- În Harta femicidului, publicată în octombrie 2025 de Snoop cu datele din primele 9 luni, primele 7 luni (tentative) și 9 luni (omoruri), un bărbat a încercat să omoare o femeie la fiecare 3 zile. După datele obținute pe a doua jumătate a anului, media a scăzut la puțin peste 2,5 zile, pentru o tentativă sau crimă.
- „Nu poate fi conflict spontan între parteneri intimi, acolo există un istoric”, spune Ecaterina Balica, cercetătoare în cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Române și coordonatoarea ORAPO.
- În 2026, au avut loc deja 6 femicide. Majoritatea în Iași, județul cu cele mai multe tentative din 2025.
*Acest material conține informații care vă pot afecta.
Vineri dimineață, 15 august 2025, doi soți dintr-un sat din județul Brăila au început să se certe. El și-a pierdut rapid cumpătul. A pus mâna pe-o tigaie și a lovit-o pe femeie de mai multe ori. Apoi, s-a întins după un cuțit și a înjunghiat-o repetat în spate și în umăr. Femeia a reușit să sune la 112 și a supraviețuit.
La trei luni și 600 de kilometri distanță, un tânăr de 19 ani și-a înjunghiat iubita însărcinată în luna a opta. Au scăpat cu viață ea și copilul. Bărbatul consumase droguri, susțin procurorii.
„A fost desfigurată”, a spus persoana care a sunat, în 22 ianuarie anul acesta, la 112, când a văzut, la geamul de la parterul unui bloc, o femeie plină de sânge încercând să strige după ajutor. Avea răni pe față, pe spate, pe brațe. Venise să-și viziteze fiica în Satu-Mare. Fostul ei partener a urmărit-o, a intrat peste ea în apartament și a atacat-o cu un cuțit de bucătărie. Polițiștii l-au prins câteva ore mai târziu, în zona digului din oraș. Bărbatul a spus că nu-și amintește ce a făcut, că era „mort de beat”.
O mamă din Peregu Mare, județul Arad, nu a reușit însă să scape de furia fiului ei de 25 de ani. A înjunghiat-o mortal, de mai multe ori. El a fost cel care a sunat ulterior la poliție și a mărturisit ce a făcut.
Parchetele nu menționează dacă agresorii au avut alte tentative înainte. Specialistii arată însă că rareori crimele nu sunt anunțate de alte violențe asupra victimelor.
66 de femei omorâte, 69 de supraviețuitoare
La fiecare două zile și jumătate, un bărbat a încercat să omoare o femeie, în România. În 66 de cazuri a și reușit.
Femicidul este uciderea intenționată a unei femei sau fete. De cele mai multe ori, femicidele sunt comise de către un bărbat sau de către partener, ca urmare a unor sentimente de ură sau ca rezultat al inegalităților structurale de gen.
În România, femicidul nu este recunoscut drept infracțiune. Este așteptată recunoașterea lui prin lege, în Parlament. Deocamdată, proiectul este în comisiile Camerei Deputaților.
Anul trecut au fost ucise 66 de femei: partenere de viață, foste partenere, rude de sex feminin, vecine, prietene, străine. Este o numărătoare informală, făcută de ONG-uri și presă, întrucât statul român nu monitorizează fenomenul femicidului. În acest număr intră și agresiunile care au avut loc în 2024, dar s-au transformat în omoruri în 2025, după moartea victimei.
De pildă, un bărbat din Cochirleanca, județul Buzău, a fost arestat în februarie anul trecut după ce și-a incendiat mama adoptivă în decembrie 2024. Cazul a fost încadrat oficial la omor după ce femeia a decedat la spital.
Snoop a cerut din nou parchetelor de pe lângă tribunalele din țară cazurile de omor și tentativă de omor comise de bărbați împotriva femeilor. Am vrut să completăm harta femicidiului cu situația din perioada august – decembrie 2025. Din cele 42 de parchete din țară, nu au răspuns, până la ora publicării, București, Hunedoara, Maramureș și Satu-Mare. De asemenea, câteva dintre cazurile incluse în acest articol au fost documentate din presă și nu se regăsesc în răspunsurile oficiale de la procurori.
31 de crime împotriva femeilor și 27 de tentative de femicid au avut loc în perioada august – decembrie 2025. Am actualizat harta femicidiului de pe Snoop cu crimele, la începutul anului curent.
| Până când toate Parchetele au răspuns la solicitări, alte șase femei au fost ucise de bărbați la începutul anului 2026. Patru dintre ele în Iași, județul cu cele mai multe tentative de omor la adresa femeilor. Se află pe locul al treilea în indexul criminalității. |
Majoritatea crimelor au avut loc în context de violență domestică, de multe ori, repetată, potrivit răspunsurilor de la Parchete. Unele dintre ele au fost precedate de ordine de protecție ale femeilor. Anul trecut, polițiștii au intervenit în peste 138.000 de cazuri de violență domestică, dar nu știm în câte dintre acestea au fost femei victime.
