UPDATE ora 10:00. Deși inițial nu a răspuns mesajelor reporterilor Snoop, Sacha Dragic, CEO-ul Superbet, ne-a contactat după publicare:
„De obicei nu comentez, dar Edi Koler e un prieten de peste 25 de ani și cu care am lucrat foarte mult înainte să devină deputat. Nu avem aceleași ideologii politice și niciodată nu am avut, dar asta nu a împiedicat o relație de prietenie și încredere.
Ca consilierul meu, Edi a avut contribuții foarte importante în multe variate proiecte Superbet. Nu voi mai da alte comentarii pe tema aceasta.”
- Conform declarației de avere a lui Eduard Virgil Koler, funcția de consilier i-a fost plătită și în anul 2024 cu 290.000 de lei, echivalentul a 58.000 de euro. În total, deputatul AUR a primit de la Superbet circa 300.000 de euro.
- În 2023, George Simion cerea interzicerea industriei jocurilor de noroc în România. Ca partid, AUR nu a cerut interzicerea jocurilor de noroc. Dintre țările europene doar Kosovo le interzice total.
- Nu interzicerea industriei, ci reglementarea publicității la jocurile de noroc este, însă, practicată pe cale largă în UE, mai ales în zona TV, online și sponsorizări în sport.
- O recentă inițiativă legislativă a AUR, semnată și de Koler, susține ca păcănelele, cazinourile și pariurile offline să fie organizate exclusiv în stațiuni turistice.
- Deputatul Koler conduce azi o mașină de lux, BMW XM, care nu apare în declarația de avere. Susține că este închiriată de la o firmă. Snoop a descoperit că societatea comercială este pe numele mamei sale în vârstă de 75 ani.
Eduard Virgil Koler, 50 de ani, este la primul mandat de parlamentar. A fost ales pe listele AUR în decembrie 2024, în circumscripția Mehedinți. Este membru în Comisia pentru buget, finanțe și Comisia pentru Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională.
În interviuri se prezintă ca un tânăr om de afaceri, „sătul de politica PSD și cea a PNL”.
Simultan consilier local PMP și consilier al șefului Superbet
Înainte de a adera la AUR, Eduard Virgil Koler a fost consilier local PMP, în Drobeta Turnu Severin. Simultan, Koler a fost și consilierul președintelui Superbet, cel mai mare operator de jocuri de noroc și pariuri sportive din România. Actualul deputat AUR a încasat în 2024 peste 290.000 de lei (58.000 de euro).
Relația lui Koler cu Sacha Dragic, CEO-ul Superbet, este una „de prietenie veche”, conform descrierii deputatului AUR, într-o declarație pentru Snoop.
Conform CV-ului depus la Camera Deputaților, Eduard Virgil Koler a fost consilierul președintelui Superbet din 2019 până în februarie 2023. În declarația de avere, Koler a consemnat că a lucrat pentru CEO-ul Superbet inclusiv în 2024, an la finalul căruia a devenit parlamentar.
În perioada 2020-2024, colaborarea cu firma de pariuri i-a adus actualului deputat AUR aproape 1,5 milioane de lei, echivalentul a 300.000 de euro. Salariul mediu lunar a fost de aproape 5.000 de euro net, vreme de 5 ani.
„L-am cunoscut la Orșova pe Sacha Dragic”
În ultima declarație de avere, din iunie 2025, Eduard Virgil Koler a scris că a fost împrumutat de Sacha Dragic cu 120.000 de euro. Împrumutul a fost luat anul trecut și are termen de rambursare în 2026.
„L-am cunoscut la Orșova pe Sacha Dragic. Mi-a propus să fiu consilierul domniei sale”, a explicat Koler pentru Snoop.ro.
„Sacha Dragic este un vechi prieten de-al meu, care produce 450 de milioane de euro taxe și impozite în fiecare an. Este unul dintre cei mai mari oameni de afaceri ai României și sunt mândru că am putut să lucrez cu el și voi lucra cu el cât timp voi putea”, a spus Eduard Virgil Koler.
