Filip Andrei Ciolacu a fost repartizat, conform punctajului, la Târgu Mureș. Apoi, medicul s-a detașat în București, la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”. Potrivit listei oficiale a UMF, în spitalul Balș, singurul coordonator de rezidenți pe Microbiologie este Alexandru Rafila, ministrul Sănătății din Guvernul Ciolacu. Acesta spune că „nu este un conflict de interese”.
Medicul Ciolacu Jr. a prins loc, prin detașare, la București
În ciuda unei note mai puțin bune, care nu i-ar fi garantat un loc, la repartiție, în București, Filip Andrei Ciolacu, fiul premierului Marcel Ciolacu, s-a detașat de la Tg. Mureș la Spitalul Balș, la microbiologie.
Prof. Dr. Alexandru Rafila este şeful Disciplinei de Microbiologie al Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” şi şeful Laboratorului Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti. Rafila este și membru PSD, partid condus de Marcel Ciolacu.
Una dintre diminețile începutului de an 2025.
Institutul Național pentru Boli Infecțioase „Matei Balș” din București.
– „Cine ești dumneata?”, îl întreabă unul dintre doctorii care se ocupă de îndrumarea medicilor rezidenți pe tânărul în halat pe care nu-l mai văzuse până atunci.
– „Sunt rezident, Filip Ciolacu”, îi răspunde acesta.
– „Și ce cauți aici?”, continuă doctorul, care nu a rezonat cu numele tânărului.
– „Am fost detașat aici”, spune rezidentul.
– „Cum adică detașat!?”
– „Am fost detașat la Balș, la Microbiologie”.
Momentul a fost relatat reporterilor Snoop de către un martor ocular, angajat la spitalul bucureștean și care a dorit să-și păstreze anonimatul. „Puțini au știut de această detașare. Nu au fost informați nici măcar medicii care se ocupă de rezidenți”, mărturisește cadrul medical de la Balș.
La Rezidențiat 2024 s-au înscris 10.575 de candidați (la Medicină, Medicină Dentară și Farmacie) pentru 4.961 de locuri și 237 de posturi scoase la concurs de Ministerul Sănătății.
Filip Ciolacu (25 ani) a absolvit anul trecut Facultatea de Medicină din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța. Tatăl lui, primul ministru Marcel Ciolacu, a participat în septembrie 2024 la festivitatea de absolvire, ocazie cu care a postat pe Instagram un mesaj prin care și-a felicitat fiul.
Este repartizat la Tg. Mureș conform alegerii și punctajului de la rezidențiat
În noiembrie 2024, Filip Ciolacu s-a înscris la concursul de rezidențiat pe lista de la București, Centru UMF „Carol Davila”. Conform documentelor publice, el a avut numărul de concurs 439.
Deși rezultatele examenului de rezidențiat 2024 au fost publicate cu nume anonimizate, se poate identifica locul obținut de Andrei Ciolacu. Candidatul cu numărul de concurs 439 a obținut 579 de puncte. Acest rezultat l-a plasat pe Ciolacu Jr. pe locul 4.503. După el au mai fost admiși 308 candidați. Linia de trecere a fost trasă sub locul 4.811 din 6.243 de candidați înscriși la rezidențiat la domeniul Medicină.
Nota cea mai mare a fost de 937 puncte, din 945 posibile (950 era nota maximă, dar o întrebare a fost contestată și, ulterior, anulată), iar baremul de promovare a fost 562 de puncte (adică 60% din nota maximă la nivel național).
Criteriile repartiției
Repartiția rezidenților după loc/post se face în ordinea rezultatului obținut, conform punctajului. Când i-a venit rândul, Andrei-Filip Ciolacu a avut de optat din ce mai rămăsese liber. A bifat specialitatea Microbiologie și a ales un loc la Spitalul Clinic Județean Târgu Mureș. Conform rezultatelor finale publicate, ultima medie de la Microbiologie Târgu Mureș este chiar punctajul obținut și de Ciolacu jr.: 579. Pe București, ultima medie la această specialitate a fost 654.