O femeie a fost incendiată după ce partenerul ei a aruncat cu benzină pe ea
Cele mai multe femei au fost ucise, în total anul trecut, în județul Buzău: cinci, urmat de județele Prahova, Brăila, Bacău și Maramureș, cu patru. Urmează Constanța, Iași și Neamț, cu trei.
Crimele sunt extrem de violente. În Vulcan, județul Brașov, în noiembrie, un bărbat și-a înjunghiat de mai multe ori partenera cu un cuțit. El a mai fost condamnat în trecut pentru tentativă de omor. În aceeași lună, în Râmnicu Sărat, județul Buzău, o femeie de 45 de ani, utilizatoare de scaun rulant, a fost bătută timp de un sfert de oră continuu de cei doi bărbați cu care locuia pentru că nu le-a spus că are nevoie la toaletă. Unul dintre agresori a mai fost condamnat pentru crimă.
Cazurile de femicide din perioada august – decembrie 2025 (click pentru detalii)
În județul Arad, în august, un bărbat de 35 de ani din localitatea Chișineu Criș și-a târât partenera de 29 de ani cu mașina, apoi a abandonat cadavrul pe DN 79A. Aveau doi copii.
În octombrie, tot în județul Arad, un tânăr de 25 de ani și-a înjunghiat mama cu un cuțit de bucătărie, de două ori, în gât. Apoi a sunat la 112.
În județul Bacău, un bărbat și-a ucis partenera, prin lovituri repetate în zona capului, toracelui și zona inghinală.
Tot în județul Bacău, în localitatea Poduri, un bărbat de 72 de ani și-a înjunghiat soția, a anunțat crima, apoi a încercat să se sinucidă. A murit după 6 ore la spital. Oamenii din comunitate spun că erau amândoi gospodari, aveau trei copii și nu înțeleg ce a putut provoca crima.
În Vulcan, județul Brașov, în octombrie, un bărbat de 40 de ani și-a ucis partenera, în vârstă de 30 de ani, după ce a înjunghiat-o de mai multe ori cu un cuțit. Bărbatul a mai fost condamnat în trecut pentru tentativă de omor şi pentru alte infracţiuni de violență, potrivit HotNews. „Pe fondul consumului de alcool, grefat pe sentimente de gelozie”, au notat procurorii, în răspunsul către Snoop.
În București, în octombrie, un tânăr de 20 de ani a ucis-o pe mama adoptivă a iubitei lui de 15 ani: a sufocat-o și a înjunghiat-o repetat.
În Săgeata, județul Buzău, în octombrie, o femeie de 41 de ani, a fost înjunghiată de partenerul său (45 de ani).
În Râmnicu Sărat, jud. Buzău, o femeie de 45 de ani în scaun rulant a fost omorâtă, în noiembrie, de cei doi bărbați cu care locuia. Ei au bătut-o timp de 15 minute, spun polițiștii, pentru că nu le-a spus că are nevoie la toaletă. Unul dintre agresori a mai fost condamnat în trecut, pentru crimă.
În Moldova Nouă, jud. Caraș-Severin, un bărbat de 51 de ani și-a omorât în bătaie mama, în vârstă de 77 de ani, în noiembrie. Un vecin a găsit-o prăbușită în grădină, dar a murit mai târziu la spital.
În Măguri-Rătăcău, județul Cluj, în august, un bărbat de 37 de ani și-a înjunghiat fosta soție, iar la câteva ore, a fost găsit mort pe malul lacului Tarnița. Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj spune, în răspunsul către Snoop, că nu are înregistrate cazuri de femicide.
În Topraisar, județul Constanța, în august, un bărbat în vârstă de 51 de ani și-a omorât partenera cu un topor, în fața celor patru copii ai lor. Din gelozie, notează procurorii. În Năvodari, câteva luni mai târziu, în noiembrie, un tânăr de 19 ani a violat și apoi a omorât o femeie de 48 de ani pe o stradă din oraș.
În Craiova, jud. Dolj, un bărbat și-a omorât soția, în vârstă de 45 de ani. Crima a avut loc în fața fiicei lor de 11 ani. Bărbatul s-a sinucis
În comuna Unirea, jud. Dolj, un bărbat și-a ucis soția cu un topor, i-a aruncat trupul într-o fântână, apoi s-a sinucis. Cazul nu e menționat în răspunsul de la Parchet.
În ziua de Crăciun, în Golfin, Dolj, un bărbat și-a ucis soția în bătaie și cu un obiect contondent, apoi a chemat o asistentă ca să o ajute.
În Galați, un bărbat de 26 de ani a strangulat o adolescentă de 17 ani. A fost apoi înjunghiat de iubitul ei.
În septembrie, în localitatea Mihăilești din jud. Giurgiu, un bărbat de 46 de ani și-a omorât soția, în vârstă de 41 de ani, apoi a fugit de la fața locului. A fost arestat mai târziu.