Koler susține că, spre deosebire de alți politicieni, nu este de acord cu interzicerea jocurilor de noroc și închiderea afacerilor din acest domeniu.
„Jocurile de noroc sunt un cod CAEN din România. Aduc 3 miliarde pe an statului român. Eu zic că este suficient. Personal, cred că nicio firmă din România, indiferent de codul ei de activitate, atât timp cât are un cod CAEN corect, stabilit prin lege, nu trebuie închisă. Sunt lucruri care ar trebui delimitate, ar trebui un cod CAEN pentru pariurile sportive, ar trebui un cod CAEN pentru alte jocuri de noroc”, a spus deputatul AUR.
Taxele și impozitele de la industria jocurilor de noroc, conform surselor guvernamentale, au fost în 2024 de 5 miliarde de lei.
Pentru ca firmele să poată plăti taxe de 5 miliarde de lei (1 miliard de euro), ele încasează 12,5 miliarde de lei (2,5 miliarde de euro), sumă care include conform BNR doar plățile cu cardurile pentru jocurile online de noroc.
În intervalul ianuarie-iunie 2025, românii au jucat aproximativ 5,5 miliarde de lei la jocurile de noroc, ceea ce echivalează cu bugetele anuale cumulate ale ministerelor Justiției și Culturii, conform datelor de la INS.
| În România nu există studii care să estimeze și costurile socio-economice (indirecte) ale jocurilor de noroc: pierderile jucătorilor, costurile comunității, scăderea productivității, adicțiile asociate, cheltuieli cu sănătatea mintală, cu sistemul de justiție, falimente. Un studiu din Anglia, publicat în 2021 și actualizat în 2023, estimează valoarea prejudiciilor asociate cu jocurile de noroc în Anglia la un interval între £1,05 miliarde și £1,77 miliarde pe an (între 1,2 – 2 mld. euro la prețurile din 2021-2022). Studiul vizează două mari componente: costurile financiare directe pentru Guvern și valoarea societală a impactului asupra sănătății. Autorii consideră această cifră drept o subestimare, fiindcă anumite costuri sociale (precum impactul total asupra familiei și costul integral al criminalității) sunt dificil de cuantificat și, prin urmare, nu sunt incluse pe deplin. |
Koler critică „politicienii populiști”
Eduard Koler atacă politicienii populiști care cer o reglementare drastică a jocurilor de noroc din cauza efectelor nocive asupra societății.
„Să mai gândim și într-o logică economică și să lăsăm populismele. Sunt unii politicieni care și-au făcut o temă din treaba asta”, spune Koler.
Întrebat dacă printre acești „politicieni populiști” se numără și președintele AUR, cel care a cerut în mod repetat interzicerea jocurilor de noroc și pariurilor, deputatul AUR susține că „George Simion este un politician care are părerile lui foarte bune”.
Evită un răspuns, dar insistă asupra „efectelor pozitive asupra bugetului” aduse de jocurile de noroc.
„Dacă mâine se interzic în România, credeți că nu se vor mai juca oamenii? O să joace pe online și banii o să îi ia alte țări… Vă spun că, dacă de mâine dispar din bugetul țării 3 miliarde, ei vor trebui să fie puși la loc din altă parte. Și o să fie puși din mărire de TVA și taxe de la alții. Guvernul a spus exact la fel, că nu susține acest lucru”, a afirmat Eduard Koler.
Fenomenul siteurilor ilegale, unde se joacă fără ca statul să primească taxe, la care se referă Koler, este real la nivel european, Bloomberg citând un studiu finanțat de industria cazionurilor legale, care susține că 70% din jocurile de noroc din Europa se practică ilegal.
| În România nu există o cifră reală a jucătorilor online. Un raport al Curții de Conturi a constatat că ONJN nu a monitorizat și nu a controlat niciodată activitatea organizatorilor de jocuri de noroc la distanță (online) și nici nu a inițiat programe pentru prevenirea dependenței de jocuri de noroc, în perioada 2019-2023. |
Koler susține că el personal a militat pentru interzicerea publicității stradale pentru jocurile de noroc, să nu mai existe publicitate în timpul evenimentelor sportive și pentru mutarea sediului fiscal în România.
