- Printre beneficiarii banilor de la Budapesta se numără: un fost consilier local UDMR, soțul unei consiliere județene UDMR, un om de afaceri care a sponsorizat campaniile electorale ale partidului, asociați ai fostului ministru Tanczos Barna și ai oamenilor loiali premierului Orbán.
- Dacă până la preluarea puterii de către Orbán, în 2010, UDMR decidea cine primește sprijin, Uniunea este astăzi doar unul dintre actorii dintr-un sistem clientelar opac, arată o cercetare recentă despre cum sunt cheltuiți banii publici din Ungaria.
- În ultimii ani, subvențiile economice au devenit tot mai vizibile și o prioritate a politicii maghiare. Astfel sprijină creșterea companiilor private și obținerea de profit din fonduri publice.
- Experții în relații internaționale explică de ce astfel de finanțări nu sunt destinate doar dezvoltării comunității maghiare, ci sunt folosite ca instrumente prin care Viktor Orbán își crește influența în România, inclusiv în vederea alegerilor din Ungaria, din 2026.
Ministerul Afacerilor de Externe și al Comerțului din Ungaria, condus încă din 2014 de Péter Szijjártó, membru Fidesz și omul de încredere al premierului Viktor Orbán, nu a publicat detalii despre proiectele în care sunt investiți banii contribuabililor maghiari.
Într-un răspuns la o solicitarea Snoop și 24.hu, instituția s-a limitat la a transmite că fondurile sunt nerambursabile și că toate informațiile sunt disponibile pe site-ul organizației care gestionează aplicațiile și monitorizează implementarea proiectelor.
Nu a menționat însă despre ce organizație este vorba.
La scurt timp după ce am contactat ministerul, pe site-ul Pro Economica, fundație care se ocupă frecvent de investițiile guvernamentale maghiare în Transilvania, a apărut aceeași listă pe care am descoperit-o printre datele raportate de Budapesta Comisiei Europene (CE).
Din 2019 fundația a început să deruleze programe economice. Până atunci, principala organizația era Fondul Bethlen Gábor (BGA Zrt.), care a gestionat cea mai mare parte a subvențiilor între 2010 și 2018.
Fără transparență
Despre Pro Economica, Vocea Maghiară, unul dintre cele mai importante ziare de opoziție din Ungaria, a scris că prin intermediul ei sunt canalizate în Transilvania fonduri publice maghiare de milioane de euro, dar detaliile rămân ascunse publicului. Un sistem opac de acordare și cheltuire a fondurilor.
Fiind o entitate privată românească, fundația nu intră sub incidența legii maghiare privind transparența fondurilor publice. Dar nici în România nu este obligată să aibă transparență în ce privește cheltuirea fondurilor alocate de Ungaria.
În 2019, Marius Lazurca, actualul consilier pe politică externă al președintelui Nicușor Dan, a ridicat această problemă. Pe atunci ambasador al României la Budapesta, Lazurca a acuzat public Ungaria de discriminare, prin favorizarea etnicilor maghiari, și de încălcarea reglementărilor UE prin derularea unui program de finanțare fără un acord guvernamental român.
Fundația, condusă de o fostă consilieră UDMR
Fondatoare și director executiv al Fundației Pro Economica este Mónika Kozma (foto), fostă consilieră județeană UDMR în Mureș.
Potrivit ultimei declarații de avere, din noiembrie 2024, Kozma încasează lunar de la fundație 16.143 de lei (aproximativ 3.240 de euro).