În Ruda-Brad, Hunedoara, un cioban de 30 de ani a ucis o femeie în vârstă de 90 de ani. Erau vecini, iar „conflictul a fost spontan”, a spus Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, conform presei locale. Tot în județul Hunedoara, în apropierea Crăciunului, o tânără de 30 de ani a fost ucisă de iubitul ei, venit recent din străinătate. Instituția nu a răspuns solicitării Snoop.
În Iași, comuna Bălțați, în luna august, un bărbat și-a ucis în bătaie soția, bolnavă de cancer, apoi a fugit în Austria cu iubita lui din Bulgaria. Cazul nu este menționat în răspunsul Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași către Snoop.
În Dagâța, jud. Iași, doi bărbați de 24 și 36 de ani au violat și omorât o bătrână de 72 de ani. Procurorii spun că s-a întâmplat „pe fondul stării de ebrietate”.
În Mogoșoaia, jud. Ilfov, în august, un bărbat de 25 de ani a omorât o femeie de 76 de ani. Aceasta era chiriașa părinților lui. Nepoata femeii a găsit-o și a chemat poliția.
În noaptea dintre 31 iulie și 1 august, în Buftea, Ilfov, o femeie de 23 de ani a fost înjunghiată de mai multe ori de fostul său iubit, de care era despărțită de un an.
În Seini, jud. Maramureș, un bărbat și-a omorât mama, în propria casă. Mai înainte, el a încercat să incendieze casa, dar tatăl lui a stins focul. Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș nu a răspunsul solicitării Snoop.
În Spiridonești, jud. Neamț, un bărbat de 23 de ani și-a omorât fosta iubită și a înjunghiat-o pe mama ei, care a ajuns la spital, în octombrie. Tot în județul Neamț a mai avut loc o altă crimă, dar Parchetul nu a menționat detalii.
În comuna Voineasa, județul Olt, în noiembrie, un bărbat de 45 de ani și-a ucis în bătaie partenera în vârstă de 49 de ani. S-a culcat lângă trupul ei în acea noapte, iar următoarea zi a sunat la poliție și a spus că a găsit-o moartă în casă.
În septembrie, în localitatea Baba Ana, județul Prahova, un bărbat de 53 de ani a bătut o femeie de 57 de ani, pe stradă, apoi a călcat-o cu mașina. Presa a scris că aveau „o relație extraconjugală”, iar Parchetul menționează, în răspunsul către Snoop, că erau „concubini”.
În Sibiu, în octombrie, un bărbat de 54 de ani și-a sugrumat mama (74), pe stradă, pe „fondul consumului de alcool”. În decembrie, un alt bărbat de 40 de ani și-a bătut mama până la leșin. Ea a murit câteva zile mai târziu, de Crăciun, la spital. Ora de Sibiu a scris că, după ce a bătut-o, a trimis rudelor o fotografie cu mama lui și le-a spus să aibă grijă de ei.
În localitatea Peretu, județul Teleorman, un bărbat de 45 de ani a omorât o femeie de 83 de ani, care îi era rudă. În aceeași zi, o violase. Procurorii spun că nu au existat elemente care să ducă la interpretarea faptei ca fiind un femicid și că a fost un „conflict spontan”.
Tot în Teleorman, în comuna Beciu, o tânără de 25 de ani a fost ucisă de soțul ei în fața celui mai mic dintre cei trei copii ai lor. El a atacat-o pe stradă, a înjunghiat-o de 15 ori, apoi a fugit și a încercat să se sinucidă. Femeia avea ordin de protecție.
La numărul de tentative, Iași este pe primul loc, cu nouă, urmat de București, cu opt și Neamț, tot opt cazuri de tentativă de omor.
Tentativele implică multă violență fizică, lovituri cu pumnii și picioarele sau cu obiecte. În Satu Mare, o femeie a luat foc după ce partenerul ei a aruncat pe ea benzină. Femeia se afla aproape de sobă. A suferit arsuri pe 40% din suprafața corpului.
Cazurile de tentativă de omor din perioada august – decembrie 2025 (click pentru detalii)
În județul Brăila, în august, un bărbat de 56 de ani a lovit-o pe soția lui cu o tigaie în cap, apoi a atacat-o cu un cuțit.
În Moldova Nouă, Caraș-Severin, un tânăr de 24 de ani a încercat să-și omoare mătușa, de 63 de ani.
În Călărași și în comuna Mânăstirea, județul Călărași: în primul caz, doi foști „concubini”, femeia de 36 de ani și agresorul de 42 de ani. În al doilea caz, din noiembrie, a fost vorba de soț (75 de ani) și soție (71 de ani). Parchetul spune că nu poate stabili că au fost motive de tentativă de femicid, întrucât „ambele conflicte au avut caracter spontan”.
În județul Dâmbovița, în noiembrie: „faptă comisă de autor (59 de ani) în urma unui „conflict spontan, pe fondul consumului de alcool”. Femeia are 55 de ani, iar cei doi erau „concubini”, notează Parchetul.
În Harghita, localitățile Gheorgheni și Sândominic, în august: în primul, victima (54 de ani) și agresorul (30 de ani) sunt cunoștințe. În al doilea, ambii de 20 de ani, sunt cumnați.