2023: AUR propune interzicerea jocurilor de noroc. „Distrug vieți”
AUR a avut, în ultimii ani, mai multe poziții ferme împotriva jocurilor de noroc. George Simion, președintele AUR, a afirmat că „jocurile de noroc ar trebui desființate”.
„Aveţi pantofi de 1.500 de euro şi sunteţi sponsorizaţi din banii de jocuri de noroc. Să vă fie ruşine!”, îi critica președintele AUR, în aprilie 2024, pe liderii PSD.
Un alt deputat AUR, Alin Coleșa, susținea, în 2023, interzicerea jocurilor de noroc.
„Jocurile de noroc trebuie scoase cu totul din România, pentru că distrug destine, distrug vieți! Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) l-a acuzat pe prim-ministrul Marcel Ciolacu de ipocrizie și minciună după ce deputații PSD din conducerea Camerei Deputaților nu au fost de acord cu introducerea pe ordinea de zi a ședinței de plen din această săptămână a proiectelor de lege care vin să interzică păcănelele în interiorul orașelor”, este postarea de pe site-ul AUR din octombrie 2023.
A fost momentul când George Simion a avut o nouă intervenție în Parlament împotriva jocurilor de noroc: „Poziția AUR este clară: jocurile de noroc trebuie scoase cu totul din România, pentru că distrug destine, distrug vieți”.
Cu toate acestea, inițiativele legislative depuse sau susținute de AUR în Parlament urmăresc restricționarea jocurilor de noroc, nu eliminarea lor totală.
2025: AUR vrea să mute jocurile de noroc în stațiuni. Printre susținători: Eduard Koler
În 2025, AUR și-a nuanțat poziția. Nu mai luptă pentru interzicerea tuturor jocurilor (online și offline), ci pentru limitarea geografică a jocurilor offline.
Astfel, o propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc a fost depusă în Parlament de AUR.
Parlamentarii AUR vor ca jocurile de tip slot-machine (păcănele), cazinourile și cluburile de poker să fie transferate în cele 56 de stațiuni turistice de interes național. Pe de altă parte, o lege intrată în vigoare anul trecut interzice păcănelele în localități cu sub 15.000 de locuitori, cum sunt, de pildă, stațiunile turistice de pe Valea Prahovei. Mai mult de jumătate din lista de stațiuni au sub 15.000 de locuitori.
Expunerea de motive a propunerii AUR începe cu „provocări semnificative” cu care se confruntă sectorul jocurilor de noroc din România.
Inițiatorul, senatorul AUR George Cezar Petre, susține că „noua reglementare va crea un mediu de afaceri mai competitiv și mai predictibil pentru operatorii din industria jocurilor de noroc, concentrând cererea în zone cu trafic turistic intens și asigurând o bază stabilă de clienți”.
Cât despre cetățeni, legea ar trebui să îi protejeze pe „cetățenii cu venituri limitate” împotriva expunerii excesive la jocuri de noroc și „activități cu risc economic ridicat” prin „concentrarea acestor activități în zone și contexte care presupun costuri de acces mai ridicate”.
Expunerea de motive e susținută de 27 de senatori și 37 de deputați AUR. Cap de listă la deputați este chiar Eduard Koler.
Românii și jocurile de noroc: jucăm 3,1% din cifra globală, deși suntem 0,33% din economia globală. Peste o sută de mii de oameni sunt dependenți de jocuri de noroc (click pentru detalii)
Conform HotNews, românii cheltuie online cu cardul, la jocurile de noroc online, 3,1% din cifra care se joacă pe plan mondial, în condițiile în care România reprezintă 0,33% din economia globală.