Președinta Pro Economica nu a răspuns solicitărilor Snoop.
| Specialiștii în relații internaționale consultați de Snoop și cercetări independente arată că finanțările sunt, în realitate, un mecanism de „soft power” prin care Viktor Orbán își crește influența în România. Raportul realizat de sociologul Kiss Tamás (Mișcarea pentru Transilvania Egalitară) și de jurnalistul Sipos Zoltán (Átlátszó Erdély) dezvăluie că, între 2011 și 2021, statul maghiar a direcționat circa 3 miliarde de euro în Transilvania. Cercetarea arată că cei mai mulți bani ajung la instituții din orașe, structuri bisericești, fundații apropiate de UDMR și grupuri media loiale politic, în timp ce comunitățile rurale și defavorizate nu primesc mai nimic. De exemplu, în 2020, guvernul de la Budapesta a dat 826 de milioane de euro pentru sprijinul maghiarilor de peste hotare: 60% a mers către organizații cu sediul în Cluj-Napoca, în timp ce organizațiile din sate au primit doar 4%. Sociologul Tamás Kiss explică ce înseamnă „concurența de loialitate” când vine vorba de finanțările maghiare. „Diverși actori transilvăneni concurează între ei pentru resursele de la Budapesta, iar deciziile sunt adesea luate pe baza unor considerente politice, mai degrabă decât pe baza unor criterii profesionale”. Cercetătorii subliniază că această tendință marchează o schimbare clară față de finanțările „de politică națională” din anii anteriori. Dacă în trecut banii erau direcționați către biserici, educație sau sport, programele economice gestionate de Ministerul de Externe, prin Pro Economica, arată mai degrabă o strategie de extindere a influenței geopolitice și economice a guvernului ungar. |
Cele 16 firme. Cine a luat cei mai mulți bani
În spațiul public maghiar din Transilvania s-a creat impresia că banii veniți de la Budapesta țin în viață comunitatea, deși serviciile publice finanțate de statul român – educație, sănătate, infrastructură – mobilizează sume mult mai mari, notează și publicația Transtelex, care citează Raportul de Politici de Sprijin.
Vizibilitatea excesivă a finanțărilor ungare creează o falsă conștiință de dependență. În fapt, fondurile publice maghiare sunt folosite pentru îmbogățirea privată a celor loiali guvernului Orbán.
Audiat în dosarul unei persoane din conducerea fundației care împarte banii
În 2025, a doua cea mai mare sumă de la Guvernul ungar – 2,8 milioane de euro – a fost direcționată către societatea Premiot Amera Hotels SRL, care activează în industria hotelieră.
Înființată în 2022, compania îl are ca acționar majoritar (75%) pe cunoscutul dezvoltator imobiliar clujean Adam Ambrus, printr-o altă firmă – Amera Grup SRL.
În 2016, numele lui Adam Ambrus a fost vehiculat în legătură cu dosarul de corupție în care Anna Horváth, viceprimarul Clujului de la acea vreme și fost vicepreședinte executiv al UDMR, a fost condamnată definitiv, în 2019, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influență.
Ambrus a confirmat că a sponsorizat campania UDMR Cluj, dar a negat orice favorizare din partea Primăriei. A susținut că, dimpotrivă, a întâmpinat dificultăți în obținerea avizelor.
În 2016, Adam Ambrus, prin compania Amera Grup SRL, a făcut o primă donație de 9.900 de lei către UDMR, înaintea alegerilor locale. A doua donație, de 8.000 de lei, a fost făcută în același an, în campania electorală în care Anna Horváth a candidat pentru funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca.
„Banii cu care eu și firma mea am contribuit nu pot fi considerați mită. Există documente perfect legale”, declara atunci omul de afaceri, care se proclamă un susținător al UDMR.
Ambrus a fost audiat de DNA ca martor în dosarul Annei Horváth. Potrivit declarațiilor și probelor din dosar, publicate de Evenimentul Zilei, omul de afaceri a recunoscut că, înainte de a face donațiile către UDMR, a avut mai multe întâlniri cu funcționari publici din primărie, inclusiv cu Horváth, pe care a rugat-o să urgenteze obținerea unui aviz pentru construirea unei grădinițe private. Timp de un an și jumătate încercase să primească avizul respectiv.
După alegeri, Horváth l-a rugat pe primarul Emil Boc să semneze respectivul aviz pentru ca PUZ-ul grădiniței să fie pus pe ordinea de zi a Consiliului Local, potrivit unui mesaj interceptat de DNA. Acest lucru s-a și întâmplat.