În Iași, un bărbat a încercat să-și omoare fosta parteneră.
În județul Mureș, comuna Bereni, în noiembrie: agresorul are 67 de ani, iar femeia, 37. Parchetul spune că sunt cunoștințe.
Șase tentative de omor în județul Neamț, printre care un nepot care a încercat să-și omoare bunica, un soț care și-a agresat soția, un bărbat care și-a agresat partenera.
În Ploiești și Surani, Prahova, au fost două tentative de omor calificat, ambele între „concubini”, a precizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova.
Într-o comună din Satu Mare, un bărbat de 46 de ani a aruncat cu benzină pe partenera lui (45 de ani). Femeia se afla aproape de sobă și a luat foc instant. A suferit arsuri grave pe 40% din suprafața corpului. Bărbatul este anchetat pentru tentativă de omor. Parchetul nu a răspuns solicitării Snoop.
În Sălaj, satul Agrij, în noiembrie, un tânăr de 19 ani a fost trimis în judecată pentru tentativă la omor calificat asupra partenerei sale. Parchetul spune că între cei doi „concubini” erau certuri frecvente, iar el e consumator de substanțe psihoactive, însă nu poate fi stabilit că „motivația faptei ar fi fost legată de genul victimei, de gelozie, posesivitate sau alte relații legate de existența unui parteneriat intim între cei doi”.
În județul Suceava, doi bărbați sunt urmăriți penal pentru tentativă de omor asupra unor femei. Parchetul spune că nu exista niciun fel de relație între agresori și victime.
În județul Vaslui, în localitățile Murgeni și Mălușteni: „concubini”, precizează Parchetul, de 46 (victima) și 48 de ani, respectiv, de 48 (victima) și 32 de ani. Motivele agresiunilor au fost refuzul femeilor de a se împăca cu agresorii și gelozia celor din urmă.
În octombrie, în comuna Vrâncioaia, județul Vrancea: doi soți de 74 de ani, respectiv, 72 de ani.
În București, în decembrie anul trecut, o femeie a fost sechestrată două săptămâni și bătută în tot acest timp de fostul său partener. A obținut ordin de protecție, dar bărbatul l-a încălcat de patru ori într-o săptămână și a distrus brățara electronică de supraveghere de mai multe ori, ultima oară aruncând-o din tren. I-a trimis femeii mesaje de amenințare, pe telefon și prin poștă, a sunat-o repetat cu amenințări, inclusiv când polițiștii erau lângă ea, după ce au fost alertați de deconectarea brățării de monitorizare. Bărbatul este în arest preventiv. Parchetul de pe lângă Tribunalul București nu a răspuns solicitării Snoop, dar acest caz a fost documentat în presă.
Cazurile de tentativă nu sunt mereu rapoarte de femeile care trec prin astfel de agresiuni care le pun în pericol viața. Fie pentru că se tem, fie de rușine, fie pentru că nu au încredere în autorități că le vor ajuta. Astfel că numărul de cazuri ce pot fi interpretate ca tentative de omor poate fi, de fapt, mai mare.
De ce nu pleacă femeile: ciclul violenței
„Nu reclamă și pentru că (victima, n.r.) ajunge la un moment dat să se simtă vinovată că a făcut rău relației”, explică Ana Cristina Predescu.
Psiholog clinician și psihoterapeută, Predescu a lucrat în domeniul psihologiei judiciare. Spune că la sentimentul de vinovăție pe care-l capătă victima contribuie și societatea și autoritățile: femeia ajunge să se simtă judecată, în pericol, constant etichetată – „dacă sunt eu de vină?”.
În majoritatea situațiilor de femicid sau tentativă de femicid, femeile au fost soții sau partenere (65), foste soții sau foste partenere (15), mame (15) și bunici sau alte rude (9).
De altfel, la nivelul Uniunii Europene, cea mai răspândită formă de femicid este cel comis între partenerii intimi, potrivit Institutului European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (EIGE).
Dependența emoțională, financiară, sentimentul de vinovăție, prejudecățile de tipul „cum o să te descurci singură?” sau „cum să crească copilul fără tată?”, presiunile familiale sau sociale le împing deseori pe victime să se întoarcă la agresor, chiar și acolo unde au existat violențe de nivelul tentativelor de omor, explică psihoterapeuta Ana Cristina Predescu (foto).
Cel mai des apare speranța victimei în schimbarea agresorului. „Dar agresiunea, ulterior, crește la nivel de intensitate. Speranța este alimentată de perioadele de calm sau de remușcare din ciclul violenței: scuze, promisiuni, prindem încredere, dar din nou apare comportamentul violent”. Femeia poate interpreta aceste momente drept un episod izolat, nu un tipar.
Predescu vorbește despre ce rămâne după violență: stresul post-traumatic, care poate apărea imediat sau foarte târziu. Stresul post-traumatic, explică specialista, se poate declanșa singur sau la elemente care îi amintesc victimei de situația în care s-a aflat. Înseamnă flashbacks, hipervigilență, anxietate intensă, coșmaruri, un sentiment constant de pericol, simptome de depresie, rușine și autoblamarea des întâlnită în dinamica violenței domestice.