„Toți ne dorim să prindem specialități bune în centre universitare precum București, Cluj, Timișoara. Învațăm și tragem mult ca să obținem un punctaj cât mai mare tocmai pentru a avea șansa de a alege fie specialitatea pe care ne-o dorim, fie un loc sau un post aproape de casă”, explică pentru Snoop.ro un medic rezident.
Specialitățile medicale cu cele mai mari ultime medii de admitere în 2024 au fost: Dermatovenerologie, Cardiologie Pediatrică, Radiologie-Imagistică Medicală, Oftalmologie și Psihiatrie.
Media obținută de Filip Ciolacu i-ar fi permis să prindă totuși un loc, în București. Fie la Neurochirurgie – unde ultima medie a fost 579, fie la Urologie, care a avut ca ultimă medie 576. Un punctaj sub cel obținut de Ciolacu junior.
| Conform legii, statul alocă posturi și locuri în funcție de numărul absolvenților facultăților de medicină de stat. Candidații în plus provin din promoțiile anterioare, din universitățile private sau medici rezidenți care mai vor o specialitate. La Rezidențiatul 2024, au rămas neocupate 15 locuri, în specialitățile chirurgie cardiovasculară și chirurgie orală și maxilo-facială, deși numărul candidaților admiși a fost mai mare decât cel al locurilor disponibile. Explicația? Mulți dintre cei care au fost admiși la examen și au renunțat la loc fie aveau deja o specialitate și sperau să obțină un loc într-o altă specialitate sau într-un alt centru, dar media nu le-a permis, fie opțiunile disponibile nu i-au atras. Această dinamică a creat oportunități pentru candidații cu note mai mici să prindă un loc. 494 de medici admiși nu au optat pentru un loc/post în 2024. |
Un rezident admis la examen poate alege la repartiție fie o unitate medicală ca loc de specialitate, fie un post de medic rezident, în funcție de punctaj.
„Postul îți asigură un loc de muncă sigur după terminarea perioadei de specialitate, în comparație cu locul, care te pune în situația de a căuta apoi tu apoi un spital care să te angajeze. Din păcate, posturile scoase de Ministerul Sănătății sunt foarte puține și aproape toate sunt oferite de spitale aflate în localități mici de provincie, care duc criză de personal medical. Toți tânjim după posturi în orașele universitare. Cei cu punctajele mari se servesc primii. Pe ce rămâne nu prea se înghesuie nimeni, unele chiar rămân neocupate”, descrie sistemul medicul rezident.
1 post și 15 locuri, în Capitală, la Microbiologie
La concursul de rezidențiat 2024, oferta Ministerului Sănătății pentru Medicină a fost de 4.082 de locuri și 235 de posturi la nivel național pentru cei 4.811 de medici admiși (din 6.243 înscriși la Medicină). Pozițiile au fost asigurate în spitale aflate în subordinea MS sau a autorităților locale în localități precum Negrești Oaș, Panciu, Hârșova, Tg. Frumos, Măcin, Călărași.
Potrivit „Listei coordonatorilor și a numărului de locuri pentru repartiția din 17-20 decembrie 2024, UMF Carol Davila București”, medicii rezidenți admiși la concursul național din noiembrie au putut să-și aleagă locul și coordonatorii.
La specialitatea „Microbiologie medicală”, pe București au fost 15 locuri (plus unul pentru medic militar) distribuite în patru spitale și un post la Institutul de boli infecțioase „Victor Babeș”:
Șase posturi din toate specialitățile medicale au fost disponibile pentru rezidenți în București (click pentru detalii).
