioane de linie. Investigații internaționale au dezvăluit astfel de practici în Grecia și Australia. Recent, Reporters United din Grecia a scris despre o companie aeriană care operează regulat zboruri comerciale pe ruta Atena-Tel Aviv și care a făcut mai multe transporturi de materiale cu utilizare militară, declarate oficial drept „bunuri comune”. |
Din cele 29 de zboruri identificate de Snoop din România, 21 au fost făcute de o singură companie, G.R.R. International, în perioada iulie–noiembrie 2025. Toate bunurile au ajuns în Israel, la Elbit. 19 zboruri au fost operate pe curse Tarom, iar două de compania HiSky.
Cele mai multe exporturi au fost de „spare parts”, iar unul de „fin assy” (abrevierea de la fin assembly, n.r.). Acest termen tehnic desemnează, conform nomenclatoarelor de armament, ansamblurile de tip aripă/stabilizator, componente critice pentru controlul traiectoriei rachetelor sau proiectilelor dirijate.
Compania deținută de un fost director Romarm
Potrivit datelor de pe portalul Termene.ro, G.R.R. International are ca principal obiect de activitate „operațiuni de mecanică generală” și produce, între altele, „componente pentru sisteme aeriene militare, terestre și optice”. Activează în Râșnov și în Moieciu de Jos, Brașov.
Compania a fost înființată în 2017 și este deținută în continuare de Ioan Gîrbacea, fost director al Romarm, Marcu Rosenthal, cetățean israelian care a avut diverse funcții de conducere în cadrul Elbit Systems, și un alt om de afaceri israelian – Alon Rosental.
În 2024, cifra de afaceri a companiei a fost de peste 17,2 milioane de lei (3,3 milioane euro).
Contactat de Snoop, asociatul și administratorul Ioan Gîrbacea a declarat că „dacă aveți documente oficiale (despre exporturile în Israel, n.r.) înseamnă că oficial s-a întâmplat acest lucru”.
Gîrbacea confirmă că firma sa face componente pentru industria militară, care pot avea dublă utilizare: civilă și militară.
„Noi nu livrăm produse militare, ci niște componente ce pot fi puse la produse militare.”
Întrebat dacă știe care dintre componentele pe care le livrează sunt folosite în scopuri civile și care militare, Gîrbacea spune că „pe noi nu ne interesează, noi primim o comandă, noi avem autorizație, ANCEX hotărăște dacă se livrează sau nu. Noi nu livrăm nimic fără aprobare”.
„Eu sunt un furnizor, Israelul e un client, iar eu respect toată legislația, pe mine nu mă interesează ce face clientul cu produsul” – Ioan Gîrbacea
Administratorul companiei românești a precizat și că multe din transporturile către Israel au fost făcute pe comenzi plasate în trecut.
Compania israeliană care își face reclamă la drone ucigând un palestinian
Pe site-ul oficial, G.R.R. International precizează că este „furnizor acreditat pentru acționarii EuroSpike, Rafael, Rheinmetall și Diehl Defence”. Gîrbacea susține, în discuția cu Snoop, că de „câțiva ani nu am mai livrat pentru Rafael”.
Rafael Advanced Defense Systems este o companie de stat din Israel, considerată unul dintre cei mai inovatori furnizori de tehnologie militară din lume. Cele mai cunoscute produse ale lor sunt sistemul antirachetă Iron Dome și rachetele Spike.
EuroSpike – cu care G.R.R. colaborează – este un joint venture între Rafael și cei doi giganți germani – Rheinmetall și Diehl Defence – și are ca misiune producția și vânzarea rachetelor israeliene Spike către țările NATO din Europa.
Compania israeliană Rafael riscă să piardă o finanțare europeană de 440.000 de euro după ce, în 7 iulie, a publicat pe platforma X un clip de promovare în care o dronă Spike Firefly ucide un civil neînarmat, care mergea pe stradă în nordul Fâșiei Gaza. Clipul a stârnit indignare publică pe rețelele sociale și a fost ulterior eliminat de compania Rafael, dar nu înainte ca acesta să fie descărcat și redistribuit.
Detaliem în continuare alte nouă transporturi făcute cu zboruri comerciale. Cele mai multe au plecat de la Elmet, din Bacău, o subsidiară a companiei israeliene Elbit. Reprezentanții Elmet și Elbit nu au răspuns solicitărilor repetate ale jurnaliștilor Snoop de a comenta informațiile prezentate în articol.