„Conflict spontan”
În multe dintre cazuri, procurorii au explicat crima sau tentativa ca fiind provocată de un „conflict spontan”. În altele, procurorii menționează ca motive consumul de alcool sau droguri, gelozia sau refuzul despărțirii de fosta parteneră, ori conflictele anterioare. În multe situații, este o combinație. Consumul de alcool, gelozia, controlul, conflictele preexistente sunt printre factorii de risc principali în cazurile de femicid, arată un raport al Parlamentului European.
„Există posibilitatea ca un femicid să se producă spontan, dar nu între parteneri intimi”, spune Ecaterina Balica (foto), cercetătoare în cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Române și coordonatoarea Observatorului Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor (ORAPO).
O irită expresia „conflict spontan” pe care a remarcat-o și ea în multe dintre comunicările procurorilor. „Nu poate fi conflict spontan între parteneri intimi, acolo există un istoric”, punctează ea.
De exemplu, în județul Vaslui, în februarie anul trecut, un bărbat de 46 de ani și-a omorât partenera după ce a lovit-o de mai multe ori cu o bardă. Consumaseră alcool și se certaseră.
Poate fi un conflict imprevizibil acolo unde agresorul și victima nu se cunosc sau se cunosc foarte puțin. În aceste cazuri, crimele sunt asociate de regulă și cu tâlhărie sau viol, care se întâmplă mai ales la femeile de peste 50-55 de ani, singure, izolate, explică cercetătoarea Ecaterina Balica, categorie de femei la care aceasta consideră că ar trebui să ne uităm mai mult. Nici în situațiile în care relația dintre victimă și agresor este de mamă – fiu sau nepot – bunică nu putem vorbi de un conflict spontan, câtă vreme există un context familial, „un motiv de la care te-ai certat”.
„Nu știu ce se așteaptă (autoritățile, n.r.), să fie o acțiune de violență trei zile continuu și la final să o fi ucis ca să nu fie conflict spontan?”, spune, la rândul său, Corina Voicu, fostă judecătoare și formatoare privind combaterea violenței domestice la Institutul Național al Magistraturii și co-fondatoarea Asociației ADEPT, care oferă asistență juridică victimelor violenței.
Cronica unor morți previzibile și prevenibile: cât e de la tentativă la crimă?
În comuna Beciu, județul Teleorman, într-o zi de noiembrie, M. a ieșit din casă cu copilul ei de 3 ani și a luat-o pe stradă, pe drumul către biserică. G. o urmărea deja de mai mult timp, iar când a văzut-o pe M., a ieșit din ascunzătoare. Femeia l-a zărit și a luat-o la fugă, cu băiețelul în brațe. Bărbatul a prins-o din urmă, a înjunghiat-o de 15 ori și a lăsat-o într-o baltă de sânge, cu copilul lângă ea. Ajuns acasă, G. a încercat să se sinucidă.
Multe crime ar putea fi prevenite dacă ar exista instrumente mai bune de evaluare a riscului, spun Ecaterina Balica și Corina Voicu (foto). Și, în felul ăsta, autoritățile să nu mai numească o crimă previzibilă drept „conflict brusc”.
În cazul de mai sus, femeia a fost agresată de soț de mai multe ori pe parcursul căsniciei. La momentul crimei, avea ordin de protecție. Deci exista un istoric de violență, înregistrat, ce putea funcționa ca semnal de alarmă.
Femicidele sau tentativele de femicid nu apar, de regulă, brusc. Ele sunt adesea precedate de amenințări explicite, violență repetată, control psihologic și lipsa empatiei agresorului.
Creșterea intensității actelor de violență, divorțul sau separarea, ori discuțiile despre acestea sunt și ele semne de risc. De asemenea, dacă victima are sau nu un copil dintr-o relație anterioară sau dacă este însărcinată.
Semnale există, dar adesea nu sunt luate în considerare de autorități pentru că incidentele sunt tratate izolat, nu ca parte a unui tipar de violență, explică fosta judecătoare Corina Voicu. Și Andreea Bragă (foto alăturată), expertă în drepturile femeilor și coordonatoare advocacy la Centrul FILIA, spune că „este un reflex de procedură” în care cazurile de violență domestică sunt luate ca situații individuale.
„Nu prea ne uităm la comportamentul coercitiv al agresorului, care înseamnă teroare asupra victimei. Nu știm istoricul agresiunilor fizice pentru că ne uităm la dosarele penale, la ordinele de protecție, dar nu avem exercițiul de a face un istoric medical, de a vedea dacă victima a avut situații de a ajunge la spital ascunzând semnele de violență”, spune Corina Voicu.
De altfel, polițiștii ar trebui să se uite și la structura amenințărilor. Corina Voicu le numește „amenințări cu plan”: adică, agresorul îi spune femeii cum va muri. Își amintește cazuri de femei care au murit exact așa cum au descris agresorii lor. Într-unul dintre ele, victima le spusese polițiștilor despre amenințări.