- Institutul Național de Medicină Sportivă – Medicină sportivă
- Institutul de pneumologie „Marius Nasta” – Anestezie și Terapie Intensivă
- Institutul de pneumologie „Marius Nasta” – Medicină de Urgență
- Institutul de boli infecțioase „Victor Babeș” – Anestezie și Terapie Intensivă
- Institutul de boli infecțioase „Victor Babeș” – Boli infecțioase
- Institutul de boli infecțioase „Victor Babeș” – Microbiologie medicală.
În 2023, au fost oferite 365 de posturi de medic rezident, din care doar 5 au fost în București: două la Spitalul de urgență „Sf. Pantelimon”, două la Spitalul de boli cronice și geriatrie „Sf. Luca” și unul la Serviciul de Ambulanță Ilfov-București.
4 cereri de detașare depuse de Filip Ciolacu de la Tg. Mureș
După nicio lună de la repartizare, proaspătul medic rezident Ciolacu a făcut cerere de detașare de la Tg. Mureș la București. De fapt, sunt patru cereri de detașare înregistrate și aprobate pe numele lui Filip Andrei Ciolacu la Microbiologie la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”.
Prima, începând cu 1 ianuarie 2025, a doua, din 1 martie, a treia, din 1 iulie și ultima, din 1 octombrie. Practic, medicul Ciolacu Jr. a reușit să obțină detașare la București pe toată perioada anului 2025.
Site-ul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București îl arată ca șef de catedră și coordonator șef la Microbiologie, la Balș pe profesorul doctor Alexandru Rafila, ministrul Sănătății în cabinetul Ciolacu I și II.
Ministrul Rafila: „Nu este conflict de interese”
Contactat telefonic de reporterii Snoop, ministrul Rafila ne-a transmis să facem o solicitare oficială către Ministerul Sănătății.
Detașarea domnului doctor Andrei Filip Ciolacu nu reprezintă un conflict de interese. Acesta este un drept pe care orice rezident și-l poate exercita cu condiția de a prezenta aprobarea coordonatorilor.
– Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila
Ministrul mai adaugă că „în cursul anul 2024, pentru disciplina microbiologie la Matei Balș au fost primite două solicitări de detașare din centrele universitare Iași și Galați, iar în anul 2025 au fost primite două solicitări de detașare din centrele universitare Timișoara și Târgu-Mureș, toate fiind aprobate”.
Alexandru Rafila a evitat să răspundă însă la întrebarea dacă a semnat, în calitate de coordonator, detașarea lui Filip Ciolacu.
Redăm integral răspunsul ministrului Alexandru Rafila (click pentru detalii).
Ministerul Sănătății, în cursul fiecărui an aprobă dosarele de detașare, din considerente familiale sau umanitare. Detașarea reprezintă o măsură transparentă prin care medicii rezidenți își pot desfășura activitatea medicală în alt centru universitar pe o anumită perioadă determinată.
Detașarea domnului doctor Andrei Filip Ciolacu nu reprezintă un conflict de interese. Acesta este un drept pe care orice rezident și-l poate exercita cu condiția de a prezenta aprobarea coordonatorilor.
În cursul anul 2024, pentru disciplina microbiologie la Matei Balș au fost primite două solicitări de detașare din centrele universitare Iași și Galați, iar în anul 2025 au fost primite două solicitări de detașare din centrele universitare Timișoara și Târgu-Mureș, toate fiind aprobate.
Menționez că aceste detașări presupun acceptul universității unde medicul este repartizat și acceptul unui coordonator din centrul universitar unde medicul rezident solicită să își desfășoare activitatea. Ministerul Sănătății aprobă toate dosarele de detașare ale medicilor rezidenți care conțin documentele de plecare/primire aprobate de coordonatorii din cadrul universităților.
Precedentul lui Adrian Streinu-Cercel, numărul 1 al PSD la Senat. Și-a angajat nepotul la Balș și l-a pus într-un proiect pe fonduri europene alături de Alexandru Rafila (click pentru detalii)
Adrian Streinu-Cercel este fostul manager al Institutului „Matei Balș” din București, poziție pe care a ocupat-o timp de 13 ani. Începând din 2020, el este senator PSD, fiind cap de listă la București la alegerile din decembrie 2024.