Potrivit sursei citate, suntem de zece ori mai activi la jocurile de noroc decât în crearea de valoare economică.
Conform Centrului de Studii în Idei Politice (CeSIP) circa un sfert dintre liceeni au declarat că au jucat la pariuri, deși sunt interzise până în 18 ani. Estimările variază, dar în România zeci de mii de persoane (unele studii vorbesc de peste 100.000) sunt dependente de jocuri de noroc sau prezintă risc ridicat de dependență.
Snoop a scris, în ultimii doi ani, despre piedicile întâlnite de jucătorii români care vor să renunțe la păcănele. În 2024, filmări și mărturii arătau că nici companiile, nici autoritatea de reglementare din domeniu, Oficiul Național al Jocurilor de Noroc, nu se țin de obligațiile care le revin prin lege pentru autoexcludere.
În februarie 2025, Snoop a arătat că peste 14.000 români făcuseră cereri de autoexcludere, însă aplicarea era deficitară. Între timp, ONJN a publicat pe site că un total de 38.305 de persoane s-au autoexclus, iar alte 84 de cereri sunt în procesare la data de 10 octombrie.
Mașina de lux, „închiriată” de la o firmă. Mama deține firma
Pe 24 septembrie 2025, deputatul AUR, Eduard Koler, pleca de la Parlament cu un BMW XM, o mașină cu o valoare de piață de peste 150.000 de euro. Întrebat de Snoop dacă mașina îi aparține, parlamentarul Koler nu a dorit să ofere vreun răspuns.
SUV-ul nu apare în declarația de avere.
„Mai am două mașini. BMW-ul nu aparține statului român”, a fost primul răspuns primit de la Eduard Koler mai târziu, pe 1 octombrie. Apoi a intrat într-un birou, fără să ofere alte informații despre proprietarul BMW-ului cu care a plecat din parcarea Parlamentului.
Câteva ore mai târziu, tot pe 1 octombrie, a venit cu o precizare:
„Mașina despre care m-ați întrebat nu este a mea, este a unei firme, am închiriat-o, nu este mașina statului român. Ce vreți, dacă mergem cu mașinile statului român ne arătați cu degetul, dacă mergem cu mașini din altă parte, ne arătați cu degetul. Ce vreți, să venim cu căruțul de butelii? Spuneți-ne. Nu vă pot spune cât plătesc chirie, nu aveți căderea să o faceți. Nu am absolut nimic de ascuns”, a susținut iritat deputatul AUR.
Reporterii Snoop au descoperit că BMW-ul XM aparține firmei EK Vanguard Vektor LTD SRL din Drobeta Turnu Severin. De la această firmă a încasat Eduard Koler, în 2024, un venit de doar 13.359 de lei în calitate de director.
Firma o are ca unic acționar și administrator pe Ioana Dumitrașcu, mama deputatului AUR, în vârstă de 75 de ani. Compania are o cifră de afaceri de 2 milioane de lei, profit net 1 milion de lei în 2024 și un singur angajat.
Obiectul de activitate: „consultanță pentru afaceri și management”, iar denumirea ei începe chiar cu inițialele numelui politicianului, „EK”.
Același deputatul care, în 2024, s-a împrumutat de la mama sa 850.000 de lei și a împrumutat AUR cu 200.000 lei.
Anul trecut veniturile obținute de Eduard Koler și soția sa au fost de aproape 400.000 de lei. El a încasat și dividende de la Banca Transilvania de 107.942 de lei.