În prezent, Anna Horváth face parte din Consiliul de Administrație al Fundației Pro Economica, prin care firma controlată de Ambrus a primit sprijin financiar de la guvernul de la Budapesta.
Contactat de Snoop, Adam Ambrus a solicitat întrebările în scris. A refuzat însă să comenteze dacă legăturile sale cu UDMR și cu Anna Horváth au jucat vreun rol în obținerea banilor de la Budapesta.
„Proiectul este în curs de derulare, iar informațiile detaliate vor fi disponibile public după finalizarea și predarea acestuia. În această etapă, detaliile solicitate fac parte din planul nostru de dezvoltare”, a transmis omul de afaceri.
În 2019, guvernul de la Budapesta a dat milioane de euro pentru mai multe hoteluri, tot prin Fundația Pro Economica. Ar fi trebuit să fie funcționale până la 31 decembrie 2022, dar, conform unui raport recent al ziarului Vocea Maghiară, mai puțin de jumătate dintre ele au fost finalizate.
Dacă un proiect eșuează, nu există consecințe vizibile: banii au fost cheltuiți, iar sprijinul nu este justificat public, explică sociologul Kiss Tamás, în cercetarea sa.
Firma de piese auto, bani pentru un centru logistic inaugurat de un secretar de stat din Ungaria
Conexiuni politice apropiate de Fidesz se întrevăd și în spatele companiei Impar SRL, care se ocupă cu distribuția de piese auto și care a primit 2 milioane de euro de la Budapesta. Firma are în jur de o sută de angajați și o cifră de afaceri de 32 de milioane de euro, anul trecut, potrivit termene.ro.
Acționar majoritar este János László, candidat pe listele UDMR la alegerile europarlamentare din 2009. Ulterior, în 2018, el a ajutat la preluarea controlului asupra presei maghiare din Secuime de către Fidesz.
Cum a preluat o asociație susținută de Guvernul Ungariei o parte din presa de limba maghiară din România (citește mai mult)
În ultimele zile ale anului 2017, Guvernul Ungariei oferă 4,5 milioane de euro unei asociații necunoscute până atunci – Asociația pentru Spațiul Media Transilvan, notează site-ul independent atlatszo.ro. La început de 2018, asociația cumpără un procent de 5% din Prima Press SRL, firmă din Odorheiu Secuiesc deținută de János László.
În doar câteva zile, Prima Press SRL preia peste 160 de angajați ai trustului de presă Udvarhelyi Híradó SRL, aflat în faliment și care administra mai multe cotidiene, dar și unul dintre cele mai citite site-uri de știri din Transilvania. Apoi, János László și-a vândut toate acțiunile către Asociația pentru Spațiul Media Transilvan.
Din 2018 și până în vara anului 2021, asociația primise de la Budapesta granturi în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro, scria atlatszo.ro.
Grantul de la guvernul maghiar, acordat în 2025, a fost pentru dezvoltarea unui nou centru logistic, care, de altfel, a fost deja inaugurat în septembrie, după o investiție totală de 10 milioane de euro.
La deschidere au participat Levente Magyar, secretar de stat și ministru adjunct al MAE din Ungaria, István Szakács-Paál, primarul din Odorheiu Secuiesc, Bíró Barna Botond, președintele Consiliului Județean Harghita, și Antal Lóránt, senator UDMR.
| Faptul că banii de la Budapesta se duc la afaceri ale etnicilor maghiari și la altele controlate de persoane cu legături politice asigură loialitatea față de Guvernul Orbán. Centrul de greutate al deciziilor pentru beneficiari urcă la nivel ministerial, iar pentru sume mai mari, premierul însuși aprobă sprijinul financiar, spune Zoltán Sipos, redactor-șef Átlátszó Erdély. Distribuirea banilor publici nu urmează o logică profesională, ci logica loialității, mai arată jurnalistul de investigație. Asta duce implicit la preluarea și amplificarea mesajelor politice ale liderului autocrat în România. |
Patronul echipei de fotbal Sepsi OSK a primit bani pentru dezvoltare de la Budapesta
Și firma lui Laszlo Dioszegi, cunoscutul patron al clubului de fotbal Sepsi OSK din Sfântu Gheorghe, Covasna, a primit o finanțare de aproape 700.000 de euro de la Guvernul lui Orbán. Banii au mers la Dioszegi SRL, firmă care administrează brutăria și patiseria cu același nume.