Lipsa remușcării agresorului este, de asemenea, un indiciu: el continuă abuzul, deși este conștient de suferința pe care o produce. Apoi, mai sunt agresiunile făcute în fața copiilor, fără o „minimă cenzură” de a-i proteja de durerea pe care ar resimți-o văzându-și mama lovită și umilită, spune Corina Voicu.
Lipsa de comunicare între autorități poate duce la crime
Femicidul este un tip de omor ce poate fi prevenit tocmai pentru că există acești indicatori premergători ai violenței domestice. Problema e că profesioniștii din domeniu nu comunică între ei, remarcă Voicu.
E o problemă semnalată de Avocatul Poporului în raportul special privind violența domestică publicat anul trecut (click pentru detalii)
Documentul dă exemple de femicide, tentative și cazuri de violență domestică ce nu au fost monitorizate de autorități: polițiștii nu au considerat risc iminent anumite episoade de violență, iar autoritățile locale în majoritar nu știau de situație.
Avocatul Poporului atrage repetat atenția că polițiștii nu comunică aproape deloc cu Direcțiile de Asistență Socială și nu le informează despre cazurile de violență domestică, ceea ce împiedică luarea de măsuri de sprijin pentru victime. Așa cum s-a întâmplat cu Anda Gyurca, tânăra ucisă și incendiată de Emil Gânj, în Mureș.
„Nu exista niciun fel de monitorizare și niciun fel de sancțiune din partea statului”, spune senatoarea PSD Victoria Stoiciu. Este una dintre inițiatoarele legii femicidului, precum și a legii, adoptate recent de Parlament, care schimbă puțin coordonarea în cazurile de violență domestică. Parlamentarii au preluat în lege o parte dintre recomandările și observațiile Avocatului Poporului, inclusiv cele care se referă la comunicarea între autorități.
Odată cu noua lege, autoritățile locale vor fi și ele informate de existența ordinului de protecție în cazurile de violență domestică, iar procurorul și autoritatea locală vor putea cere un ordin de protecție nou, în numele victimei, după expirarea celui precedent.
Cu ce mai vine legea care modifică normele privind ordinul de protecție (click pentru detalii):
– agresorii vor fi obligați de instanță să urmeze consiliere psihologică sau psihoterapie;
– după caz, instanța va recomanda internarea voluntară sau nevoluntar la psihiatrie;
– sancționarea agresorului cu amendă de până la 10.000 de lei dacă nu merge la terapie și dacă nu informează poliția cu privire la urmarea acestor ședințe;
– posibilitatea ca instanța să emită un ordin de protecție de până la 2 ani în cazul agresorilor deja sancționați anterior în ultimii 5 ani;
– ordinul de protecție se comunică, în maximum 5 ore de la emitere, și autorităților locale cu competențe în protecția victimelor;
– procurorul și autoritatea locală cu competențe în protecția victimelor pot cere, în numele victimei, emiterea unui nou ordin de protecție după expirarea celui inițial;
– autoritățile locale trebuie să contacteze victima în trei zile de la emiterea ordinului de protecție și cu cel puțin 14 zile înainte de expirarea lui, pentru a o informa cu privire la posibilitatea prelungirii acestuia;
– cererea de emitere a ordinului de protecție poate fi depusă fie la instanța de la domiciliul sau reşedința victimei, fie la instanţa corespunzătoare locului în care faptele de violență au fost comise.
O soluție: un instrument de măsurare a riscului
Toți factorii de risc care escaladează până la femicid pot fi integrați într-un instrument de măsurare, spune Ecaterina Balica, un chestionar pentru identificarea riscului de femicid, similar cu cel existent pentru obținerea ordinului de protecție în cazurile de violență domestică.
Victoria Stoiciu admite că va fi o responsabilitatea suplimentară pe umerii polițiștilor folosirea unui astfel de instrument, în contextul în care deficitul de personal în Ministerul de Interne este de 22,5%. Doar în Poliția Română ar mai fi nevoie de peste 13.000 de oameni.
„Într-o societate ultrapatriarhală în care cei care aplică legea sunt majoritar bărbați și tratează problematica violenței domestice ca pe o ceartă minoră, în special în comunitățile mici, victima e tratată: hai, că vă împăcați voi. O să fie mai multă muncă, dar dacă nu punem presiune, cum să protejăm victimele? De undeva trebuie să pornim, cu toate costurile și neajunsurile”, punctează senatoarea.