El este în continuare și medic specialist boli infecțioase la INMB, declarând, în 2024, 124.378 lei din salariile de la Balș.
În 2020, când Streinu-Cercel a fost demis de ministrul sănătății de pe atunci, Nelu Tătaru, din comisia anti-COVID, Marcel Ciolacu a avut o reacție imediată și l-a condamnat pe PNL-ist: „Eu în locul domnului ministru Tătaru m-aş ocupa de urgenţele românilor, ale României, ale spitalelor, nu să schimb sau să am vendete personale cu anumiţi specialişti”, a spus Ciolacu, citat de Digi.
Fiul lui Ciolacu nu este prima rudă de politician PSD ajunsă în spitalul Balș. De exemplu, nepotul lui Adrian Streinu-Cercel, Mihai Mehedințu, a ajuns pe poziția de economist în cadrul Serviciului de Management al Calităţii Serviciilor Medicale la Matei Balș în 2019, scria Libertatea. În timpul pandemiei, Mehedințu răspundea întrebărilor presei.
Acesta s-a aflat pe o listă pentru ocuparea unor posturi vacante într-un proiect pe fonduri europene, trecut „expert comunicare”, alături de unchiul său și de Alexandru Rafila.
Cum au loc detașările
Conform regulamentului, detașarea rezidenților confirmați se poate aproba pe o perioadă de un an, pentru motive justificate:
- În scopul parcurgerii integrale a modulelor de pregătire în situația în care, un centru universitar acreditat nu dispune în totalitate de condițiile de dotare tehnico-materială sau de experiența profesională pentru anumite abilități din curriculumul de pregătire;
- probleme de sănătate care necesită prezența acestora într-un alt centru universitar;
- situații deosebite familiale sau locative;
- alte situații excepționale.
„Medicul rezident Ciolacu s-a detașat de la noi, din Tg. Mureș, la București. Probabil că a invocat situația familială sau locativă, soția lui prinzând un loc la București”, declară pentru Snoop un cadru medical din Tg. Mureș. Soția lui Ciolacu Jr a obținut 843 puncte la examen, ceea ce i-a permis să aleagă Reumatologia la București.
Detașările nu sunt greu de obținut, spun mai mulți medici, atât timp cât coordonatorul lui Ciolacu de la Tg. Mureș și-a dat acordul, iar coordonatorul la care s-a detașat, cel de la București, l-a aprobat.
Coordonatorii pe Microbiologie medicală de la cele două spitale județene din Târgu Mureș sunt Prof. Adrian Man și Conf. Univ. Dr. Edit Szekely, director medical al Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș.
Dar dr. Adrian Man este coordonatorul ales de Filip Ciolacu. Medicul confirmă, pentru Snoop, că a semnat cererea de detașare depusă de Filip Ciolacu și aprobată și de celălalt coordonator care urma să-l primească, ministrul Alexandru Rafila.
„(Filip Ciolacu) și-a explicat motivele (pentru detașare, n.r.). Eu le-am înțeles. După mine au fost logice, nu are rost să mă interpun în cariera lui și da, atunci am fost de acord”, spune medicul Man, fără să detalieze motivele care sunt „confidențiale”.
Reglementarea procesului este la latitudinea coordonatorilor de rezidenți, spune Rareș Vrîncianu, președintele Societății Multidisciplinare a Medicilor Rezidenți, pentru Snoop. Dacă un centru devine suprapopulat sau, din contră, cu deficit de rezidenți este vina coordonatorilor.
„Procesul de detașare este unul destul de comun”, adaugă Vrîncianu. Cazul lui Filip Andrei Ciolacu nu este unul izolat.