Guvernul maghiar, sub conducerea lui Viktor Orbán, a acordat finanțări semnificative și pentru dezvoltarea clubului de fotbal. A investit aproximativ 30 de milioane de euro pentru construirea arenei, inaugurată în 2021, potrivit Europa Liberă.
Conform aceleiași surse, Dioszegi a subliniat că Guvernul de la Budapesta nu a finanțat niciodată direct echipa de seniori, ci doar proiectele de dezvoltare. A dat și exemple: aproximativ 1 milion de euro pe an pentru infrastructură, mentenanța stadionului și pentru cluburile de tineret.
Cei mai mari sponsori ai clubului sunt companii din Ungaria, cum ar fi MOL și OTP. În plus, în primăvara acestui an, stadionul a fost redenumit Arena Sepsi Duna, în urma unui parteneriat cu o importantă companie de construcții din Ungaria – Duna Aszfalt Zrt.
| Duna Aszfalt Zrt. face parte din Duna Group, una dintre cele mai mari companii de construcții din Europa Centrală, specializată în drumuri și poduri. Parteneriatul dintre clubul de fotbal și compania maghiară vine pe fondul extinderii acesteia pe piața din România. La începutul acestui an, compania a achiziționat o firmă de construcții cu sediul în Brașov – Euro Strada SRL. Valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. Duna Group este controlată de afaceristul miliardar László Szijj, un apropiat al premierului Orbán. De altfel, presa independentă din Ungaria scrie că firmele sale au câștigat numeroase contracte publice, fiind implicate în proiecte majore de infrastructură. S-a scris și despre cum Orbán folosește în mod frecvent avionul privat al afaceristului, iar pe iahtul de lux al acestuia au fost fotografiați membri Fidesz, inclusiv ministrul de Externe. |
Presa independentă de la Budapesta scrie că firme controlate de statul maghiar sau de apropiați ai partidului de guvernare fac achiziții strategice în străinătate – inclusiv în România și alte țări vecine – mai ales în domeniile construcțiilor și energiei.
Scopul ar fi accesarea proiectelor finanțate din fonduri europene, în condițiile în care o mare parte din fondurile UE alocate Ungariei sunt blocate de Comisia Europeană din cauza încălcării statului de drept.
Au fost ridicate „probleme de securitate națională” atunci când unele companii maghiare au încercat să cumpere companii din România. După E.ON, acum este analizat cazul Napolact (click pentru detalii)
Patronii olandezi au ajuns la un acord pentru a vinde operațiunile Napolact din România, inclusiv fabricile din Cluj-Napoca și Târgu Mureș, către Bonafarm Group, un gigant din domeniul agricol și alimentar al Ungariei. Acesta este controlat de miliardarul Sándor Csányi, președintele OTP Bank și un apropiat al premierului Viktor Orbán.
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, a cerut public Consiliului Concurenței și altor instituții ale statului, precum SRI și SIE, să analizeze sursa fondurilor și posibilele legături ale companiei maghiare cu Rusia sau China.
Analiștii spun că e o nouă etapă în strategia Budapestei de a prelua capacități industriale cheie din România, concentrându-se acum pe sectorul agroalimentar, considerat la fel de important ca cel energetic pentru securitatea națională.
Tranzacția este în curs de analiză și așteaptă aprobările de reglementare, inclusiv avizul Consiliului Concurenței.
Cazul Napolact se aseamănă cu tentativa anterioară blocată a companiei maghiare MVM de a prelua activele E.ON.