Peste 35 de milioane de euro din exporturi militare
Pe lângă documentele ajunse în posesia Snoop, am vrut să aflăm câte exporturi militare a făcut România către Israel anul trecut și care a fost valoarea lor totală. În lipsa unui răspuns oficial din partea autorităților române, așteptat mai bine de trei luni, am analizat toate importurile înregistrate în 2025 din România publicate pe site-ul oficial al Autorității Fiscale israeliene.
Majoritatea exporturilor pe care am putut să le încadrăm din surse oficiale la bunuri militare au ajuns pe Ben Gurion, cel mai mare și mai aglomerat aeroport al Israelului.
În total, Snoop a identificat 58 de transporturi militare provenite din România, cu o valoare de aproximativ 35,2 milioane de euro. Suma reprezintă doar „vârful aisbergului”, deoarece nu include numeroasele exporturi de produse și tehnologii cu dublă utilizare (dual use): atât în scopuri civile, cât și militare sau de securitate.
Prin comparație, anul trecut, conform datelor publicate de MAE, după mai multe solicitări Snoop, România a exportat în Israel bunuri militare în valoare totală de 75,8 milioane de euro.
Așadar, analiza Snoop nu oferă o imagine completă a exporturilor militare făcute de România în Israel în 2025. După cum arată și Shadow World Investigations, organizație de investigație și advocacy care se concentrează pe comerțul mondial cu arme, nu toate codurile vamale sunt suficient de specifice pentru a separa categoriile militare de cele civile.
Mai mult, baza aeriană Nevatim – un punct strategic prin care Israelul primește echipamente militare – lipsește complet din raportările oficiale, ceea ce sugerează că o parte din livrări rămâne „invizibilă” statistic.
Controlul exporturilor, „un exercițiu de PR”
Dintre zecile de coduri vamale analizate, Snoop a identificat patru care, conform EU Common Military List și experților, sunt folosite pentru exportul și importul de bunuri militare.
În topul exporturilor României către Israel, de anul trecut, 30 de livrări au fost încadrate la codul tarifar vamal 93069090. Deși acest cod face parte din capitolul general destinat armamentului greu (93, secțiunea XIX): bombe, grenade, torpile, mine, rachete, cartușe, proiectile și muniții de război similare și părți ale acestora, el este clasificat generic drept „altele”.
O ambiguitate care maschează natura exactă a echipamentelor militare livrate în plin conflict, după cum explică pentru Snoop Andrew Feinstein, investigator și analist al industriei globale de armament, director al organizației Shadow World Investigations.
„Realitatea este că poți încadra un produs sub un cod complet non-militar, apoi utilizatorul final poate face cu el ce vrea. Nu există niciun control real asupra a ceea ce se întâmplă, de fapt, cu aceste bunuri. Așa că, din nou, codurile sunt doar o fațadă”, spune Feinstein, în dialog cu Snoop.
Reglementările privind controlul exporturilor de armament sunt prezentate drept un mecanism prin care statele ar demonstra că produc și vând arme și muniție „responsabil”, atât în fața propriilor cetățeni, cât și a comunității internaționale, punctează Andrew Feinstein.
În realitate, însă, aceste reguli funcționează adesea ca „un exercițiu de PR”. În loc să oprească efectiv fluxul de arme, ele sunt folosite pentru a masca decizii discutabile și pentru a face acceptabile, din punct de vedere legal, exporturi care altfel ar ridica semne de întrebare, mai explică Feinstein, cu o experiență de 25 de ani de investigații în comerțul cu arme.
Mai multe rapoarte realizate de organizații de monitorizare a comerțului cu arme și grupuri pentru drepturile omului, având scopul de a documenta fluxul real de armament din Canada, Germania, Franța și Marea Britanie către Israel, arată cum livrările de arme sunt camuflate sub coduri vamale neutre. Unul dintre ele este 93069090 – categorie care este clasificată de experți drept încărcătură militară de înaltă periculozitate.
Conform experților cu care Snoop a discutat, sub acest cod au loc exporturi de arme și muniții care, cel mai probabil, au o utilitate militară sau de securitate. Ele pot fi folosite însă și de către poliție sau în poligoane.