| Alte mașini de lux închiriate „de la firmă”: precedentele Weber și Câciu Snoop a arătat cum un alt membru al Comisiei de buget, finanțe, Adrian Câciu, fost ministru de finanțe, vine la Parlament cu un Mercedes GLE 450. Pesedistul a evitat să spună cui aparține mașina și a susținut că este a unui prieten. În fapt, Mercedesul este luat în leasing de firma fostei sale soții. Câciu a fost surprins de Snoop.ro când pleca în vacanță cu SUV-ul de lux, la scurt timp după ce declarase pentru Antena3 că a renunțat la mașină.Președintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Mihai Weber, a fost și el surprins de Snoop.ro cu un Mercedes AMG GLE53 la sediul PSD, dar și la Parlament. Și în acest caz, mașina de lux cu o valoare de peste 140.000 de euro a fost luată în leasing de o firmă: un magazin sătesc din satul Buduhala, județul Gorj. |
Afacerile lui Eduard Koler cu Sacha Dragic. Ce profit au firmele sale
Koler și Sacha Dragic, patronul Superbet, sunt co-acționari în firma Queens Horeca Management SRL din Gura Văii, sat component al orașului Drobeta Turnu-Severin, aflat chiar lângă Porțile de Fier.
Firma e veche de șapte ani și administrează un hotel din localitate. Are cifră de afaceri de 1,4 milioane de lei și pierderi de un milion de lei în 2024.
În 2023, economica.net anunța că Sacha Dragic și Augustra Dragic au preluat 80% din hotelul Mercure, aflat lângă Porțile de Fier. Acesta era, la acel moment, în renovare. Cei doi nu sunt acționari direct la Queens Horeca Management, ci prin firma D Craig Holding.
Koler rămăsese cu 10% din Queens Horeca Management, iar alte zece procente erau ale Ioanei Dumitrașcu, mama politicianului AUR. De la finalul lui 2023, Koler a preluat și acțiunile mamei.
Dumitrașcu (99%) și Raluca Koler (1%), soția parlamentarului, dețin și o altă firmă din grupul Queens, Queens Horeca Development. Și aceasta a raportat pierderi în 2024, la o cifră de afaceri de 2,5 milioane de lei.
Între 2019 și 2020, Koler a fost membru în consiliul de supraveghere al Superbet Holding, conform datelor termene.ro preluate de la Registrul Comerțului.
Snoop l-a contactat pe Sacha Dragic pentru a afla ce a făcut, concret, Eduard Virgil Koler în funcția sa de consilier. Nu am primit vreun răspuns.
Un alt personaj legat de industria jocurilor de noroc, apropiat AUR (click pentru detalii)
În noiembrie 2023, AUR anunța intrarea în partid a consultantului în domeniul jocurilor de noroc, Sorin Constantinescu. „E nevoie de toți pentru 50+1%”, scria Simion. Doar trei zile mai târziu, PRO TV anunța că acesta s-a retras din partid. „I-au atacat familia”, spunea Simion.
Constantinescu a rămas atașat ideilor AUR. În 2024, l-a invitat pe George Simion la un podcast și a declarat că a votat cu liderul partidului la prezidențiale, pe care îl considera „singura șansă”.
Controale la firmele lui Eduard Virgil Koler la finalul lunii septembrie
Deputatul AUR a spus, pe 24 septembrie, într-o postare pe Facebook, că firmele sale au fost controlate de ANAF și Poliția Economică.
„La Severin, acum două zile, ANAF, Poliția Economică și alte instituții au descins peste tot: amenzi, dosare, contravenții, infracțiuni!…Pe același fond, au venit și în centrul Severinului, inclusiv la societatea familiei mele. Nereguli inerente oricărei societăți, și un dispozitiv electronic ridicat. Atât”, scrie Eduard Virgil Koler pe Facebook.
Postarea sa vine ca o replică după ce primarul din Orșova, Adrian Cican, anunțase, tot pe Facebook, că „este vorba de evaziune fiscală” în cazul Koler. Deputatul AUR îl acuză că a propagat un fake-news și amenință că are înregistrări cu persoane angajate în instituțiile publice.
„Statutul nu îmi permite să dau înregistrările cu voi! Dar le am! Inclusiv cu damele de moravuri ușoare de prin instituțiile publice, care ocupă posturi în urma șantajelor cu filmările edilului! Sau cu odraslele lor, una mai brează ca alta!”, a spus Koler.
Editor: Iulia Roșu
Foto deschidere: Ion Mateș