O tentativă de achiziție a fost blocată și de Spania: Guvernul de la Madrid a refuzat în august o ofertă de preluare a constructorului feroviar Talgo de către consorțiul ungar Ganz Mavag Europe, apreciind că această tranzacție ar „antrena riscuri pentru securitatea națională și ordinea publică”, notează Profit.ro.
Sepsi – finanțări atât din Ungaria, cât și din România
Patronul Sepsi, Laszlo Dioszegi, are și o altă legătură indirectă cu premierul maghiar.
Clubul de fotbal are ca acționar majoritar compania Hodut Rom SRL (51%), care este filiala din România a unei firme de construcții din Ungaria.
Proprietarul din acte al companiei din Ungaria este Károly Varga, un apropiat și un fost asociat al lui Lőrinc Mészáros, președintele academiei de fotbal din satul natal al lui Orbán și prieten din copilărie, conform presei maghiare.
Tot în aprilie 2025, când a primit finanțarea pentru brutărie, Laszlo Dioszegi a mai bifat o victorie: Guvernul României a acordat clubului Sepsi OSK statutul de Asociație de Utilitate Publică.
Asta înseamnă beneficii importante, printre care scutirea de impozit pe profit pentru veniturile din publicitate, dar și posibilitatea de a primi finanțare de la bugetul de stat sau local pentru a organiza programe sportive pentru juniori și alte sporturi.
Firma soțului unei consiliere județene UDMR, 548.000 euro
Firma Z&Z PIRO SRL a primit din Ungaria o finanțare de 548.000 de euro. Veche de 32 de ani, este o companie din Miercurea Ciuc specializată în construcția de drumuri și poduri, inclusiv în reparații cu asfalt rece.
A avut constat contracte cu instituții ale statului român, încă din 2018. Anul acesta două dintre cele mai mari contracte publice, de 44.500 și 38.500 de lei, au fost cu Întreținere Drumuri Harghita SRL, societate comercială aflată în subordinea Consiliului Județean Harghita.
Firma este deținută de Zoltán Rákosi-Seiwarth, care este căsătorit cu Ildikó Rákosi-Seiwarth (foto), consilier UDMR în cadrul CJ Harghita.
Compania unui fost consilier local UDMR, pe listă
Printre beneficiarii fondurilor maghiare apare și Loránd Bogács, care până în 2024 a fost consilier local UDMR în comuna Mădăraș, județul Harghita. Compania sa, Bomilact Madaras SRL, a primit un grant de peste 420.000 de euro de la guvernul maghiar.
Producătorul de lactate este prezent și pe piața din Ungaria din 2017 și exportă anual produse în valoare de aproximativ 2,5 milioane de euro.
Contactat de Snoop, Loránd Bogács a declarat că a cerut banii pentru deschiderea unei noi fabrici de producție și prelucrare a laptelui.
„Am fost și consilier UDMR, așa este, dar nu văd o problemă în asta, nu există nicio legătură între relațiile mele politice și această finanțare. Acolo s-au înscris mai multe firme, eu am câștigat, alții au pierdut. Nu a avut nicio treabă cu politica”, a declarat Bogács.
Bogács este asociat și într-o altă companie locală, Madaraspart SA, în care acționar majoritar este László Bíró, fost primar UDMR al comunei Mădăraș, județul Harghita. Acesta din urmă a fost amendat în repetate rânduri pentru că a arborat pe primărie drapelul Ungariei și steagul secuiesc.
Înființată la finalul lui 2019, compania are ca principal domeniu de activitate servicii de întreținere corporală (wellness) și a fost în pierdere în fiecare an.
„În Madaraspart a vrut să fie tot satul”
Madaraspart este deținută majoritar de fostul primar UDMR din Mădăraș (47,49%) și de alte 162 de persoane. Printre asociații minoritari se numără inclusiv Tanczos Barna, fost ministru al Mediului, dar și al Finanțelor. Senatorul UDMR are un procent de 0,1859%.