Detașările, un fenomen de care unii rezidenți se bucură, dar alții îl dezaprobă
„Din păcate, cam 10% dintre rezidenți ajung să se detașeze. O prevedere ce trebuie să ajute rezidenții cu cazuri speciale a devenit o metodă folosită de mulți pentru a obține un loc pe care nu au reușit să-l obțină prin învățătură. Și asta nu face deloc bine sistemului medical pentru că toți se înghesuie în spitalele din orașele mari, iar unitățile medicale mai mici din țară suferă de lipsă cronică de medici”, explică sursa din Tg. Mureș.
Și medicii cu punctaje mari la Rezidențiat critică această practică. Ei spun că, din cauza detașărilor aprobate, secțiile lor devin supraaglomerate, cu „10-12 rezidenți la doi pacienți”, în timp ce în spitalele unde ar fi trebuit să rămână, doar doi rezidenți trebuie să acopere tot. Ajung să facă mai multe gărzi și cu greu fac față volumului de muncă.
„Care mai este rostul examenului sau să obții un punctaj mare, dacă ajungi prin detașare tot unde ai vrut”, se întreabă el.
„Repartiția a ajuns, deseori, să fie doar pentru cei fără pile, inclusiv când se aleg spitalele și coordonatorii”, mai spune rezidentul.
Pe de altă parte, Rareș Vrîncianu explică faptul că detașările îi ajută de fapt atât pe medici, cât și spitalele, „pentru că nu poți fi legat de glie toți anii de rezidențiat”. Spune că sunt rare situațiile în care un centru este supraaglomerat de rezidenți detașați, din contră, de obicei este nevoie de mai mulți în centrele mari, din cauza volumului mare de pacienți. Cifrele lui diferă, susține că undeva la 20% din rezidenți se detașează, iar numărul lor actual ar fi la 20.000.
Rezidentul detașat rămâne cu contractul de muncă și cu salariul în centrul în care a fost repartizat inițial, dar din care a plecat.
| Pentru post, punctajul rămâne criterul numărul unu, dar în ceea ce privește locurile, punctajul este relevant pentru că-ți oferă accesul către o anumită specialitate, explică Vrîncianu. „În ceea ce privește accesul către un anumit centru, punctajul nu este un factor limitativ, deoarece există sistemul de detașare, care permite o flexibilitate a rezidentului, o flexibilitate a locului de muncă.” Există o propunere de reformă a acestui sistem de detașări și care include, între altele, plafonarea numărului total de luni pe care un rezident le petrece în cazul detașării. „Răspunsurile au fost polarizate: colegi care au spus că măsura este bună, alții că nu, pentru că ar restricționa această mobilitate”, explică Vrîncianu. |
Detașare vs transfer
Reprezentantul rezidenților insistă că detașările sunt un proces în care nu este nevoie de „nicio intervenție”. Un proces descentralizat, care funcționează, și în care fiecare centru trebuie să-și facă o evaluare corectă.
„În practică centrele mari sunt mult mai ofertante decât centrale mici, și ca orașe. București, Cluj, Iași sunt centre mari care au o tendință demografică în general pozitivă. Nu numai medicii vor să profeseze, populația în general se concentrează în aceste centre, și totodată trebuie să aibă o dotare tehnică bună în anumite domenii. Majoritatea studenților sunt în aceste centre mari, este normal ca și majoritatea rezidenților să fie în ele. Medicii și-ar dori să-și facă și rezidențiatul în centrul în care au fost pregătiți inițial.”
Filip Ciolacu nu a vrut să-și continue studiile la Constanța, unde a făcut facultatea, ci să vină la București. „Pare că a avut calea bătătorită spre Microbiologie Balș”, spune o sursă din Ministerul Sănătății, precizând că:
„Cel mai probabil, rezidentul Ciolacu nu va rata perioada de transferuri pentru ca detașarea să devină permanentă la București”.