Surse din Armata Română și de la Autoritatea Vamală au confirmat pentru Snoop, sub protecția anonimatului, că și România exportă sub acest cod bunuri militare. Valoarea totală a celor 30 de exporturi din România spre Israel sub acest cod tarifar se ridică la aproximativ 33 de milioane de euro*.
| *Dintre cele 30 de exporturi sub codul 93069090 înregistrate în 2025, șase includ și costuri logistice, cum ar fi transportul, iar suma se ridică la 945.000 de euro. Așadar, e greu de dedus prețul plătit strict pentru marfă. Dacă le-am exclude pe acestea șase, suma exactă plătită de Israel exclusiv pentru bunuri militare provenite din România este de 32,7 milioane de euro. |
Exporturi exclusiv militare
Pe lângă muniție, România a livrat Israelului în 2025 și tehnică blindată. Au fost înregistrate 22 de exporturi ce vizează „tancuri și alte vehicule blindate de luptă, motorizate, prevăzute sau nu cu armament, și părți ale acestor vehicule”. Valoarea acestor transporturi se ridică la peste 2,25 de milioane de euro.
Lista exporturilor militare identificate de Snoop este completată de livrări mai mici, dar specifice arsenalului de război:
- Piese de schimb: Patru transporturi de „părți și accesorii pentru arme de război”, în valoare de aproximativ 80.000 de euro.
- Muniție și focoase: Două livrări de „cartușe, carcase și focoase”, totalizând circa 112.500 de euro.
Peste 100 de exporturi cu „dublă utilizare”: tehnologie civilă cu potențial militar (click pentru detalii)
Pe lângă armamentul propriu-zis, Snoop a identificat peste 100 de exporturi de produse reglementate prin regimul „dual-use”. Teoretic, acestea pot fi folosite în scopuri civile, însă natura lor tehnică le face esențiale și pe câmpul de luptă. Valoarea totală a acestora depășește 3 milioane de euro.
Iată cele mai relevante categorii identificate:
Echipamente radar și telecomandă: Cele mai multe exporturi identificate de Snoop, respectiv 51, au fost de „radar, aparate de ajutor pentru radionavigație și aparate de telecomandă, aparate de telecomandă prin radio” (cod 85269200). Valoarea transporturilor a fost de peste 480.000 de euro.
Componente aeronautice și drone: Aceasta este categoria cea mai valoroasă. Am identificat 39 de transporturi de „piese și componente de avioane, de elicoptere sau de drone” (cod 88073000), însumând peste 2,3 milioane de euro.
La acestea se adaugă 6 exporturi de „trenuri de aterizare și părți ale acestora pentru avioane, elicoptere sau drone” (cod 88072000) și 3 exporturi de „elice și rotoare și părțile acestora pentru aeronave militare – avioane, elicoptere sau drone” (cod 88071000). Valoarea lor totală e de aproximativ 140.000 de euro.
Sisteme de ochire și optică de precizie: România a trimis în Israel 15 transporturi de „părți și accesorii pentru instrumente și aparate optice, inclusiv pentru sisteme de ochire, sisteme de ghidare și navigație” (cod 90139000), în valoare de 400.000 de euro. Alte două livrări specifice, de circa 260.000 de euro, au vizat instrumente optice folosite special pentru a crește precizia focului (cod 90131000).
Tehnologie laser: Patru transporturi au vizat „lasere și alte dispozitive și instrumente optice” (cod 90138090), totalizând 21.000 de euro.
*Notă privind costurile: În datele analizate, valoarea declarată de Israel include uneori și costuri logistice sau taxe, fapt ce face dificilă separarea prețului net al mărfii pentru aproximativ o treime din transporturi.
România, printre țările care „au ajutat Israelul să comită genocid”
În raportul recent al Națiunilor Unite care analizează genocidul din Gaza, România se află printre statele care au furnizat piese, componente și armament Israelului „printr-un sistem opac care ascunde transferurile, inclusiv transferurile de produse cu «dublă utilizare» și transferurile indirecte”.
„Între octombrie 2023 și octombrie 2025, 26 de state au trimis cel puțin 10 transporturi de «arme și muniții» (Codul SA 93) către Israel, printre cele mai frecvente fiind China, inclusiv Taiwan, India, Italia, Austria, Spania, Cehia, România și Franța”, se menționează în document.
Controlul exporturilor de armament în Spania, unde a fost interzis, a ajuns în anchete penale (click pentru detalii)
În octombrie, Înalta Curte a deschis o anchetă împotriva companiei siderurgice Sidenor, suspectată că ar fi vândut oțel către Israel Military Industries, subsidiară a Elbit Systems, fără autorizație guvernamentală, informează Reuters.