„În Madaraspart a vrut să fie tot satul”, a explicat Loránd Bogács râzând. „Am vrut să facem ceva, dar nu s-a mai întâmplat nimic, a rămas la stadiu de plan”, a mai spus omul de afaceri, fără a intra în detalii.
Un alt asociat minoritar al Madaraspart este Lehel Antal Ábrahám, acționar majoritar la Irisz Fenyo SRL, o altă companie care apare pe lista celor finanțate în 2025 de Budapesta. Firma activează în domeniul silviculturii în județul Harghita de 18 ani și a primit un sprijin de 430.000 de euro.
Reprezentanții companiei au declarat pentru Snoop și 24.hu că suma va fi utilizată pentru construirea unei hale de depozitare dotate cu depozit frigorific, necesară pentru o pepinieră de puieți, în Sâncrăieni. Banii, care nu au fost încă accesați, vor acoperi 50% din costul total.
La Irisz Fenyo SRL are 20% din acțiuni și Abraham Csaba, contabil-șef în cadrul Romsilva Administrația Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș.
Fidelitatea UDMR față de guvernul de la Budapesta
Influența premierului Orbán asupra comunității maghiare din România nu se bazează doar pe ideologie, ci pe o rețea financiară robustă care asigură fidelitatea UDMR.
O parte semnificativă a membrilor UDMR este, indirect, pe „ștatul său de plată” prin mecanismele de finanțare de la Budapesta, arată experții în relații internaționale și raportul citat.
„Consider mult mai grav modul în care UDMR se prezintă astăzi în politica maghiară. În ultimii ani, prezența Uniunii în Ungaria a devenit unilaterală: practic, menținem relații doar cu guvernul maghiar. În opinia mea, aceasta este o strategie greșită”, a spus fostul președinte UDMR Markó Béla, într-un interviu pentru Transtelex.ro, citat de media9.ro.
Fostul lider critică dur actuala conducere UDMR, acuzând-o de o relație tot mai strânsă cu Fidesz. Atrage atenția că o asemenea politică de dependență poate costa scump în viitor.
„Știu foarte bine că Fidesz tolerează cu greu dacă cineva nu vorbește numai cu ei. Și acceptă și mai greu dacă cineva nu este de acord cu ei”, a mai spus Markó Béla.
Surse apropiate partidului au explicat pentru Snoop că liderii de astăzi ai UDMR, deși nu sunt în acord cu politicile Fidesz, s-au aliniat dorințelor partidului de la Budapesta, unul dintre motive fiind tocmai finanțările generoase.
Markó Béla mai spune că și „publicul maghiar se întreabă unde merg fondurile publice”, când comunitățile maghiare din Transilvania primesc finanțări din Ungaria.
„Sistemul de fundații de odinioară crea încredere, pentru că era transparent și predictibil. Astăzi am avea nevoie de același lucru: un sistem clar, cu priorități precise și reguli de finanțare verificabile”, a mai spus Markó.
Și Raportul de Politici de Sprijin arată că astăzi evaluarea cererilor de finanțare este complet opacă. Nu există punctaje, justificări sau criterii clare. Experții cer transparență totală, un mecanism deschis și verificabil.
Markó Béla a ales să nu participe la congresul Uniunii din 10 octombrie. În schimb, a fost prezent premierul Viktor Orbán. De data asta, nu s-a mai cântat imnul Uniunii Europene, așa cum „se obișnuia”, spune Markó. Dar a fost intonat imnul secuiesc. Motiv pentru care Sorin Grindeanu a părăsit sala.
Unele voci spun că prezența lui Orbán la congresul UDMR marchează lansarea campaniei sale în Transilvania, pentru alegerile din 2026. Dar și că miza acestor finanțări este direct legată de alegerile parlamentare. Fiecare vot din România va fi crucial pentru viitorul politic al lui Viktor Orbán.