Instrumentul și monitorizarea constantă pot preveni crimele. Astfel de tool-uri care încearcă să identifice niște tipare funcționează deja în alte state. Nu sunt însă nici ele lipsite de goluri.
| Spania a creat în 2007 VioGén, un software bazat pe inteligența artificială care determină nivelul de risc în care se află o victimă a violenței de gen. Este cel mai mare sistem de evaluare a riscurilor din lume, cu peste 3 milioane de cazuri înregistrate. Algoritmul VioGén folosește modele statistice clasice pentru a face o evaluare a riscului. Pe baza răspunsurilor unei femei la o serie de întrebări, VioGén calculează probabilitatea ca ea să fie atacată din nou. Întrebările sunt despre gravitatea agresiunilor anterioare – de pildă, dacă au fost folosite arme -, caracteristicile agresorului (gelos, agresiv, abuzator sexual, consumator de alcool sau droguri), vulnerabilitatea victimei – dacă este însărcinată, dacă e imigrantă sau este dependentă economic, de exemplu. Nivelul de risc poate fi neglijabil, scăzut, mediu, ridicat sau extrem. Aplicația funcționează, deși nu este clar câte victime au fost salvate până acum cu ajutorul acestui instrument. Însă presa și ONG-urile au arătat în repetate rânduri erorile din VioGén: multe cazuri de femei care au fost notate cu risc neglijabil sau scăzut au sfârșit omorâte de partenerii sau foștii lor parteneri doar câteva săptămâni de la completarea chestionarului. Algoritmul nu este complet obiectiv, el clasifică riscul și în funcție de resursele disponibile. Practic, sistemul acordă doar numărul de scoruri de risc „extrem” pe care și-l poate permite, arată un raport al Eticas Foundation. Unele organizații pentru protecția victimelor domestice spun chiar că posibilitatea de risc scăzut nu are niciun sens, pentru că simplul fapt că femeia ajunge la poliție să ceară ajutor arată că e în pericol. Programul este conceput ca un sistem de recomandare, dar, chiar dacă polițiștii pot crește scorul de risc atribuit automat, ei îl mențin în 95 % din cazuri. „Software-ul este atât de integrat în aplicarea legii încât este greu de știut unde se termină recomandările sale și unde începe luarea deciziilor umane”, scria New York Times într-o investigație din 2024 despre erorile date de aplicație. |
„În România nu se face prevenție pentru femicid”, spune Ecaterina Balica. Ordinul de protecție provizoriu, brățările de monitorizare, faptul că se continuă ancheta penală după ce victima își retrage plângerea (dacă agresorul este membru de familie) – toate sunt măsuri menite să prevină, într-adevăr, fapte de violență domestică. Dar sunt firmituri. Până la femicid, există un cumul de riscuri la care autoritățile trebuie să se uite și pe care deocamdată, nu le măsoară.
Instrumentul de măsurare trebuie să aștepte să treacă legea femicidului în Parlament.
Femicidul, introdus în lege
Lipsa de incriminare explicită a femicidului, cerută repetat de ONG-urile pentru protecția femeilor, vine la pachet și cu modul neuniform în care parchetele care instrumentează femicidele și tentativele interpretează la nivel de definiție crimele împotriva femeilor. E dificil, când nu au o definiție clară în lege.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt menționează că „fapta poate fi interpretată ca o formă de violență împotriva femeilor cu caracter sistematic, inculpatul săvârșind frecvent acte de violență față de victimă”, cu referire la bărbatul care și-a omorât în bătaie partenera, în comuna Voineasa, toamna trecută.
Despre trei dintre cazurile de omor și tentativă de omor din prima jumătate a anului trecut, și Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța a spus că „se încadrează în categoria violenței de gen (a femicidului)”.
Senatul a aprobat la începutul lunii februarie proiectul de lege care definește femicidul și urmărește combaterea crimelor împotriva femeilor. Zilele trecute a primit avize favorabile de la o parte dintre comisiile din Camera Deputaților. Ca să intre în vigoare, mai trebuie să fie aprobat de Camera Deputaților, iar apoi – promulgat de președinte.
Proiectul introduce pentru prima dată în legislație definiția femicidului ca fiind „uciderea cu intenţie a unei femei, precum şi moartea unei femei, survenită ca umare a lovirilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte ori a altor infracţiuni săvârşite cu violenţă, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de o terţă parte”. Altfel spus, femicidul este crima împotriva unei femei, indiferent de vârsta ei, motivul faptei și relația acesteia cu agresorul.
Mai definește separat femicidul intim, comis de un membru al familiei, non-intim, comis de o persoană pe care victima nu o cunoaște, și femicidul indirect, care se referă la moartea unei femei ca urmare a unor practici de multilare sau a sinuciderii ei în urma violenței dintre parteneri sau într-un context familial.
Ce mai prevede proiectul de lege care pedepsește femicidul (click pentru detalii)
sunt introduse în Codul Penal circumstanțe agravante la omorul calificat: crimele comise de partener, soț, fost partener, fost soț sau cele motivate de gen, de divorț, refuzul căsătoriei sau de răzbunare sunt pedepsite mai dur (acum, pedeapsa este majorată cu o pătrime dacă crima este făcută de un membru de familie);
- încălcarea ordinului de protecție sau a ordinului de protecție provizoriu se pedepsește cu închisoarea de la 1 la 5 ani (în loc de 6 luni – 5 ani);
- urmărirea penală începe din oficiu, fără să fie nevoie de o plângere a victimei, dacă agresorul încalcă ordinul de protecție sau ordinul de protecție provizoriu; ea va continua chiar și în cazul în care victima își retrage plângerea;
- colectarea și publicarea anuală de date statistice privind femicidul, violențele care-l preced și informații despre relația victimă-agresor;
- protecție pentru copiii rămași în urma crimei și pedepse agravante când violența are loc în prezența lor;
- introducerea în școli a temelor privind egalitatea de gen și combaterea violenței.