Instanța susține că directorii companiei „au mers mai departe cu tranzacția știind că firma cumpărătoare produce arme grele și ușoare și că materialul urma să fie folosit pentru fabricarea de arme”. Dosarul vizează inclusiv acuzații de contrabandă și complicitate la crime împotriva umanității, fiind una dintre primele anchete penale declanșate după ce Spania a interzis explicit vânzarea de arme și materiale pentru armament către Israel.
Raportul amintește și de Tratatul privind Comerțul cu Arme (ATT), pe care România l-a semnat în 2013, și care interzice transferurile de armament și alte transferuri legate de domeniul militar atunci când se știe că bunurile vor fi utilizate în crime împotriva umanității.
De asemenea, tratatul impune efectuarea unor evaluări pentru a preveni transferurile acolo unde există riscuri majore la adresa păcii și securității internaționale sau riscuri de încălcări grave ale drepturilor omului și ale dreptului umanitar internațional. Interdicțiile se aplică și transportului în tranzit și transbordării.
MAE: „Am analizat riguros”
Întrebat dacă a existat sau nu la nivelul ANCEX și MAE o reevaluare a modului în care sunt acordate licențele de export după începerea războiului din Gaza, Ministerul a transmis că „având în vedere evoluțiile din regiune, am analizat riguros toate solicitările de licență, conform criteriilor europene și naționale”.
Ministerul a mai precizat pentru Snoop că toate cererile de licență pentru exportul de produse militare sunt analizate pe baza regulilor Uniunii Europene, precum și a altor acorduri internaționale importante, inclusiv Tratatul privind Comerțul cu Arme (ATT).
„Fiecare cerere de licență se analizează individual, iar evaluarea are în vedere, în primul rând, respectarea destinației și a utilizării finale, implicațiile politice, riscul de deturnare, respectarea embargourilor ONU/UE/OSCE, precum și angajamentele internaționale ale României.” – MAE
Vizita lui Grindeanu în Israel
În timp ce Bucureștiul invocă „analize riguroase” în ce privește fluxul de bunuri militare spre Israel, fără a oferi detalii, alte state europene au acționat deja. Slovenia a suspendat complet livrările, în timp ce puteri precum Germania, Marea Britanie și Italia au impus restricții asupra exporturilor militare către Israel, pe fondul acuzațiilor de încălcare a dreptului umanitar.
În contextul în care alte state europene au adoptat măsuri restrictive față de Israel, România a ales să mențină și să consolideze relațiile politice și economice.
Între 3 și 5 februarie 2026, președintele Camerei Deputaților (CD), Sorin Grindeanu, a efectuat o vizită oficială în Israel, însoțit de o delegație parlamentară în care s-au aflat și Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și Alina Gorghiu, vicepreşedinta Comisiei pentru politică externă a CD.
În cadrul vizitei, delegația lui Grindeanu s-a întâlnit, printre alții, cu președintele Isaac Herzog și cu premierul Benjamin Netanyahu. Înainte, Grindeanu a declarat, citat de News.ro, că Israelul reprezintă „un partener esențial pentru România în dezvoltarea proiectelor economice, de apărare și de cercetare-dezvoltare”.
Autoritățile române refuză să comunice
Deși Snoop a identificat zeci de transporturi de produse cu „dublă utilizare”, dimensiunea reală a acestui flux rămâne secretă, fiind controlată exclusiv de MAE. Rapoartele ONU avertizează că tocmai aceste categorii – aeronave militare, drone, vehicule terestre și articolele cu dublă utilizare – sunt „cel mai greu de urmărit”, permițând ascunderea exporturilor de război sub etichete civile.
Andrew Feinstein, care a investigat zeci de ani comerțul ilegal de arme, susține, într-un dialog cu Snoop, că „dual-use este folosit foarte des pentru a ascunde echipamente despre care este evident că vor fi utilizate în scopuri militare”.
„Este folosit mai ales în cazul țărilor aflate sub embargo de armament și al țărilor implicate în conflicte armate (…) folosirea codurilor dual-use este extrem de răspândită în rândul celor care importă în Israel. Pentru că astfel pot susține că au exportat bunurile ca dual-use și că a existat un acord – chiar dacă nu unul scris – conform căruia acestea urmau să fie folosite exclusiv în scopuri civile.”