Firma fostului președinte de la hochei, 300.000 euro
Un grant de 300.000 de euro a primit și firma care administrează Hotel Fenyo din centrul orașului Miercurea-Ciuc, companie deținută de cunoscutul om de afaceri și activist cultural János György Kurkó. Fenyo SRL a primit, în martie 2025, și un ajutor de minimis în valoare de 21.696 de lei de la Consiliul Local din Miercurea-Ciuc.
Începând cu 2017, firmei i s-au încredințat direct mai multe contracte cu instituții publice, majoritatea cluburi sportive și centre culturale.
De exemplu, echipa de hochei Sport Club Miercurea Ciuc a cumpărat mai multe bilete de avion de la firma care administrează hotelul (click pentru detalii):
În septembrie și octombrie, conform SEAP, clubul a atribuit direct trei contracte către Fenyo SRL pentru a cumpăra bilete de avion:
- 12.964 de lei (aproximativ 2.500 de euro), în septembrie, pentru două bilete: SUA-Budapesta (16 septembrie) și Budapesta-SUA (3 noiembrie);
- 4.000 de lei, în septembrie, pentru două bilete: Finlanda-Budapesta și Budapesta-Târgu-Mureș;
- 4.334 de lei, în octombrie, pentru un bilet București-Rusia.
În ultimii ani, Sport Club a beneficiat de finanțări majore de la Guvernul Ungariei. Circa 11,5 milioane de euro pentru academia de juniori, prin intermediul Asociației Maghiare de Fotbal și al Fondului Bethlen Gábor.
De altfel, și proiectele culturale demarate de Kurkó au susținerea autorităților din Ungaria. Afaceristul și-a propus să facă în Șumuleu Ciuc un parc etnografic și un muzeu dedicat tradițiilor și istoriei regiunii, care să se întindă pe 6 hectare. Deși nu se cunosc sumele, susținătorii antreprenorului sunt Guvernul Ungariei și MOL.
A candidat la parlamentare și europarlamentare din partea UDMR
Cea mai mică sumă de la Guvernul Ungariei – de 241.000 de euro – a primit-o Hotel Hostel Park SRL din Sfântu Gheorghe. Firma este controlată de Istvan Kovacs (78%) și Zenkő-Bernadett Kovács (22%). Cea din urmă a candidat la alegerile parlamentare și europene din 2024 pe listele UDMR.
Începând cu 2023 a început să primească contracte încredințate direct de către instituții publice. Cele mai mari contracte anul acesta le-a avut cu:
- Federația Română de Hochei pe Gheață;
- Administrația Națională a Rezervelor de Stat;
- Teatru de Nord Satu Mare.
Ce face România?
Dintre cele 16 companii care au beneficiat de sprijinul bugetar maghiar, 12 au primit, de asemenea, un total de 55,4 milioane de lei (în jur de 11 milioane de euro) sprijin de la Guvernul României între 2020 și 2025, potrivit datelor furnizate de Consiliul Concurenței la solicitarea Snoop. Ajutoarele au fost în principal pentru atenuarea dificultăților legate de pandemia de COVID-19 și de războiul din Ucraina, dar și de minimis.
Snoop a trimis solicitări către mai multe instituții ale statului român, printre care MAE, ANAF și Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.
Am vrut să aflăm dacă aceste finanțări nerambursabile și destinatarii lor sunt monitorizați de autoritățile române și dacă există evaluări privind impactul pe care astfel de granturi acordate de un stat străin îl au asupra relațiilor bilaterale dintre România și Ungaria și asupra independenței economice și politice a statului român.
Conform sociologului Tamás Kiss, există foarte puține proiecte care să sprijine dialogul româno-maghiar sau construirea de punți instituționale comune. Fondurile tind să izoleze comunitatea maghiară, mai degrabă decât să o deschidă către majoritate. Pe termen lung, acest lucru alimentează segregarea socială.
Până la momentul publicării, nu am primit vreun răspuns. Nici Kelemen Hunor, președintele UDMR, nu a răspuns întrebărilor Snoop.
Editor: Iulia Roșu și Răzvan Luțac
Colaj foto: Ion Mateș