Dar transferurile, care sunt permanente, nu sunt la fel de ușor de obținut ca detașările (temporare), explică Vrîncianu
„Sunt două sesiuni de transfer pe an, în care se scoate un anumit număr de locuri, într-un anumit centru, în funcție de numărul de rezidenți admiși în program. Dar există un plafon. Eu nu mă pot transfera într-un centru, dacă nu am media cel puțin egală cu ultima medie cu care s-a ales specialitatea respectivă în acel centru.”
Ciolacu junior, apartament în Constanța și zbor cu Nordis
Filip Ciolacu s-a căsătorit în 2023 și atât el, cât și soția lui au fost studenți la Medicină în Constanța. În același oraș în care, în aprilie 2024, tânărul Ciolacu și-a cumpărat un apartament cu două camere, de aproape 70 de mp, situat într-un bloc nou cu vedere la cimitirul central din Constanța și la șapte minute distanță cu mașina de Cazino, dezvăluie Public Record. A plătit pentru el 80 de mii de euro integral, prin transfer bancar.
Ciolacu jr este vecin de etaj cu vărul lui, Mihai Ciolacu.
Cei doi și-au cumpărat apartamentele în aceeași zi de la firma lui Felix Stroe, președintele PSD Constanța și actual senator. Public Record face o analiză a prețurilor și arată că verii Ciolacu au reușit să plătească pe apartamente cu cel puțin 20.000 de euro sub prețul pieței.
Într-o reacție transmisă jurnaliștilor de la Public Record, Marcel Ciolacu spune că apartamentul a fost achiziționat cu contribuția financiară a întregii familii și adaugă că:
„Menționez că și-a luat acest apartament (Filip, n.r.) pentru că este în proximitatea Spitalului Județean unde a făcut și practica medicală și unde intenționează să rămână după finalizarea studiilor.”
Filip Ciolacu este și unul dintre pasagerii zborurilor Nordis cu care s-a plimbat tatăl său, premierul României, a dezvăluit G4Media.
„Eu și fiul meu am vrut să avem și noi o aroganță, să mergem și noi o singură dată, să vedem o cursă de Formula 1?” a fost explicația lui Marcel Ciolacu la întrebările jurnaliștilor despre zborurile cu avionul privat Nordis.
Este vorba despre unul dintre cele patru zboruri Nordis descoperite de jurnaliștii G4Media și Recorder, cel la Nisa și Paris, din perioada 27-30 mai 2022. Atunci au avut loc Marele Premiu de Formula 1 de la Monaco și finala Ligii Campionilor la fotbal, desfășurată la Paris, între Real Madrid și Liverpool.
Filip Ciolacu a fost și el la bordul aeronavei, alături de tatăl său, premierul României.
Reporterii Snoop i-au adresat întrebări lui Filip Ciolacu și lui Marcel Ciolacu, dar aceștia nu au răspuns până la ora publicării acestui text. Vom reveni cu pozițiile lor odată ce le vom primi.
UPDATE 6 martie: Reacția lui Marcel Ciolacu, atunci când a intervenit după ce un reporter HotNews l-a întrebat pe ministrul Alexandru Rafila despre investigația Snoop:
„Are 25 de ani e căsătorit și este doctor Filip Andrei Ciolacu. Sunt 20.000 de rezidenți în acest moment în detașare.”
La răspunsul lui Ciolacu, un alt jurnalist a replicat că foarte puțini dintre medicii rezidenți obțin detașările pe care le solicită. Premierul a negat: „Eu văd că sunt sute de detașati anul acesta. Toți care au solicitat au fost detașați”.
Întrebat de reporterul HotNews.ro dacă numele său a contat în transferul fiului său la București, Marcel Ciolacu a devenit nervos: „Am o rugăminte. Lăsați-mi copilul în pace”.
Ilustrație: Ion Mateș
Editori: Răzvan Luțac, Dan Duca