Ministerul de Externe a transmis pentru Snoop că raportul pentru primul semestru privind exporturile militare ale României este în curs de finalizare și urmează să fie publicat pe site-ul ANCEX. Departamentul a publicat datele pe 2024 abia în octombrie anul trecut, și asta doar după presiunile repetate ale Snoop. Instituția a abandonat practica raportărilor trimestriale după începerea conflictului din Gaza.
Raportul confirmă că Israelul a devenit principalul beneficiar al armamentului românesc în 2024, cu un total de 75,8 milioane de euro – o creștere cu aproape 17 milioane de euro față de anul precedent.
Ministra de Externe, Oana Țoiu, a transmis că va trimite un răspuns pe această temă, pe care nu l-a oferit până la publicare. Instituția pe care o conduce nu a vrut să comunice dacă s-a făcut sau nu o reevaluare a acordării licențelor de exporturi militare către Israel după 2023 pentru a se asigura că bunurile trimise nu sunt folosite pentru a ucide civili palestinieni.
Refugiați palestinieni ajunși în România
În septembrie 2025, într-un interviu la Europa FM, ministra de Externe a subliniat că România are „o relație de lungă durată cu Israel, pe care vrem să ne-o păstrăm și să o întărim”. „Pe de altă parte, în momentul ăsta nu putem să închidem ochii la ce se întâmplă în Fâșia Gaza. Este o situație umanitară gravă. În Gaza au fost uciși oameni nevinovați”, a mai spus Țoiu.
Ministra a subliniat în declarațiile publice și că România a sprijinit populația civilă din Fâșia Gaza și a efectuat mai multe operațiuni de evacuare medicală.
La finalul anului trecut, Wall Street Journal a publicat un documentar în care a prezentat poveștile mai multor familii din Gaza evacuate de statul român. În timp ce unele țări din Europa au refuzat să preia răniți din Gaza, România ia inițiativa și-și folosește propriile avioane militare pentru a transporta pacienți inclusiv în alte țări europene, se arată în documentar.
„Din 30 septembrie 2024, am efectuat 10 misiuni și am adus 108 pacienți și 271 de însoțitori. Din aceștia, în România am păstrat 52 de pacienți și 136 de însoțitori” – Raed Arafat, coordonatorul Departamentului pentru situații de Urgență, pentru WSJ.
Ministru israelian mulțumește României pentru „sprijinul constant” din război
În prezent, există un armistițiu între Israel și Hamas semnat de pe 10 octombrie, însă aproape 500 de palestinieni, inclusiv copii, au fost uciși în această perioadă. Cele mai recente atacuri ale Israelului au avut loc ieri, pe 4 februarie, când cel puțin 20 de palestinieni au fost omorâți, iar alți 40 au fost răniți, potrivit BBC.
În ziua în care premierul Netanyahu ordona bombardamente în Fâșia Gaza care au dus la uciderea a peste 100 de palestinieni, ministrul de Externe israelian, Gideon Sa’ar, se afla într-o vizită în România, unde s-a întâlnit cu mai mulți oficiali, între care președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan și ministrul de Externe Oana Țoiu.
Într-un comunicat al Ambasadei Israelului în România, se menționează că ministrul Sa’ar și-a exprimat recunoștința „față de sprijinul constant pe care România l-a acordat Israelului pe durata războiului, precum și față de decizia României de a adopta o poziție fermă împotriva propunerilor Uniunii Europene de a sancționa Israelul”.
În contextul crizei umanitare din Gaza, unde peste un milion de oameni trăiesc în corturi în plină iarnă, Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, a propus măsuri restrictive dure, inclusiv suspendarea parțială a Acordului de Asociere UE-Israel.
România a ales să facă parte dintr-un grup restrâns de state, alături de Ungaria și Cehia, care s-au opus activ acestor sancțiuni. Această „poziție fermă” menționată de oficialii israelieni explică, în parte, de ce fluxul de armament și produse militare dinspre România a putut continua fără impedimente politice majore, în ciuda avertismentelor ONU.
Au contribuit Ștefan Cândea, jurnalist, și Sorin Tamaș, programator.
Documentele au fost obținute în colaborare cu ziariștii irlandezi de la On The Ditch și ziariștii greci de la Reporters United.
Foto deschidere: colaj Ion Mateș