Proiectul de lege este asumat de 273 de senatori și deputați de la toate partidele. Dacă va fi adoptat, femicidul va fi pedepsit la fel ca omorul calificat, cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau pe viață, și vine cu circumstanțe agravante pentru o paletă mai largă de cazuri.
În ultimii 10 ani, au fost omorâte 445 de femei de un membru al familiei, în timp ce, în aceeași perioadă, au fost uciși 300 de bărbați de către un membru de familie, potrivit datelor IGPR regăsite în expunerea de motive a proiectului de lege privind femicidul. Rata omorurilor cu victime femei înregistrate în România a fost constant mai mare decât media omorurilor cu victime femei la nivelul statelor membre UE, potrivit Eurostat.
Agresorii, obligați să meargă la psiholog: cât de eficientă este măsura?
La finalul anului trecut, președintele a promulgat o lege inițiată de deputata PNL Alina Gorghiu care stabilește că plângerea pentru loviri sau alte violenţe nu mai poate fi retrasă, dacă agresorul este membru de familie. Statul este obligat să continue ancheta și să evalueze riscul în fiecare caz. De asemenea, ordinul de protecție provizoriu, emis de către polițiști, nu mai expiră după 5 zile, ci se prelungește automat până la decizia judecătorului în primă instanță.
Legea care schimbă normativele privind ordinul de protecție, adoptată luna trecută, mai stabilește și că agresorii vor fi obligați de instanță să urmeze consiliere psihologică sau psihoterapie. Instanța va putea recomanda și internarea voluntară sau nevoluntară la psihiatrie.
„Este în lege deja, judecătorii puteau da consiliere psihologică”, atrage atenția Corina Voicu. Problema e alta.
„Noi nu urmărim efectele. Nu avem o evidență post dispunere ordin de protecție judecătoresc. Nu ne uităm dacă a scăzut gradul de risc al acelui agresor. Dacă merge și stă mut la fiecare ședință? Dacă nu atrag niște efecte prin lege pentru modul în care se schimbă conduita agresorului…”, explică fosta judecătoare.
Diferența cu care vine legea din acest punct de vedere este că judecătorii vor fi obligați să dispună consilierea psihologică pentru agresori, ori psihoterapie sau, după caz, poate recomanda internarea lui la psihiatrie. Dacă este consumator de alcool sau substanțe psihoactive, instanța va putea dispune, cu acordul lui, integrarea într-un program de asistență pentru persoanele consumatoare sau clinică de dezintoxicare sau dezalcoolizare.
Ana Cristina Predescu nu vede internarea într-o clinică sau un spital de psihiatrie drept o soluție viabilă. Un agresor are nevoie de consiliere psihoterapeutică, pentru că doar așa poate trece printr-un proces profund de înțelegere și conștientizare a responsabilității sale, de recunoaștere a tiparelor de control și de dezvoltare a empatiei. Medicația psihiatrică, spune ea, vindecă simptomul de moment, nu tiparul de personalitate.
„Acolo se lucrează psihoterapeutic pe managementul furiei, pe empatie”, explică Predescu. Iar asta nu se face în 6-10 ședințe, ci „50 de ședințe, ca să intrăm în substraturile dezvoltării personale e nevoie de timp”. Mai contează însă și intenția agresorului de schimbare, precum și accesibilitatea acestor servicii.
„Nu poți obliga o persoană care locuiește într-o zonă în care nu există servicii publice de consiliere, nu mi s-ar părea corect nici să obligi agresorul să plătească o sumă de bani care ar avea impact asupra bugetului familiei, de exemplu, în ceea ce privește întreținerea copiilor pentru a îndeplini această prevedere legală”, punctează și Andreea Bragă, de la Centrul FILIA.
Corina Voicu, fostă judecătoare, mai vede o problemă în ceea ce privește terapia obligatorie pentru agresori: cât de bine pregătiți sunt, de fapt, psihoterapeuții să lucreze cu agresorii. „E nevoie de pregătire specifică și de principiu, asta nu prea se face în facultate”.
Dacă ești victima violenței domestice sau te afli într-o relație abuzivă, ori cunoști pe cineva în această situație, poți suna gratuit la 0800 500 333, linia națională pentru victimele violenței domestice, disponibilă non-stop, pentru consiliere, informații despre drepturile tale și îndrumare către servicii de sprijin sau adăposturi sigure.
Dacă te afli în pericol imediat, apelează 112.
Ilustrație: Dragoș Dumitru
Editori: Iulia Roșu, Răzvan Luțac